Presa rusa se arunca intr-o noua ofensiva asupra presedintelui Traian Basescu etichetandu-l pe seful statului roman drept “dusmanul secret al Rusiei”. Unul dintre cele mai ascultate posturi de radio in spatiul vorbitorilor de limba rusa, Ecoul Moscovei, s-a repezit din nou la jugulara lui Basescu, “gratie” unei declaratii mai vechi a liderului de la Cotroceni care a declarat despre Romania si Republica Moldova: “Doua state, un singur popor”. Ma intreb retoric unde este greseala lui Basescu? De ce oare este atat de rea o asemenea declaratie si care e sursa veninului jurnalistilor moscoviti. Atat liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cat si premierul Vladimir Putin nu ezita pe un ton mult mai transant sa apere interesele rusilor din fostul spatiu ex-sovietic. Ba mai mult. Recent, presedinte Medvedev a lansat o initiativa legislativa prin care Rusia isi rezerva dreptul de a-si apara cetatenii de peste hotare prin forta armelor. Un fel de justificare retroactiva a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. De asemenea, acesta nu s-a dat in laturi de a-l ameninta pe presedintele interimar de la Chisinau, liberalul Mihai Ghimpu vizavi de intentiile celui din urma de a schimba limba oficiala a statului din “moldoveanesca” in romana. “Sper ca autoritatile vor da dovada de o mai mare toleranta fata de interesele populatiei (din Moldova – nota mea) si nu vor lua decizii artificiale, pentru a nu restrange potentialul legaturilor dintre popoarele noastre si pentru a nu distruge mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor tari”, a mai spus Medvedev. Aceasta reactie a venit atunci la circa o saptamana dupa ce Ghimpu a anuntat pe 1 decembrie 2009, de Ziua Nationala a Romaniei, ca el este „roman” si ca doreste modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentru ca limba romana sa fie adoptata ca limba oficiala pentru ca „rad si copii de noi”. Cronologia sagetilor veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14 decembrie era randul abilei diplomatii ruse sa isi arate coltii. De data aceasta iesea la rampa purtatorul de cuvant al MAE rus, Andrei Nesterenko, care spunea ca Basescu ar trebui sa arate mai mult respect vizavi de politica externa a Kremlinului pentru faptul ca l-ar fi acuzat pe contracandidatul sau, social-democratul Mircea Geoana, de repetate vizite si negocieri la Moscova in secret. In cazul acesta, intrebarea legitima era: ce cauta Geoana la Moscova pentru astfel de intelegeri subterane in conditiile in care diplomatia secreta, mai ales in contextul fragilelor relatiile romane-ruse, sunt cel putin condamnabile. Apoi a venit randul ca informatia transmisa din centrala de la Moscova sa fie „cantata” in Romania de actualul ambasador rus, Alexandr Ciurilin care a declarat ironic ca Basescu ar trebui sa iasa dintr-o astfel de retorica pentru ca „vremea Razboiul Rece a trecut”. Da domnule Ciurlin, aveti dreptate, insa mentalitatea pe care o afiseaza Rusia la nivel oficial si pe diferite canale, inclusiv prin presa afiliata organelor puterii de la Moscova, va contrazice total. Sa nu uitati ca Traian Basescu declara la inceputul lui 2009, in momentul investitirii fostului ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ca Romania trebuie sa „priveasca mai mult spre Est”, ca Romania trebuie sa isi alinieze relatiile cu Rusia intr-o logica pragmatica. Mesajul era clar, Romania este o democratie consolidata care nu vrea sa fie tratata ca o gubernie de mana a doua si dorim sa discutam de pe pozitii de tari suverane. Oare este prea mult sa cerum si noi respectul pe care d-voastra il pretindeti de la noi? Ranile pe care diferendele istorice dintre cele doua state le au, credeti ca pot fi sterse cu buretele si apoi mistificate? Cred ca cel putin aceleasi pretentii pe care d-voastra le ridicati, le pot pune pe masa si romani. Si sa nu uitati de paralela politicilor dintre Romania si Republica Moldova pe de o parte, si Rusia si Ucraina, pe de cealalta parte. Situatia seamana in mare parte, dar nu au auzit niciodata Rusia sa certe Estul pro-rus al