QuaDream, armă împotriva presei

QuaDream, armă împotriva presei

O investigație a Microsoft și Citizen Lab dezvăluie că aplicația de hacking QuaDream a fost folosită pentru a monitoriza jurnaliști, politicieni și activiști din cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, relatează El Periodico.

Cel puțin 10 țări din întreaga lume au folosit un nou program de calculator pentru a spiona jurnaliști, politicieni din opoziție și activiști umanitari. O investigație comună a Microsoft și Citizen Lab a scos la iveală funcționarea acestei aplicații creată de QuaDream, o companie israeliană.

Ancheta Microsoft notează că această companie de mercenari cibernetici își vinde platforma de spionaj, cunoscută sub numele de REIGN, guvernelor pentru a fi folosită în scopul de a asigura aplicarea legii. Au fost localizate și servere care operează din Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Ghana, Ungaria, Israel, Mexic, Cehia, România, Singapore și Uzbekistan. Informațiile jurnalistice indică faptul că QuaDream și-a oferit serviciile și autorităților din Maroc şi Indonezia.

Această listă de țări îi îngrijorează pe anchetatori, deoarece aceștia au documentat că unele dintre ele au folosit alte instrumente de spionaj pentru a încălca drepturile omului. Acesta este cazul în Mexic, Emiratele Arabe Unite și Ungaria, toate fiind implicate în persecuția jurnaliștilor critici, politicienilor dizidenți și activiștilor. Deși nu știu dacă guvernul israelian folosește acest instrument, ei amintesc că au folosit deja altele împotriva palestinienilor.

Share our work
Kremlin, noi mutări în saga spionilor ruși de la NATO

Kremlin, noi mutări în saga spionilor ruși de la NATO

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

Rusia a anunţat suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum şi a misiunii NATO la Moscova. Decizia a fost luată după ce NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj.

„În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie.

Acțiune dură

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa militară occidentală. O măsură similară va afecta și misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Spionaj pe bandă rulantă

Aceste anunţuri oficiale vin la scurt timp după noi acuzaţii reciproce de spionaj. La începutul lui octombrie, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei. Aceștia au fost acuzați că erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”.

NATO a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Rusia a respins toate acuzaţiile privind implicarea sa în atacul contra lui Serghei Skripal şi fiicei sale.

Înainte de 2018, reprezentanţa diplomatică a Rusiei la NATO fusese deja limitată la cel mult 30 de membri. Măsura a venit ca răspuns la interferenţa Moscovei în Ucraina. (K.P.)

Share our work
ANALIZĂ: R. Moldova și Rusia adâncesc criza pe axa Chișinău-Moscova

ANALIZĂ: R. Moldova și Rusia adâncesc criza pe axa Chișinău-Moscova

Șeful diplomației de la Chișinău, Tudor Ulianovschi, împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în marja Conferinței anuale penru Securitate de la Munchen, februarie 2018.

În ultimul an, relația dintre Chișinău și Moscova s-a dovedit mai degrabă una sinuoasă și plină de resentimente care nu se vor opri decât în cazul unui câștig al socialiștilor în toamna acestui an la alegerile parlamentare programate pentru finele lunii noiembrie.

Intrarea în zodia nefasta s-a produs în martie 2017. Deși existau și până atunci fricțiuni latente pe dimensiunea parcursul european al R. Moldova, cazul de spionaj în favoarea Rusiei a deputatului democrat Iurie Bolboceanu a pus pe jar relația dintre cele două capitale.

Procurorii l-au încătușat atunci pe acesta sub acuzațiile cum că ar fi furnizat informaţii cu caracter social, politic şi economic unor agenți sub acoperire care lucrau pentru serviciile secrete ruse, în schimbul unor sume mari de bani, în special în valută forte. Mai exact, pentru serviciul de informații al Armatei ruse – GRU – care îl racolase prin intermediul unui diplomat rus aflat la post în Chișinău.

Bolboceanu a fost reținut atunci de procurori în flagrant, în timp ce transmitea mai multe dosare unui asistent al ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Chişinău, pe numele său Alksandr Gurin.

Ulterior, la un an distanța, în martie 2018, Bolboceanu a fost condamnat la 14 ani de închisoare în primă instanță. Acest caz este cu atât mai special, Bolboceanu fiind primul înalt demnitar moldovean de la proclamarea independenței R. Moldova față de URSS care primește o astfel de pedeapsă pentru trădare de patrie şi spionaj în favoarea Rusiei.

