de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Alte regiuni, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii au cerut Republicii Moldova explicaţii în legătură cu înregistrarea unor nave petroliere iraniene sub pavilion moldovenesc. O scrisoare în acest sens a fost trimisă preşedintelui republicii, Nicolae Timofti, de către directorul executiv al United Against Nuclear Iran, Marc Wallace, scrie presa rusă.
În scrisoare se afirmă că, în luna septembrie anul curent, au circulat sub pavilion moldovenesc 11 nave petroliere iraniene, aparţinând companiei Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) sau unor companii afiliate acesteia. În documentul UANI se menţionează că, prin cooperarea cu companiile iraniene, Republica Moldova subminează eforturile internaţionale de împiedicare a programului nuclear al Republicii Islamice. „În plus, autorităţile moldoveneşti ar trebui să fie conştiente de sancţiunile SUA împotriva Iranului şi de faptul că continuarea cooperării Chişinăului cu transportatorul iranian ar putea avea repercursiuni serioase asupra relaţiilor comerciale moldo-americane” – se afirmă în textul documentului, publicat de Lenta.ru.
Cu toate acestea, Republica Moldova a fost acceptată ca partener în iniţiativa „Operaţiuni de menţinere a păcii globale” (GPOI) şi va primi 1,6 milioane de dolari pentru modernizarea armatei (ceea ce reprezintă aproximativ 8% din bugetul anual naţional al apărării). Banii vor fi utilizaţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii unui poligon militar, ceea ce va permite batalionului de menţinere a păcii al Moldovei să se instruiască mai bine pentru participarea la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii, a anunţat într-un briefing ambasadorul SUA la Chişinău, William H. Moser. „Statele Unite apreciază parteneriatul cu Republica Moldova şi are plăcerea de a ajuta eforturile ţării pentru dezvoltarea capacităţilor de menţinere a păcii”, a declarat el.
Preşedintele Nicolae Timofti a menţionat necesitatea modernizării armatei naţionale a Moldovei „în conformitate cu standardele internaţionale”. După realizarea acestui proiect, Republica Moldova ar putea aplica pentru noi fonduri destinate modernizării armatei, potrivit ministrului apărării, Vitalie Marinuţa. El a mai declarat că în prezent 12 militari moldoveni participă la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU (majoritatea în ţări din Africa), dar Republica Moldova doreşte sporirea numărului acestora. GPOI este un program de securitate al SUA, lansat în anul 2004 în cadrul unui Summit G8, menit să fortifice capacităţile naţiunilor partenere de desfăşurare a operaţiunilor ONU şi a celor regionale de menţinere a păcii.
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Întâlnindu-se cu Titus Corlăţean la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a ţinut să spună cât de mult apreciază relaţiile frăţeşti dintre Republica Moldova şi România. De asemenea, preşedintele Timofti a declarat că, indiferent de situaţia politică de la Bucureşti, România rămâne un exemplu pentru R. Moldova în parcursul său european.
Nicolae Timofti l-a informat pe ministerul de Externe, Titus Corlăţean, despre încercările unor grupuri politice de la Chişinău de a zădărnici menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are Republica Moldova cu România şi cu alte state europene. Timofti a precizat în acest context că autorităţile nu vor permite escaladarea situaţiei politice din R. Moldova pe motive care nu au relevanţă în actuala conjunctură politică.
Şeful diplomaţiei române a afirmat că în cercurile politice de la Bucureşti există o poziţie unitară de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, indiferent de alternanţa la putere din România. Corlăţean a salutat instaurarea unei stabilităţi politice în Republica Moldova, care, în opinia sa, asigură climatul necesar promovării reformelor europene şi a amintit despre aprecierile făcute de o serie de oficiali europeni, favorabile la adresa Republicii Moldova, ca un lider în Parteneriatul Estic.
În finalul întrevederii, Nicolae Timofti şi Titus Corlăţean au făcut un schimb de păreri despre iniţiativa de a fi marcată sărbătoarea „Limba noastră” pe ambele maluri ale Prutului, începând cu anul 2013.