Ucrainei care nu o data a manifestat dorinte de separarare fata de vestul pro-occidental. De ce aveti pretentia ca noi sa ne opunem sentimentelor fratilor de peste Prut? Dragostea cu de a sila se numeste viol, dar se pare ca Basarabia vrea in acelasi pat european cu Romania. As putea sa va intreb si eu ironic daca acest trend unionist vine numai de la cei 2,4% romani din totalul populatiei Republicii Moldova? Iar as dori sa nu uitati politica de deznationalitare pe care ati dus-o secole intregi impotriva Basarabiei, punctul culminant fiind atins la recensamantului din 2004 despre care vorbeam mai sus, cand, inchizitorii lui Voronin ii obligau pe oameni sa se declare „moldoveni” in catastif. Sa nu uitati si de elita basarabeana pe care ati trimis-o in gulag-uri siberiene. Sau ar trebui sa fim multumiti ca nu ati aplicat si in cazul lor „metoda cekista” de impuscare in ceafa asa cum s-a procedat la Katyn cu polonezii? Da, poate exagerez un pic, dar acestea sunt adevaruri care nu au cum sa fie mistificate iar pentru ranile ireparabile pe care ni le-ati provocat, sa va ganditi de doua ori inainte sa ne certati domnule ambasador, fost sef al Arhivelor de la Moscova, si la fel si dumneavoastra domnilor jurnalisti rusi, fidele „ecouri” ale libertatii de exprimare!
Presa moscovita il ia din nou la tinta pe presedintele roman Traian Basescu pe care il catalogheaza drept dusmanul secret al Rusiei, in special, pentru declaratiile pe care le face vizavi de Republica Moldova. Replica “ Doua state, un singur popor” pare sa fie declaratia care a pecetluit imaginea de anti-rus pe care jurnalistii rusii doresc sa i-o acrediteze seful statului roman. Conform postului de radio Ecoul Moscovei, citat de portalul Unimedia, aceasta fraza a indicat cu precizie care va fi orientarea politicii externe a Romaniei in noul mandat al lui Traian Basescu. Jurnalistii rusi de la radioul citat precizeaza ca publicatiile ruse scriu despre Traian Basescu ca este “dusmanul secret al Federatiei Ruse”. Emisiunea de la Ecoul Moscovei se incheie cu concluzia ca Traian Basescu este un politician complex al vremurilor noastre, fin cunoscator al schimbarilor in mentalitatea electoratului, dar mult prea adâncit in atitudinea anti-ruseasca. Atacurile din presa rusa s-au inmultumit semnificativ odata cu venirea la putere a coalitiei Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) si in special din cauza desemnarii presedintelui interimar al Republicii Moldova in persoana liberalului Mihai Ghimpu, lider carismatic la Chisinau care s-a declarat “roman” si a catalogat inventia moldovenismului drept o farsa a politicii anterioare a comunistilor condusi de la Vladimir Voronin. Totodata, acesta a declarat ca va schimba limba oficiala a statului din moldoveneasca in romana, veste ce a starnit imediat o retaliere a Moscovei prin intermediul unor amenintari voalate a presedintelui rus Dmitri Medvedev cu ocazia unui recent summit al jurnalisti care a avut loc la Moscova. Cu toate ca la inceput lui 2008, Traian Basescu indica Ministerului Roman al Afacerilor Externe “sa priveasca spre Est” si spunea ca relatiile cu Moscova trebuie dezvoltate intr-o logica pragmatica, jurnalistii rusi continua etichetarea sefului statului roman drept “anti-rus”. Chiar si discutiile din timpul summitului NATO desfasurat in aprilie 2008 la Bucuresti intre presedintele Basescu si omologul sau rus de atunci Vladimir Putin nu au reusit sa schimbe viziunea presei moscovite despre cadrul relatiilor bilaterale intre cele doua state.
Presedintele roman Traian Basescu este gata sa relanseze relatiile cu Republica Moldova
Presedintele roman, Traian Basescu va efectua o vizita oficiala la Chisinau in a doua jumatate a lunii ianuarie 2010, a declarat, ieri, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a precizat ca a avut o discutie telefonica in acest sens cu seful statului roman, relateaza mass-media locala. Mihai Ghimpu, care este si presedintele Parlamentului Republicii Moldova si lider al Partidului Liberal, a precizat ca agenda intalnirii nu a fost inca definitivata.
