Turcia catre gagauzi: Ramaneti parte a Republicii Moldova

Turcia catre gagauzi: Ramaneti parte a Republicii Moldova

Presedintele Parlamentului turc, Cemil Çiçek în UTA Gagauzia

Presedintele Parlamentului turc, Cemil Çiçek în UTA Gagauzia

Miscarile centrifuge inspre Moscova ale gagauzilor din Republica Moldova au determinat Turcia sa ia atitudine in ceea ce priveste orientarea politica a turcofonilor gagauzi de peste Prut. Presedintele Marii Adunari Nationale a Republicii Turcia, Cemil Çiçek, a facut apel catre locuitorii din Gagauzia sa nu uite ca sunt parte a Republicii Moldova si ca proiectele politice trebuie realizate numai impreuna cu Chisinaul.

„Vrem ca in regiune totul sa decurga bine si vom sustine diverse proiecte. Turcia urmareste situatia din regiune continuu”, a mai spus oficialul turc. Cemil Cicek a declarat ca Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova, iar in urma semnarii Acordului de Asociere cu UE vor beneficia toti cetatenii Republicii Moldova, inclusiv etnicii gagauzi (minoritate turca de religie crestina). „Liderii de la Comrat urmeaza sa colaboreze cu autoritatile centrale de la Chisinau in beneficiul poporului gagauz”, a subliniat oficialul turc, citat de IPN. La randul sau, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, a spus ca este prima vizita a unui oficial de acest rang in Gagauzia si a subliniat ca regiunea are un potential mare de dezvoltare a mai multor proiecte comune. Bascanul Gagauziei, Mihail Formuzal, i-a multumit presedintelui Marii Adunari Nationale a Republicii Turcia pentru ca a gasit timp sa viziteze Moldova si a exprimat recunostinta pentru ajutorul acordat de Turcia pentru gagauzi. Totodata, Mihail Formuzal, si-a exprimat speranta de a consolida si mai mult relatiile cu statul turc.

Share our work
Limba romana, „persona non-grata” in Gagauzia inaintea de summitul de la Vilnius

Limba romana, „persona non-grata” in Gagauzia inaintea de summitul de la Vilnius

gagauziaLimba romana a devenit o problema in Gagauzia, regiune autonoma din cadrul Republicii Moldova. Adunarea Populara a Gagauziei a decis interzicerea limbii romane pe teritoriul autonomiei, fapt ce l-a determinat pe premierul Republicii Moldova sa afirma ca aceasta este o tentativa de tensionare a situatiei in sudul Republicii Moldova. „imi pare foarte rau sa constat ca e o anumita tentativa din partea unor forte nesanatoase, din punctul meu de vedere, de a tensiona situatia in sudul Republicii Moldova. Am analizat cu multa calmitate situatia de acolo si evolutiile lucrurilor. Am fost recent la Comrat, la Ceadir-Lunga s.a. Constat ca nu exista niciun motiv pentru o astfel de tensionare, care vine din partea unor elemente si cercuri rauvoitoare”, a subliniat premierul, citat de Unimedia.info. El a mai adaugat ca problema poate fi depasita prin dialog si comunicare. „Vreau sa adresez un apel colegilor nostri si concetatenilor care reprezinta autonomia – sa nu tensioneze situatia. Daca exista probleme, sa vina sa le discutam aici la Chisinau, sau sa ne invite la Comrat. Sa ne uitam pe fondul problemei, dar nu pe pretexte. Noi acum avem alt obiectiv. Cel mai important este sa consolidam societatea. Sa ne axam pe probleme de fond. Eu sunt convins ca astfel vom depasi orice problema si vom gasi solutii”, a conchis Iurie Leanca. Recent, pe 4 octombrie, Adunarea Populara a Unitatii Teritorial-Autonomice Gagauzia a decis sa interzica sintagma de „limba romana” pe teritoriul autonomiei. Initiativa a apartinut deputatului Ivan Burgudji fiind sustinuta si de bascanul Mihail Formuzal, ambii cu viziune pro-rusesti. Este cu atat mai grav cu cat PD-ul condus de Marian Lupu, parte a aliantei de la guvernare din Republica Moldova, intretine foarte bune relatii cu fortele politice din autonomia Gagauzia.

Share our work
Pe fundul „crizei vinurilor”, gagauzii incearca aprofundarea dependentei de Moscova

Pe fundul „crizei vinurilor”, gagauzii incearca aprofundarea dependentei de Moscova

formuzal am2Gagauzii vor sa profite de boicotul rusesc asupra vinurilor de peste Prut si sa intareasca legaturile cu Moscova impotriva Chisinaului. Baskanul Gagauziei, Mihail Formuzal, intentioneaza sa faca o vizita oficiala la Moscova pentru a solicita partii ruse deschiderea pe teritoriul Gagauziei a unui centru de certificare a vinurilor, a declarat acesta in sedinta executivului gagauz, informeaza portalul gagauzia.md. Formuzal urmeaza sa aiba o serie de intâlniri cu deputatii din Duma de Stat a Federatiei Ruse, dar si cu conducerea Rospotrebnadzor. „Suntem dispusi sa cumparam orice echipament care ni se va cere. Suntem absolut deschisi – partea rusa va putea monitoriza intregul proces de productie a vinului, de la plantarea vitei de vie, prelucrarea, recoltarea si imbutelierea vinului”, a subliniat Formuzal. Potrivit acestuia, industria vinului din Republica Moldova va avea de suferit mult timp de acum inainte dupa embargo impus de Moscova. „Am plantat vita de vie, am cultivat soiuri de struguri tehnice si de masa. Unde va pleca aceasta productie? Nu cred ca Occidentul asteapta strugurii din Gagauzia”, a declarat Baskanul Gagauziei, Mihail Formuzal.