Cetăţenii moldoveni din Siria, sprijin de la misiunea diplomatică română
În cadrul întrevederii delegaţiei române cu autorităţile de la Chişinău, părţile au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare. Acest acord vizează sprijinul României pentru cetăţenii moldoveni care se află în Siria. Misiunea diplomatică a României de la Damasc va oferi asistenţa necesară şi cetăţenilor moldoveni, în baza Acordului privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare.
Titus Corlăţean a declarat în cadrul unei conferinţe comune de presă cu Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, că România este unul din puţinele state membre ale UE care şi-a mai păstrat o misiune diplomatică la Damasc. Iurie Leancă a calificat acordul ca fiind unul extrem de important, în condiţiile în care „un număr însemnat” de cetăţeni moldoveni se află în Siria. În plus, potrivit acestuia, acordul „vine să consemneze deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.
Sprijin constant la UE pentru Republica Moldova
Nu există reuniune în Uniunea Europeană la care România sau alte state să nu aducă în discuţie obiectivele europene ale R. Moldova. Declaraţia aparţine ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Oficialul a declarat că România va continua această atitudine, iar stabilitatea politică a R. Moldova este un atu suplimentar care justifică acest avans spre integrarea în UE.
În cadrul unei conferinţe de presă comună, susţinută de către miniştrii de Externe de la Bucureşti şi Chişinău, au fost abordate subiecte ce ţin de dezvoltarea cooperării bilaterale pe plan politic şi economic, integrarea europeană, proiectele de conexiune a sistemelor energetice dintre România şi R. Moldova. De asemenea, cei doi miniştri au discutat despre evoluţiile pe plan regional şi obiectivele de pe agenda europeană a R. Moldova. şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, a menţionat că vizita se înscrie în politica de sprijin şi de promovare a reformelor R. Moldova.
La rândul său, Titus Corlăţean a declarat că vizita la Chişinău este expresia unei relaţii politice. ”Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale R. Moldova şi promovarea acestora”. Ministrul a mai adăugat că partenerii europeni salută reformele realizate de Guvernul de la Chişinău, iar România şi partenerii europeni doresc stabilitate în R. Moldova. Părţile au mai stabilit cooperare interministerială privind asistenţa medicală în regim de urgenţă.
De asemenea, Titus Corlăţean a sugerat joi la Chişinău că Parlamentul României ar putea să nu ratifice Tratatul privind regimul de frontieră cu Republica Moldova, până la alegerile parlamentare, din cauza campaniei electorale. Ministrul român a accentuat însă că acest acord este unul important „şi îl tratăm cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate”.
În ceea ce priveşte Marşul Unirii din 16 septembrie, de la Chişinău, ministrul de Externe al României aşteaptă eforturi remarcabile din partea Guvernului R. Moldova pentru a evita confruntările care ar putea să apară. “Aud foarte des de confruntări în ţara dumneavoastră. Noi aşteptăm ca totul să fie calm şi moderat”, a declarat Titus Corlăţean. “Sperăm că nu vor exista evenimente care sa altereze această situaţie. Este vorba de un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile”, a completat Corlăţean. Platforma Civică „Acţiunea 2012” va organiza duminică, în Chişinău, un marş al unirii.
Întâlnire cu premierul Vlad Filat şi Valeriu Lazăr
Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic.
De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. „Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.
Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova. Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.
Discuţii cu Marian Lupu si Mihai Ghimpu
Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.
Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.