Pe fondul acestui scandal, presa de la Chișinău scria în martie 2017 despre o întâlnire a premierului Filip cu ambasadorii UE, în care acesta s-a plâns despre faptul că Rusia hărțuiește demnitarii R. Moldova cu precădere pe liderul PD, Vladimir Plahotniuc, pentru care ar fi contactat Interpolul pentru a fi pus în urmărire generală.

Preludiul unui scandal de proporții

Reținerea lui Bolboceanu în martie 2017 a fost numai preludiu a ceea ce avea să vină. În mai 2017,

autoritățile R. Moldova au declarat drept persona non-grata cinci diplomați ruși, fără a face vreo precizare despre motivele care au stat la baza deciziei, dar a fost evident că această expulzare în masă survine pe fundalul „scandalului Bolboceanu”.

În astfel de cazuri, problema este legată de desfășurarea unor activități ce exced cadrul diplomatic sau sunt incompatibile cu această poziție. De asemenea, Rusia a precizat deja printr-o serie de înalți funcționari că Moscova pregătește o reacție în contrapartidă și de altfel a expulzați și ea cinci diplomați moldoveni.

Primul care a reacționat în favoarea Moscovei a fost chiar președintele prorus Igor Dodon care a condamnat acțiunea guvernului. De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că îl așteaptă pe Dodon la un forum economic de la Sankt-Petersburg pentru a lămuri situația.

Însă Rusia știa foarte bine că Dodon nu are niciun fel de pârghie în această privința, scopul fiind doar să-l asmută pentru a ataca guvernarea de la Chișinău.

Ajuns în Rusia, Dodon a declarat că „de-a lungul istoriei de 25 de ani a relaţiilor dintre R.Moldova şi Rusia, nu ne-am mai aflat atât de aproape de prăpastie cum suntem acum”. „Acesta este rezultatul deciziilor iresponsabile ale Guvernului moldovean şi ale majorităţii parlamentare, luate nu în interesul cetăţenilor, ci aliniate intereselor geopolitice ale occidentalilor”, a declarat Igor Dodon pentru agenţia Tass.

După alte fricțiuni și atacuri declarative, la începutul lunii august 2017, autoritățile de la Chișinău l-au declarat persona non-grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, însărcitat de Kremlin pe relația cu Tiraspolul.

Atunci, Chișinăul l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus Farit Muhametșin, căruia i s-a transmis indignarea legată de un interviu dat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin postului de televiziune „Rossia 24”, în care acesta și-a permis să facă aprecieri defăimătoare la adresa Republicii Moldova și a cetățenilor săi.

Pe lângă cele declarate, mai ofensator a fost gestul pe Rogozin se pregătea să-l facă înainte de a fi declarat indizerabil pe teritoriul R. Moldova. Este vorba de dorința acestuia de a participa în regiunea separatistă transnistreană, la evenimentele dedicate împlinirii a 25 de ani de la inceputul misiunii de menținere a păcii pe Nistru.

Rogozin s-a lăudat într-o carte scrisă de el „Враг народа” (Dușmanul poporului – n.red.) că a luptat cu arma în mână împotriva moldovenilor de partea separatiștilor transnistreni în Războiul de pe Nistru din 1992.

Turbat de furie și ofensat, Rogozin a amenințat atât R. Moldova, cât și România, țară UE care nu i-a permis aterizat din cauza „listei negre” de sancțiuni pentru mai mulți cetățeni ruși după anexarea ilegală a Crimeei.

Mutarea în justiție a Moscovei

A urmat apoi condamnarea și darea în urmărire generală a lui Vladimir Plahotniuc de către tribunalul districtului Basmannii din Moscova sub acuzația că ar fi crearea unui grup criminal pentru asasinarea lui Renato Usatîi, un personaj cu legătură în lumea interlopă ruso-moldovenească și lider al „Partidului Nostru”.

Acesta a fugit în Rusia pe parcursul anului 2017, după ce a fost dat în urmărire de autoritățile moldovenești într-un caz în care este acuzat de încercarea de asasinare, la Londra, a bancherului rus Gherman Gorbunțov, cunoscut pentru afacerile de spălare a banilor negri rusești.

Cu toate acestea, Kommersant scrie că Interpol a refuzat deja Rusiei căutarea internațională a lui Plahotniuc, considerând că urmărirea penală are caracter politic. La rândul lor, autoritățile de la Chișinău au denunțat decizia tribunalului rusesc, calificând-o drept una politizată.