Reamintim ca este prima vizita a presedintelui Traian Basescu in Republica Moldova, de la schimbarea de guvernare de la Chisinau, din vara lui 2009. Ultima a avut loc in august 2008, cand seful statului roman a fost primit de fostul presedinte moldovean comunist Vladimir Voronin. Ulterior, relatiile bilaterale s-au deteriorat, iar guvernul comunist de la Chisinau a acuzat Romania de implicare in revolta postelectorala din aprilie 2009, expulzandu-l pe ambasadorul roman la Chisinau.
La randul sau, noul ministru de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca intentioneaza sa faca o vizita la Chisinau pana la sfarsitul acestei luni. „Spre sfarsitul lunii ianuarie cred ca voi face o deplasare in Republica Moldova, desi mi-ar placea sa am intalnire prealabila cu omologul meu, Iurie Leanca, chiar la Bruxelles si eventual sa plecam impreuna de acolo la Chisinau”, a declarat ministrul, citat de mass-media de la Bucuresti. Teodor Baconschi a mai subliniat ca, pana la vizita in Republica Moldova, va avansa o propunere de nou ambasador al Romaniei la Chisinau. „Exista o lista de propuneri, dar decizia nu este luata”, a explicat oficialul roman.
“Niciodata nu iti intrerupe dusmanul atunci cand acesta face o greseala”, spunea imparatul francez Napoleon Bonaparte. Acest citat celebru se pare ca fost insusit, aproape doua secole mai tarziu, si de actualele guvernari de pe ambele maluri ale Prutului. Scenele politice de la Chisinau si Bucuresti au mers simbiotic aproape de aceeasi linie pe care o indica Napoleon. Sincer, ma indoiesc ca, atat coalitia de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), cat si PD-L, partidul care l-a sustinut la presedintia Romaniei pe Traian Basescu, au avut oameni de acelasi calibru in materie de strategie politica in staff-urile de campanie. Totusi, cert este ca ambele entitati politice s-au mulat pe acelasi calapod victorios. Daca ne referim la Republica Moldova, unitatea in randul celor patru partide politice care au trecut pragul electoral de 6% – Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) sau Alianta Moldova Noastra (AMN) – a fost determinanta de inlaturarea de la putere a ultimului regim comunist din Europa, care pret de opt ani, a fluctuat in cadrul unor politici duplicitare intre Bruxelles si Moscova. In plan intern, reformele anemice si starea degradanta in care societatea de peste Prut ajunse, a coalizat, in special populatia tanara, la rasturnarea parca vesnicului Partid Comunist condus cu mana forte de Vladimir Voronin. Refuzul de a preda puterea, dar si luptele care macinat partidului din interior, au condus in cele din urma la plecarea unor figuri fruntase ale acestei formatiuni. Sarabanda autodistrugerii a avut ca punct de plecare despartirea de Marian Lupu, unul dintre oamenii in care comunistii isi pusesera sperantele in preluarea partidului dupa lasarea la vatra a militianului Voronin. Au urmat apoi sa paraseasca corabia alti patru deputati –Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila Belcenkova – unii dintre ei cu o influenta sporita in randul PCRM. In urma refuzului de a vota presedintele, in ciuda faptului ca PCRM nu avansase nicio propunere, comunistii au pactizat din nou, intr-o logica de tip sovietic, cu ideea de a nu vota presedintele, asumandu-si aruncearea Moldovei intr-o gaura neagra din punct de vedere economic si politic. Haosul creat astfel nu poate fi refacut mai devreme de un an de zile, timp in care PCRM nu face decat sa se autodistruga din scaderea popularitatii si situarea lor intr-o zona ambigua a scenei politice de la Chisinau. Bineinteles, ca artizanul acestor politici falimentare are si un nume. Sforarul din spatele comunistilor se numeste Mark Tkaciuk si a catalogat drept “eminenta cenusie” din culisele