de Razvan Iorga | aug. 9, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este ingrijorat de evenimentele care au avut loc in ultima perioada in tara și sustine ca exista anumite grupari politice care sunt deranjate de sustinerea acorda de catre Occident Chișinaului si indeamna societatea la nesupunere civica. „Anumiti politicieni au chemat cetatenii și institutii ale statului la nesupunere civica, au incercat sa inlocuiasca insemnele noastre nationale cu unele false, au cerut referendumuri locale și nationale pe teme confuze, au manipulat grupuri sociale, inclusiv religioase, pentru ca acestea sa se opuna ordinii constitutionale”, declara seful statului. Evenimentele la care face referire Timofti au legatura cu protestele care au inceput in fata cinematografului „Patria”, proprietate a lui Victor selin, unde simpatizantii PSD au provocat primele altercatii cu politia. Apoi, in scuarul „T. sevcenko” de langa restaurantul „Nistru”, unionistii au inceput mitingul, insa, de indata, au fost incercuiti de contraprotestatari, care au aruncat oua in directia politiei si unionistilor. Mai tarziu, unionistii au inceput marsul pe strada Puskin, pentru strada Independentei pietonala si mai larga a fost blocata de simpatizantii PSD, PSRM, PCRM si Miscarii „Voievod”. Contramanifestantii au incercat sa blocheze Marsul de mai multe ori. Cele mai mari ciocniri au avut loc la intersectiile strazii Puskin cu cele a strazilor Voluntarilor si stefan cel Mare. Politistii au reusit sa opreasca ambele parti doar pe strada Sfantul Nicolae, unde marsul a luat sfarsit, iar contramanifestantii, in majoritate, s-au imprastiat.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În urma reglementării transnistrene, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional, care să asigure, totodată, continuarea procesului de integrare europeană, a declarat luni preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria.
Nicolae Timofti a reiterat poziţia Republicii Moldova, conform căreia reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, în cadrul căreia regiunea transnistreană va beneficia de un statut special, potrivit unui comunicat remis de preşedinţie.
Dmitri Rogozin a avut luni o întrevedere şi cu premeirul Vlad Filat, în cadrul căreia s-a convenit în privinţa creării unui grup de lucru bilateral în vederea avansării pe calea soluţionării problemelor din sectorul energetic. În privinţa procesului de reglementare a problemei transnistrene, cei doi oficiali şi-au exprimat speranţa că, în cadrul negocierilor oficiale în formatul 5+2, care se vor desfăşura la Viena pe 17-18 aprilie, vor fi identificate soluţii pentru subiectele incluse în agendă.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de stadiul actual al colaborării dintre cele două state, aprofundarea cooperării economice, sociale şi culturale, avansarea dialogului pe marginea problematicii transnistrene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Dmitri Rogozin întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia are preconizate întrevederi şi cu reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Vlad Filat este cel mai influent politician al lunii martie 2012 în „Top 50 cei mai influenţi politicieni din Republica Moldova”.
Acesta este urmat de preşedintele parlamentului, Marian Lupu. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova s-a poziţionat pe locul patru în clasament, acesta fiind depăşit de către ministrul de Externe Iurie Leancă, care a urcat cinci poziţii faţă de topul lunii februarie.
Rezultatele topului, care a fost efectuat de Centrul de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică „Politicon”, au fost făcute publice miercuri. Potrivit clasamentului, Filat şi Lupu îşi menţin şi în martie primele poziţii în topul celor mai influenţi politicieni, ca şi în luna februarie. Primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă a coborât trei poziţii în top şi s-a clasat pe locul şase, acesta fiind depăşit de liderul PL, Mihai Ghimpu, care s-a poziţionat pe locul cinci.
Voronin, pe locul nouă
Liderul opoziţiei parlamentare Vladimir Voronin, a coborât de pe locul cinci pe locul nouă al topului, acesta fiind depăşit de liderul socialiştilor Igor Dodon şi de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, care ocupă locurile şapte şi respectiv opt. Coborârea în top a liderului PCRM a fost apreciată de Anatol Ţăranu, director al „Politicon”, drept un rezultat al poziţiei pe care a ocupat-o PCRM în depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului.
Ţăranu a mai menţionat, la prezentarea topului, că locul înalt ocupat de Nicolae Timofti în clasament se datorează faptului că experţii au evaluat potenţialul politic al acestuia. „Timofti este un personaj nou pe scena politică şi o figură necunoscută. Capitalul său politic este la etapa incipientă de acumulare. În lunile următoare, avansarea lui în top este aproape iminentă” a opinat Ţăranu.
Topul celor mai influenţi politicieni prezintă o sinteză a notelor puse politicienilor de 31 de experţi. Politicienii au fost apreciaţi în funcţie de influenţa lor asupra deciziilor majore din ţară, popularitatea publică, vizibilitatea lor în mass-media, dar şi perspectivele politice.
