Scandal de spionaj canadiano-rus
Doi diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Canada în legătură cu un caz de spionaj în care este implicat un sublocotenent al Marinei canadiene, a anunţat marţi un post de televiziune canadian.
Unul dintre aceşti diplomaţi, Dimitri Gherasimov, era staţionat la consulatul Rusiei la Toronto iar celălalt, Serghei Jukov, era ataşat militar la ambasada din Ottawa, relatează presa americană. Plecarea acestora ridică la şase numărul diplomaţilor ruşi care au părăsit Canada după inculparea la începutul lunii ianuarie a ofiţerului naval Jeffrey Paul Delisle, în vârstă de 40 de ani.
Ministerul canadian al Afacerilor Externe şi ambassada rusă la Ottawa au refuzat orice comentariu. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a negat anterior orice legătură între plecarea diplomaţilor ruşi şi punerea sub acuzare a militarului canadian care este acuzat că a furnizat informaţii secrete unui corp diplomat străin între 2007 şi ianuarie anul curent.
Conform unor surse citate de televiziunea canadiană, poate fi vorba de informaţii privind arii submarine nesupravegheate sau sisteme de armament, transmite Mediafax. Jeffrey Paul Delisle lucra într-un centru de comunicaţii şi informaţii al Marinei din Halifax, în Noua Scoţie. Acesta poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.
Iranul se laudă că a soborât o a doborât o dronă americană . Este vorba despre un avion american fără pilot RQ-170, „în estul Iranului”, la graniţa cu Afganistan şi Pakistan, a afirmat duminică postul de televiziune iranian de limbă arabă Al Alam, citând o sursă militară. Al Alam nu a precizat unde a fost doborât avionul, dar a afirmat că acesta a fost „puţin avariat” şi că operaţiunea s-a desfăşurat „în urmă cu câteva ore”. „Unităţile de război electronice şi aeriene au reuşit să doboare un avion american fără pilot de tip RQ-170 care a încălcat zonele frontaliere din estul ţării şi era puţin avariat”, a precizat agenţia Fars, citând un oficial american sub acoperirea anonimatului.
Şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunţă că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari şi susţine că nu îi suspectează pe ruşi că ar spiona locaţia, deoarece ar fi „plictisitor” pentru ei. El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că „ar fi foarte plicitisitor” pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă. Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, directorul general al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, care s-a aflat în această săptămână la Bucureşti, dezvăluie că i-a invitat pe ruşi să asiste la testele din baza militară şi speră şi la o întâlnire în cursul acestei luni, dar că până în prezent nu a primit un răspuns oficial, aceştia continuând să solicite lămuriri. Şeful Agenţiei SUA arată totodată că firmele locale vor fi preferate pentru a furniza servicii bazei de la Deveselu şi anunţă că, în primăvara anului viitor, va fi organizată la Bucureşti o reuniune dedicată companiilor româneşti interesate de astfel de contracte. Vizita de săptămâna trecuită a generalului american în România se înscrie în eforturile de sprijin a procesului de ratificare a Acordului bilateral semnat între România şi SUA şi în reafirmarea interesului american pentru implementarea proiectului de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA). Cu prilejul vizitei, generalul O’Reilly a efectuat o vizită în judeţul Olt unde a avut întâlniri cu autorităţile locale pentru a discuta aspecte legate de amplasarea sistemului american la Deveselu. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu.
Dezvaluirile din povestea cu spionurilor rusi din SUA continua cu nou episod. Chiar daca cele doua tari si-au resetat problemele bilaterale, se pare ca cea a spionajului nu a fost inca eradicata. Reamintim ca FBI a anihilat o retea de spioni rusi anul trecut dupa ce grupul a fost pe punctul de a plasa un agent in apropierea unui membru al administratiei Barack Obama, iar potrivit unor oficiali americani ar fi vorba despre secretarul de Stat Hillary Clinton, potrivit Washington Times. Frank Figliuzzi, asistentul directorului FBI pentru contrainformatii, a declarat intr-un interviu ca Biroul Federal de Investigatii a decis sa finalizeze ancheta de contraspionaj care dura de zece ani din cauza temerilor ca spionii „se apropiau de obiectivul lor”. Figliuzzi nu l-a identificat pe membrul Cabinetului vizat de spioni, dar alti oficiali americani au afirmat ca este vorba despre secretarul de Stat Hillary Clinton. „Cei zece ofiteri rusi au fost trimisi in SUA cu o misiune clara de a se apropia de politicieni americani si lideri din guvern”, a afirmat Figliuzzi, adaugand ca unul dintre ei reusise sa dezvolte o prietenie cu cineva apropiat de un oficial al Cabinetului. Purtatorul de cuvand al lui Clinton de la vremea respectiva, P.J. Crowley, a incercat sa o distanteze de acest caz, dar nu a negat ca ea este persoana mentionata in documente din justitie. „Nu exista motive sa se creada ca secretarul de Stat era o tinta speciala a acestei retele de spioni”, a declarat el intr-un e-mail. Spionul care a generat ingrijorarile este Cynthia Murphy, identificata ulterior ca ofiterul Serviciului rus de Informatii Externe (SVR) Lidia Guriev. Documente din justitie afirma ca ea s-a intalnit de mai multe ori cu un investitor din New York, activ in strangerea de fonduri politice si descris ca „prieten personal” al unui oficial al Cabinetului. Ulterior, s-a dezvaluit ca investitorul era Alan Patricof, directorul firmei Greycroft LLC si donator al unor candidati democrati, printre care figureaza si Hillary Clinton, pe vremea cand era senator de New York.