Share our work
Lupte interne pentru putere in UTA Gagauzia

Lupte interne pentru putere in UTA Gagauzia

Presedintele organizatiei obstesti Mihail Sirkel „Piligrim-Demo” din Gagauzia a declarat joi ca vor avea loc schimbari la varful conducerii acestei regiuni cu regim special din cadrul Republicii Moldova. „Pana la sfarsitul lunii noiembrie, Adunarea Populara a UTA Gagauzia va reusi sa-si formeze fractiunile, comisiile permanente si sa-si aleaga vicepresedintii. Dupa aceasta va demite Comitetul Executiv si va forma altul. Astfel, bascanul Mihail Formuzal va ramâne fara prea multa putere si va fi foarte limitat in actiuni”, a spus Sirkeli, citat de Info-Prim Neo. Mihail Sirkeli considera ca cei 25 de deputati independenti ai Adunarii Populare nu sunt chiar independenti. „Faptul ca au fost inregistrati ca si candidati independenti nu inseamna ca sunt asa. in regiune sunt 2 forte politice care nu au statut de partid politic, dar joaca un rol important in viata politica din regiune – „Gagauzia Noua” si „Gagauzia Unita”. Miscarea „Gagauzia Noua” are un parteneriat cu Partidul Democrat si in Adunarea Populara au acum majoritatea. Membrii miscarii nu sunt membri ai PDM, dar au participat la alegeri cu sustinerea financiara a democratilor”, a remarcat presedintele organizatiei obstesti „Piligrim-Demo”.

Calcule politice

Mihail Sirkeli spune ca in Adunarea Populara a Gagauziei deja s-a format o fractiune din deputatii comunisti si unul independent. „Partidul Democrat nu are niciun membru in Adunarea Populara, dar va avea o influenta in regiune prin membrii miscarii „Gagauzia Noua”. Eu ma astept la o criza politica. Adunarea Populara va incerca demiterea Comitetului Executiv”, a mentionat Mihail Sirkeli. Mandatul bascanului Mihail Formuzal este pâna in 2014. Bascanul este cel care numeste Comitetul Executiv, dar acesta este aprobat de catre Adunarea Populara. Presedintele „Piligrim-Demo” din Gagauzia crede ca, dupa demiterea Comitetului Executiv, bascanul va fi lasat cu foarte putina putere si influenta in regiune. Alegerile pentru Adunarea Populara a Gagauziei au avut loc pe 9 si 23 septembrie. in urma scrutinului, au fost alesi 25 de candidati independenti, 7 comunisti, 2 liberal-democrati si un candidat socialist. Pe 5 noiembrie, din a doua incercare, deputatii au reusit sa-l aleaga presedinte pe Dmitri Constantinov, dar nu au reusit sa aleaga cei doi vicepresedinti. La aceasta se va reveni marti, 13 noiembrie.

Share our work
Alegeri in Gagauzia: 22 de deputati se vor alatura celor 13 alesi din primul tur

Alegeri in Gagauzia: 22 de deputati se vor alatura celor 13 alesi din primul tur

Cetatenii din 22 de circumscriptii ale UTA Gagauzia sunt asteptati duminica la urnele de vot in cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor din Adunarea Populara. Cetatenii cu drept de vot urmeaza sa aleaga inca 22 de deputati, care se vor alatura celor 13 alesi in primul tur, potrivit Info-Prim Neo. Presedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Comrat, Svetlana Mironova, a declarat ca din fiecare circumscriptie concureaza cate doi candidati care au acumulat numarul maxim de voturi in primul tur. Din cei 44 de candidati, 28 sunt independenti, iar 16 din partea partidelor: 10 de la Partidul Comunistilor, 6 de la Partidul Liberal Democrat si un candidat e din partea Partidului Socialistilor. Duminica vor fi deschise 41 de sectii de vot. Acestea vor activa de ora 7.00 si pana la 21.00. La urne sunt asteptati circa 70 mii de cetateni. Svetlana Mironova a mentionat ca bugetul pentru desfasurarea celui de-al doilea tur a fost estimat la aproximativ 615 mii de lei. Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor anunta intr-un comunicat de presa ca, in legatura cu desfasurarea turul doi al alegerilor, duminica, sectiile de evidenta si de documentare a populatiei ale IS „CRIS „Registru” din Comrat, Ceadar-Lunga si Vulcanesti vor lucra in regim special, de la 7.00 pana la 21.00. In primul tur de alegeri, care au avut loc 9 septembrie, au fost alesi 13 deputati in Adunarea Populara din Gagauzia, care este formata din 35 de deputati locali.

Share our work