Este clar că se continuă persecuția politică a lui Vlad Plahotniuc. Acesta este șantaj politic, care are loc într-un an electoral”, declara purtătorul de cuvânt al partidului, Vitalie Gămurari.

Lupta cu propagandiștii Kremlinului

A urmat apoi intrarea într-o nouă fază a disputei dintre Chișinău și Moscova. Este vorba despre obstrucționarea propagandei rusești. Cum peste 85% dintre moldoveni se informează de la televizor, mediul audio-video din R. Moldova este inundat de proprame rusești care, în marea lor majoritate, fac o propagandă mai fățișă sau mai subliminală contra Occidentului și a Ucrainei în particular.

Până în prezent, majoritatea covârșitoare a mass media din R. Moldova s-au menținut prin retransmiterea programelor de televiziune ale posturilor rusești, fapt ce inevitabil s-a răsfrânt asupra securității informaționale a R. Moldova lovită aproape natural de propaganda rusă.

Pe acest fond, guvernul democrat a profitat din plin de dorința Occidentului de a stăvili prezența rusească în spațiul informațional al R. Moldova și a recurs la așa numita „lege anti-propagandă”, care în fapt amenda Codul Audio-Vizualului din R. Moldova și nu mai permitea retransmiterea în Moldova a programelor rusești cu caracter analitic și informativ politico-militar.

Decizia a votată de Parlamentul de la Chișinău în decembrie 2017 și a intrat în vigoare în februarie 2018. Dar terenul a fost pregătit încă din vara lui 2017, de atunci de când jurnaliștilor ruși a început să le fie interzis accesul pe teritoriul R. Moldova.

Imediat după declararea lui Rogozin drept persona non-grata, nu puțin de 10 jurnaliști ruși, în marea lor majoritate, propagandiști ai Kremlinului au fost interziși în doar câteva luni. Motivele nu au fost clare din partea autorităților, mergând de la lipsa de documente până la nedeclararea motivelor reale ale vizitei. Cert este că, în special, jurnaliștii ruși au fost cei interziși la intrarea în R. Moldova.

Pe acest fond al interzicerii programelor UE și interdicția pentru jurnaliștii „de casă ai Kremlinului”, parlamentarii ruși au vociferat vehement la adresa măsurilor, argumentând că decizia Chișinăul vine să îngrădească dreptul de la informare a rusofonilor din Republica Moldova și că această măsură contravine libertăților acestora.

Pe 24 ianuarie 2018, pe acest fundal al „legii anti-propagandă”, Duma de Stat din Federația Rusă a aprobat o declarație privind neadmiterea discriminării mass-mediei rusești pe teritoriul Republicii Moldova.

Parlamentarii ruși au trecut declarația 424 de voturi în Duma de Stat.

În document se face apel către ONU, Consiliul Europei, OSCE ca aceste instituții să ia atitudine față de legea votată de parlamentarii moldoveni. De asemenea, aceștia i-au recomandat Guvernului rus să întreprindă un șir de măsuri care să asigure pe alte căi populația Moldovei accesul la emisiunile informative ale posturilor de televiziune din Federația Rusă.

Un material recent al Euronews facea referire la cum moldovenii, care vor să privească televiziunile rusești, au început să o facă cu ajutorul internetului direct pe televizoare care permit această conexiune.

Tentative eșuate de încăzire a relațiilor

După întâlnirea din 17 februarie 2018 a șefilor celor două diplomații ruse și moldovenești, Serghei Lavrov și Tudor Ulianovschi la Conferința pentru Securitate de la Munchen, se părea că relațiile dintre cele două capitale s-ar mai putea relaxa.

Anterior, în decembrie 2017, MAEIE de la Chișinău în rechemase de la postul din Moscova pe ambasadorul său, fostul socialist Andrei Neguță. Un liant al PSRM cu centrala Moscovei.

Potrivit comunicatului de presă al MAEIE de atunci, cei doi oficiali au efectuat un schimb de opinii pe marginea subiectelor de actualitate de pe agenda relațiilor bilaterale moldo-ruse, „accentuând necesitatea îmbunătățirii dialogului politic, în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase pentru avansarea cooperării în domenii prioritare”.