comunistilor. Combinatiile politice ale “strategului” Tkaciuk au impins corabia comunistilor spre stanci iar el nu e este niciun Odiseu, sau ca sa fiu mai latin pentru compozitorii temei “moldovenismului”, nu este niciun Ulise. Traversand Prutul, se poate inca observa ca de abia acum, viata politica incepe sa revina la normal si la Bucuresti. Cele noua luni de guvernare contra naturii dintre PD-L si PSD nu a facut decat sa nasca un conflict in care s-au angrenat forte antagonice nemaintalnite in lupta pentru putere de pana acuma in Romania. Si ca sa ramanem intr-un ton belicos, toate formatiunile politice si-au angajat cei mai buni mercenari in strategii de companie de pe piata pentru a atinge chiar si prin mijloace machiavelice de ultima speta obiectivul suprem. Incrancenarea luptei politice a atins cotele paroxismului. Chiar daca nu a avut aceeasi tema romantica care o punea in mijloc pe Elena (si nu Udrea), razboiul troian de Romania a opus in finala pe presedinte in functie Traian Basescu (centru-dreapta) si liderul PSD. Mircea Geoana (centru stanga). Ca si la alegerile parlamentare din Basarabia, scrutinul prezidential din Romania a fost pe muchie de cutit, Basescu invingandu-l pe Geoana cu 50,3% la 49,7%. La fel ca la Chisinau, deputatii PSD, Gabriel Tita si Razvan Ţurea au iesit din randuri acestui partid si s-au inscris in randul independentilor. Spre deosebire de Voronin, mai multi grei din interiorul PSD, cunoscuti si sub denumirea generica de „baroni locali”, au sarit la „beregata” lui Geoana, punct vulnerabil indicat in trecut de fostul fruntas PSD, Miron Mitrea. La acest complot pentru mazilirea lui Geoana, lucreaza in prezent Vasile Dancu si Ioan Rus (Cluj), Gheorghe Nichita (Iasi) sau Marian Oprisan (Vrancea), oameni cu state vechi in randul pesedistilor. Intreaga operatiune pare sa se desfasoare sub atenta arcuire de bagheta a dirijorilor Mitrea si Nastase, condusi de acelasi vechi regizor cu iz moscovit, Ilici Iliescu. Daca peste Prut, combinatorul-sef se numeste Tkaciuk, la noi in Romania acesta se cheama Hrebenciuc. E adevarat ca rezonanta ucraineana din numele celor doi poate fi deferita ironicului. La fel ca si in cazul comunistilor de la Chisinau, social-democrati de la Bucuresti sunt pusi in fata unei destramari fara precedent care pare sa urmeze logica lui Iulius Cezar – „Dezbina si cucereste”, cu diferenta ca hemoragia a fost una interna iar „pacientul rosu”, care a rezistat operatiei electorale, a murit!
Deranjate de apartenenta la atitudinea pro-romaneasca si pro-europeana a speakerului Parlamentului si totodata seful interimar al statului de peste Prut, Mihai Ghimpu, cercurile conducatoare de la Moscova au inceput sa isi manifeste tot mai intens nemultumirile vizavi de aceasta politica a autoritatilor de la Chisinau. De asemenea, diplomatia rusa a trimis tot mai multe sageti inspre presedintele roman Traian Basescu, calificand drept inacceptabila folosirea vizitei secrete la Moscova intreprinsa de candidatul PSD, Mircea Geoana, drept arma de campanie electorala. Directia politica a Chisinaului a deranjat inca de la inceputurile Aliantei pentru Intergrare Europeana formata din cele patru formatiuni de centru-dreapta care au trecut pragul electoral la ultimele alegeri parlamentare din vara acestui an. Apogeul tensiunilor pe relatia Moscova-Chisinau a atins insa apogeul pe 1 decembrie (Ziua Nationala a Romaniei), cand autoritatile de la Chisinau au decis serbarea acestei zile pe intreg teritoriul Republicii Moldova, fapt ce, impreuna cu declaratiile lui Mihai Ghimpu, au pus pe jar Moscova care isi vede amenintata pozitia de forta pe care o are in viata politica de la Chisinau. „Astazi este ziua romanilor, iar eu sunt roman”, a declarat presei, Mihai Ghimpu. El a anuntat ca a expediat o felicitare presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in care i-a urat sanatate, relatii bune, si „sa nu uitam ca sangele apa nu se face”, a adaugat el. Acesta a fost practic detonatorul retoricii moscovite. La aceasta manifestare organizata de 1 decembrie la Chisinau au participat si simpli cetateni, in special tineri, cu drapele ale Romaniei si panglici tricolore, precum si un grup de copii de 8-10 ani, imbracati in costume nationale. Un sobor de preoti de la Mitropolia Basarabiei a cantat „Multi Ani Traiasca!” Romaniei, dupa care au organizat si un Te Deum. „Ma mandresc ca sunt roman si ma mandresc ca sunt mai multi ca mine”, a declara atunci Petru, un tanar de 20 de ani. „Astazi este ziua tuturor romanilor, o zi care dainuie in sufletele noastre ca un exemplu de unitate si forta”, considera Eugenia. De asemenea, sarbatoarea a fost marcata de organizarea unei „Hori a Unirii” in Piata Unirii Principatelor si un mars cu genericul „Fratii vor fi in veci frati”. Organizatia de tineret al Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu s-a ocupat de acsemenea de organizarea concertului „Hai sa dam mana cu mana”, pentru ca seara sa fie realizata o harta a Romaniei in lumanari in scuarul Operei Nationale. Aceste evenimente au fost primite cu bucurie de majoritatea cetatenilor Chisinaului, dar cu raceala de liderii de la Moscova. Mihai Ghimpu a declarat atunci ca in cei 18 ani de independenta, Republica Moldova a beneficiat de sprijinul constant si absolut dezinteresat al Romaniei, chiar daca fosta conducere de la Chisinau a evitat sa recunoasca acest lucru. „A fost alaturi de noi o Romanie care ne-a fost intotdeauna un prieten adevarat, indiferent de tensiunile existente si momentele de cotitura pe care le-am parcurs, un partener de incredere, interesat de dezvoltarea democratica a Republicii Moldova pe calea integrarii europene. O Romanie care ne-a intins prieteneste mana atunci cand aveam nevoie. Scuze, draga Romanie, ca n-au stiut ce fac. Iti multumim”, a spus presedintele interimar al Republicii Moldova.
Opinie impartasita
Temerile Kremlinul au fost dezbatute recent si de analistii de relatii internationale de la Moscova care opineaza ca unirea Republicii Moldova cu Romania devine tot mai reala, dupa schimbarea de putere produsa la Chisinau, desi la nivel oficial este respinsa o asemenea perspectiva, este de parere politolog rus Stanislav Belkovski, presedintele Institutului moscovit pentru Strategie Nationala. „In prezent, in Moldova sunt oameni care nu ascund ca unirea cu Romania este o problema a viitorului apropiat. Seful parlamentului si presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, vorbeste deschis despre acest lucru. Si cu toate ca, la nivel oficial, se neaga acest lucru, eu cred ca, dupa evenimentele din aprilie (de la alegerile parlamentare de la Chisinau), dupa schimbarea de putere, dupa ce Partidul Comunistilor a trecut in opozitie, unirea Republicii Modova cu Romania devine tot mai reala”, a declarat politologul rus intr-un interviu pentru agentia Lenta PMR. El declara in continuare ca nu se poate vorbi de „nicio integrare europeana a Republici Moldova, nici in viitorul apropiat, nici in perspectiva indepartata”. „Si aceasta nu depinde de relatiile cu Romania, care este deja membru al UE, ci pentru ca UE nu se va extinde in urmatorul deceniu. Vechii membri, fondatorii UE, nu sunt interesati in extinderea Uniunii in perspectiva istorica apropiata”, a afirmat analistul rus. De asemenea, acesta a mai opinat ca in cazul unei uniri a Romaniei cu Republica Moldova, Moscova va recunoaste imediat independenta Transnistria, dar si Romania deoarece Bucurestiul nu are nevoie de un apendice precum Transnistria, care ar risca sa devina un fel de Cecenia in interiorul noului stat format.