A urmat apoi, pe 20 martie vizita la Chișinău a vicelui lui Lavrov. Grigori Karasin a vorbit despre faptul că „relaţiile dintre Rusia şi Moldova s-ar fi dezvoltat anul trecut neuniform, debalansat şi asimetric. Asta, „în contrast cu întrevederile la nivel înalt, cooperarea în celelalte domenii bilaterale nu a corespuns potenţialului, inclusiv în sfera comercială şi economică”.

Karasin a refuzat să ia și întrebări din partea presei, dar a apreciat reîntoarcerea la postul de la Moscova a lui Neguță.

În fapt, Karasin s-a asigurat că vizita reprezentantului OSCE Fraco Frattini de pe 27-28 martie, se va lăsa măcar cu promisiuni de succese în rezolvarea diferendelor de pe agenda bilaterală Chișinău-Tiraspol pentru întâlnirea OSCE de la Roma din luna mai.

În schimb, Ulianovschi i-a adus aminte emisarului rus că Moldova dorește ca trupele de ocupație rusești din stânga Nistrului să plece acasă, așa cum Rusia singură s-a angajat la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 că le va retrage.

Solidaritate la „sancțiunile anti-rusești” în cazul Skripal

Ultimul episod al acestui an foarte dificil în relația Chișinău-Moscova se desfășoară chiar în aceste zile. R. Moldova a decis să se alăture inițiative euro-atlantice de expulzare a diplomaților ruși ca sancțiunile pentru presupusa implicare a serviciilor secrete rusesți în cazul otrăvirii unui fost ofițer de informații rus ce dezertase pentru Marea Britanie și otrăvirea mortală a acestuia și a ficei sale cu o substanță toxică.

Astfel, pe 27 martie, MAEIE de la Chișinău l-a convocat din nou pe ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, căruia i-a comunicat că trei diplomai ruși trebuie să părăsească Chișinăul, ca urmare a unei decizii de solidarizare a Chișinăului cu Occidentul.

Rusia a promis măsuri de retorsiune pentru fiecare dintre aceste țări, dar cu siguranță Moldova va avea loc special în această ecuație mai largă pe care o pregătește Rusia. Acest ultim episod este un semnal clar că până după alegerile parlamentare cel puțin nimic nu se va în bine în relația de pe axa Chișinău- Moscova.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Un fost deputat al Republicii Moldova, condamnat la 14 ani pentru spionaj în favoarea Rusiei

Un fost deputat al Republicii Moldova, condamnat la 14 ani pentru spionaj în favoarea Rusiei

Justiția din Republica Moldova l-a condamnat, marți, pe fostul deputat Iurie Bolboceanu(foto) la nu mai puțin de 14 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei și trădare de țară.  Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Iurie Bolboceanu este acuzat de faptul că, fiind racolat de către ofițerii Direcției Principale de Informații a Statului Major General al Ministerului Apărării al Federației Ruse, în perioada 5 octombrie 2016 – 17 martie 2017, a cules și a transmis informații de interes național, pasibile de a fi utilizate în dauna intereselor Republicii Moldova.

Informațiile furnizate țineau de date concrete anticipative privind strategiile și tacticile unor reforme legislative naționale de importanță majoră, acumulate de la figuri politice decizionale, date personale și vulnerabilități ale persoanelor cu funcții înalte în stat, promotori ai reformelor politice.

De asemenea, informațiile vizau evoluția tactică a acțiunilor de implementare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, informații detaliate referitor la intențiile și planurile legislative ale grupurilor parlamentare de guvernământ, bazate pe date culese din interiorul formațiunilor politice, mai relevă documentul Procuraturii.

Sentința a fost emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel.

Share our work
Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Autoritățile române au anunțat miercuri interzicerea pe teritoriul României a unui paramilitar sârb, pe numele său Branislav Zivkovici (foto), care desfășura activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Kogălniceanu. Acesta are strânse legături cu Rusia, fiind prezent în repetate rânduri pe frontul din estul Ucrainei, în Donbas și de cinci 5 ori în România numai în 2017.

„El (Bratislav Zivkovici – n.r.) este autointitulat comandantul organizației de cetnici din Serbia, așa numită Cetniciki Pokret — această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste”, a precizează SRI.

Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.

Mercenar în solda Moscovei

Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare.

„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovic a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.

Toate acțiunile au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, într-o postare video pe Facebook.

Sârbul a negat acuzele care i se aduc, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.

Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.

Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.

Kievul arată cu degetul înspre Serbia

Ucraina a fost foarte vehementă săptămâna trecută la adresa Belgradului, după ce Kievul a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marțea trecută că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.

Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.

De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.

Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.

Share our work