Presa la atac
Odata cu organizarea turului doi al alegerilor prezidentiale din Romania pe data de 6 decembrie, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta scria ironic ca moldovenii aleg intre doi presedinti deodata: cel al Romaniei si cel al Republicii Moldova. In republica au fost deschise 13 sectii de votare, iar la una dintre ele s-a prezentat si presedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, care este cetatean al ambelor tari. De asemenea, jurnalistii rusi incearcau sa acrediteze ideea ca, potrivit Consititutiei, inaltii functionari si deputatii sunt obligati sa renunte la al doilea pasaport, desi exista multe controverse in jurul acestei legi introduse in 2007 de comunistii lui Vladimir Voronin. Se stie ca „romanii moldoveni” au votat in alegerile din Romania pentru Traian Basescu, insa, indiferent cine ar veni la putere la Bucuresti, acest lucru nu se va rasfrange asupra relatiilor dintre cele doua tari. „Alegatorii romani din Republica Moldova voteaza pentru puterea romana si astfel se explica voturile favorabile acordate lui Basescu”, explica analistul si academicianul Arcadie Barbarosie, in opinia caruia, „daca presedinte al Romaniei va deveni Mircea Geoana, acest lucru nu va schimba nimic nici in ceea ce priveste atitudinea Bucurestiului fata de Chisinau, nici in ceea ce priveste atitudinea Chisinaului fata de Bucuresti”. „Noua putere din Republica Moldova a luat cursul spre UE, iar Bucurestiul va promova in continuare integrarea europeana a Chisinaului”, conchide analistul citat de Nezavisimaia Gazeta. In toata aceasta teorie a consipiratiei, jurnalistii rusi atrag si Ucraina, citandu-l pe unul dintre candidatii la presedintia Ucrainei care incearca sa isi faca campaniei il ultima vreme promovand fatis o atitudine anti-romaneasca. „Azi-maine Ghimpu va conduce oficial Republica Moldova si deja este foarte clar ca el va duce tara spre lichidarea suveranitatii sale si spre alipirea la Romania. Acest lucru lezeaza direct interesele de baza ale Ucrainei„, a declarat Tighipko, citat publicatia amintita. Ziarul rus subliniaza ca unirea Republicii Moldova cu Romania este principala lozinca a Partidului Liberal, pe care Ghimpu il conduce impreuna cu nepotul sau, primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca. Principalul sprijin al acestui partid il constituie studentii, in timp ce, potrivit Nezavisimaia Gazeta, intelectualii si cealalta parte a tineretului national sunt electoratul altui partid politic: cel Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat.
Biserica scoasa in fata
Acelasi ziar, scria luni ca cetatenii Republicii Moldova au o noua zi libera: de 25 decembrie, ziua Craciunului potrivit calendarului gregorian, cum se serbeaza el in Romania si in toate celelalte tari ale Uniunii Europene (UE). Noua zi marcata cu rosu in calendar este, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, „un trend al vremurilor noi, intruchipate de noua putere de la Chisinau”. La ora actuala, republica este condusa de pro-occidentali, de pro-europeni, de pro-atlantisti, ceea ce in linii mari nu este nici bine, nici rau, afirma publicatia rusa. Orientarea politica a partidelor liberale venite la putere in Republica Moldova este problema lor personala, dupa cum o problema personala este si alegerea Bisericii si a Religiei. Insa, in pofida obligatiilor pe care le-a delegat lor societatea, ele sunt obligate sa tina cont de alegerile corespunzatoare ale diverselor grupuri ale societatii, care intruchipeaza de fapt electoratul. Deocamdata, insa, noua putere de la Chisinau proclama noi sarbatori, care ar putea dezbina societatea mai puternic decat orice lozinca politica, considera cotidianul moscovit, notand ca Republica Moldova este o tara ortodoxa, legata istoric si canonic de Biserica Ortodoxa Rusa. Reprezentantii noii puteri sunt si ei ortodocsi, dar se considera facand parte din Biserica Ortodoxa Romana, scrie sursa citata. De asemenea, Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei ruse, solicita autoritatilor de la Chisinau sa revada decizia „samavolnica” – luata in premiera anul acesta – de a declara data de 25 decembrie, cand este serbat Craciunul pe stil nou, drept zi libera, informeaza portalul Interlic. Potrivit unui comunicat al Mitropoliei Moldovei, decizia autoritatilor de a declara ziua de 25 decembrie drept zi libera cu recuperare ulterioara „a starnit zarva si nedumerire”, cu atat mai mult ca atat Mitropolia Moldovei, cat si Mitropolia Basarabiei (care se subordoneaza Bisericii Ortodoxe Romane – n.r.), conform statutului, se conduc dupa calendarul iulian, ceea ce presupune sarbatorirea Craciunului la 7 ianuarie. Cele doua biserici din Republica Moldova, Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei, situate adesea pe pozitii antagonice, s-au implicat divergent si in campania electorala de anul acesta din R. Moldova, desi potrivit canoanelor si a legislatiei, in Republica Moldova, Biserica este separata de structurile statului si nu se implica in activitatea politica. Astfel, preotii din Mitropolia Moldovei, care se supune canonic Rusiei, au sustinut Partidul Comunistilor, iar cei din Mitropolia Basarabiei, subordonata Bucurestiului, au preferat partidele de opozitie. Cele doua biserici – romana si rusa – au avut la sfarsitul anului 2007 o disputa legata de Mitropolia Basarabiei, dupa ce Sfantul Sinod al BOR a decis reactivarea a trei eparhii pe teritoriul Republicii Moldova. in decembrie, fostul patriarh rus, Aleksei al II-lea, afirma ca decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane privind reactivarea celor trei eparhii ale Mitropoliei Basarabiei pe teritoriul Republicii Moldova este un „amestec brutal si o incalcare a normelor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse”.
Basescu, un ghimpe in coasta
Nici presedintele roman Traian Basescu nu a fost ocolit de criticile Moscovei. Rusia vrea ca presedintele Traian Basescu sa arate respect fata de Rusia si fata de politica externa a Kremlinului, a spus purtatorul de cuvant al institutiei, Andrei Nesterenko, la o conferinta de presa. Ministerul rus de Externe a publicat in urma cu o zi un comentariu in care califica drept „neprietenesti” declaratiile presedintelui Traian Basescu la adresa Rusiei facute in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale. „La Moscova s-a atras atentia asupra faptului ca in timpul campaniei electorale presedintele Romaniei, Traian Basescu, a facut in repetate randuri declaratii neprietenesti la adresa Rusiei. in confruntarea cu rivalul sau politic, el a incercat sa joace pe „cartea ruseasca”, sa acuze tara noastra de tentative de implicare in afacerile interne” ale Romaniei, se arata in comunicatul Ministerului rus de Externe. Replica presedintelui Basescu care a deranjat Moscova o fost rostita pe 4 decembrie. Atunci Traian Basescu a replicat la o declaratie a ambasadorului rus la Bucuresti, ca „vremea Razboiului Rece a trecut” si ca Rusia „nu-si mai poate face centre de influenta” in politica romaneasca, avertizand ca, daca le va face, ele vor fi „retezate”. „Am vazut astazi (vineri, 4 decembrie – n.r.) o declaratie nefericita a ambasadorului Federatiei Ruse la Bucuresti, Alexandr Ciurilin, ca a trecut vremea Razboiului Rece. si eu ma vad nevoit, desi o voi face si oficial, sa-l atentionez ca a trecut vremea Razboiului Rece si ca nu-si mai pot face centre de influenta in politica romaneasca sau, daca si le vor face, le vom reteza. si presa rusa nu-i nevoie sa transfere campania din Romania si sa o redea pe larg la Moscova in favoarea candidatului Geoana”, a declarat Traian Basescu la B1TV, citat de Adevarul.
“Niciodata nu iti intrerupe dusmanul atunci cand acesta face o greseala”, spunea imparatul francez Napoleon Bonaparte. Acest citat celebru se pare ca fost insusit, aproape doua secole mai tarziu, si de actualele guvernari de pe ambele maluri ale Prutului. Scenele politice de la Chisinau si Bucuresti au mers simbiotic aproape de aceeasi linie pe care o indica Napoleon. Sincer, ma indoiesc ca, atat coalitia de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), cat si PD-L, partidul care l-a sustinut la presedintia Romaniei pe Traian Basescu, au avut oameni de acelasi calibru in materie de strategie politica in staff-urile de campanie. Totusi, cert este ca ambele entitati politice s-au mulat pe acelasi calapod victorios. Daca ne referim la Republica Moldova, unitatea in randul celor patru partide politice care au trecut pragul electoral de 6% – Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) sau Alianta Moldova Noastra (AMN) – a fost determinanta de inlaturarea de la putere a ultimului regim comunist din Europa, care pret de opt ani, a fluctuat in cadrul unor politici duplicitare intre Bruxelles si Moscova. In plan intern, reformele anemice si starea degradanta in care societatea de peste Prut ajunse, a coalizat, in special populatia tanara, la rasturnarea parca vesnicului Partid Comunist condus cu mana forte de Vladimir Voronin. Refuzul de a preda puterea, dar si luptele care macinat partidului din interior, au condus in cele din urma la plecarea unor figuri fruntase ale acestei formatiuni. Sarabanda autodistrugerii a avut ca punct de plecare despartirea de Marian Lupu, unul dintre oamenii in care comunistii isi pusesera sperantele in preluarea partidului dupa lasarea la vatra a militianului Voronin. Au urmat apoi sa paraseasca corabia alti patru deputati –Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila Belcenkova – unii dintre ei cu o influenta sporita in randul PCRM. In urma refuzului de a vota presedintele, in ciuda faptului ca PCRM nu avansase nicio propunere, comunistii au pactizat din nou, intr-o logica de tip sovietic, cu ideea de a nu vota presedintele, asumandu-si aruncearea Moldovei intr-o gaura neagra din punct de vedere economic si politic. Haosul creat astfel nu poate fi refacut mai devreme de un an de zile, timp in care PCRM nu face decat sa se autodistruga din scaderea popularitatii si situarea lor intr-o zona ambigua a scenei politice de la Chisinau. Bineinteles, ca artizanul acestor politici falimentare are si un nume. Sforarul din spatele comunistilor se numeste Mark Tkaciuk si a catalogat drept “eminenta cenusie” din culisele comunistilor. Combinatiile politice ale “strategului” Tkaciuk au impins corabia comunistilor spre stanci iar el nu e este niciun Odiseu, sau ca sa fiu mai latin pentru compozitorii temei “moldovenismului”, nu este niciun Ulise. Traversand Prutul, se poate inca observa ca de abia acum, viata politica incepe sa revina la normal si la Bucuresti. Cele noua luni de guvernare contra naturii dintre PD-L si PSD nu a facut decat sa nasca un conflict in care s-au angrenat forte antagonice nemaintalnite in lupta pentru putere de pana acuma in Romania. Si ca sa ramanem intr-un ton belicos, toate formatiunile politice si-au angajat cei mai buni mercenari in strategii de companie de pe piata pentru a atinge chiar si prin mijloace machiavelice de ultima speta obiectivul suprem. Incrancenarea luptei politice a atins cotele paroxismului. Chiar daca nu a avut aceeasi tema romantica care o punea in mijloc pe Elena (si nu Udrea), razboiul troian de Romania a opus in finala pe presedinte in functie Traian Basescu (centru-dreapta) si liderul PSD. Mircea Geoana (centru stanga). Ca si la alegerile parlamentare din Basarabia, scrutinul prezidential din Romania a fost pe muchie de cutit, Basescu invingandu-l pe Geoana cu 50,3% la 49,7%. La fel ca la Chisinau, deputatii PSD, Gabriel Tita si Razvan Ţurea au iesit din randuri acestui partid si s-au inscris in randul independentilor. Spre deosebire de Voronin, mai multi grei din interiorul PSD, cunoscuti si sub denumirea generica de „baroni locali”, au sarit la „beregata” lui Geoana, punct vulnerabil indicat in trecut de fostul fruntas PSD, Miron Mitrea. La acest complot pentru mazilirea lui Geoana, lucreaza in prezent Vasile Dancu si Ioan Rus (Cluj), Gheorghe Nichita (Iasi) sau Marian Oprisan (Vrancea), oameni cu state vechi in randul pesedistilor. Intreaga operatiune pare sa se desfasoare sub atenta arcuire de bagheta a dirijorilor Mitrea si Nastase, condusi de acelasi vechi regizor cu iz moscovit, Ilici Iliescu. Daca peste Prut, combinatorul-sef se numeste Tkaciuk, la noi in Romania acesta se cheama Hrebenciuc. E adevarat ca rezonanta ucraineana din numele celor doi poate fi deferita ironicului. La fel ca si in cazul comunistilor de la Chisinau, social-democrati de la Bucuresti sunt pusi in fata unei destramari fara precedent care pare sa urmeze logica lui Iulius Cezar – „Dezbina si cucereste”, cu diferenta ca hemoragia a fost una interna iar „pacientul rosu”, care a rezistat operatiei electorale, a murit!
