de Razvan Iorga | dec. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Directorul Institutului de stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, a declarat in cadrul unui interviu pentru ziarul „Timpul” de la Chisinau ca ambiguitatea folosirii termenului de „limba moldoveneasca” creeaza grave confuzii si mai ales motive pentru care autoritatile separatiste transnistrene sa se foloseasca de acest lucru pentru a incerca sa inchida scolile cu predarea in limba romana de peste Nistru. „Chisinaul nu a reusit sa fructifice nici decizia CEDO din 2004 in cazul Ilascu, incomparabil mai dura, deci nu cred ca trebuie sa ne asteptam la prea multe acum. OSCE-ul minimalizeaza chestiunea, isi vede de problemele lui tehnice, temporizeaza, nu vrea „politica”. si asta favorizeaza strict Tiraspolul. in plus, atentie, nu e vorba de scoli romanesti, ci de „scoli cu grafie latina”. Asa spune limbajul oficial. Ce o fi astea? scoli portugheze, englezesti, olandeze, nemtesti?… Lasand gluma la o parte, dar de fapt e treaba serioasa, sunt doua aspecte aici. Primul tine de incapacitatea RM de a-si defini clar limba. Nu o numeste „limba romana” si evident ca se incurca rau lucrurile si in Transnistria. Ceea ce este „limba moldoveneasca cu grafie latina” la Chisinau, in legislatia transnistreana este „limba romana”, deci limba straina. La Tiraspol „limba moldoveneasca” este vechea „limba” din RSSM, adica „limba moldoveneasca cu grafie chirilica”. Transnistrenii sunt cel putin mai consecventi, trebuie sa recunoastem! in al doilea rand, problema e mai grava: numarul copiilor de la scolile romanesti/moldovenesti scade progresiv in fiecare an. Asta inseamna, pe de-o parte, ca multi pleaca din Transnistria, vin pe malul drept al Nistrului, sau ca parintii nu isi mai dau copiii la aceste scoli. si asta e grav, cand parintii vad viitorul copiilor lor in spatiu de limba si cultura rusa inseamna ca nu mai au sperante sau pur si simplu nu vor ca Transnistria sa reintre in componenta RM. Ma tem ca in cativa ani problema scolilor va disparea complet”, opineaza acesta. Decizia recenta de CEDO de a condamna Rusia in cazul scolilor transnistrene cu predare in limba romana a produs iritare Moscova. CEDO a decis in luna octombrie ca Rusia este vinovata pentru pentru incalcarea dreptului la Educație in regiunea transnistreana și este obligata sa achite despagubiri morale de 1.020.000 de euro si 50.000 de euro cu titlu de costuri de reprezentare.
de Razvan Iorga | dec. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat luni ca tara sa asteapta vesti importante in noiembrie 2013 la summitului Parterneriatul Estic, acolo unde Chisinau ar putea primi vestea liberalizarii vizelor de circulatie in UE pentru cetatenii de peste Prut. El a mai spus ca, pana atunci, guvernul pe care il conduce va face toate demersurile necesare pentru indeplinirea tuturor conditiilor. „Pana in noiembrie 2013 ne propunem sa avem indeplinite toate conditionalitatile pentru implementarea regimului liberalizat de vize. Summit-ul din noiembrie 2013 nu vizeaza doar vizele. Atunci se va evalua tot. Pentru Moldova acest summit inseamna semnarea Acordului de Asociere, implicit si DCFTA, si anuntul ca RM si-a indeplinit toate obligatiunile fata de un regim fara de vize. Eu nu am sa va dau un termen exact, insa categoric aceasta perioada va fi foarte apropiata de summit-ul din noiembrie anul viitor”, a declarat Filat. Acordul de Liber schimb (DCFTA) este un pas premergator semnarii Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana. La 26 octombrie 2011 la Chisinau a fost parafat Acordul privind Spatiul Aerian Comun dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova iar in 2012, Moldova a trecut la urmatoarea etapa in negocierile privind eliminarea vizelor pentru cetatenii de peste Prut.
de Razvan Iorga | dec. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Interesul Uniunii Europene pentru Republica Moldova incepe sa devina tot mai vizibil, tot mai multi lideri europeni alegand sa viziteze acestea tara. Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, vine luni la Chisinau pentru o vizita de lucru de trei zile. Vizita inaltului oficial european are drept scop stimularea climatului de incredere intre cele doua maluri ale Nistrului, favorabil solutionarii conflictului transnistrean, facilitarea dialogului intre Parlamentul Republicii Moldova si asa-numitul soviet suprem de la Tiraspol, precum si documentarea vizavi de implementarea reformelor si nivelul de avansare a Republicii Moldova pe calea integrarii europene, anunta Unimedia. in dimineata zilei de 18 decembrie, Jean-Claude Mignon va avea o intrevedere cu Marian Lupu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, dupa care se va deplasa in regiunea transnistreana. Jean-Claude Mignon se va intalni, de asemenea, cu reprezentantii fractiunilor din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana, ai fractiunii PCRM, cu presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti si cu prim-ministrul Vlad Filat. in ziua de joi, 20 decembrie 2010, Jean-Claude Mignon va rosti un discurs in sedinta plenara a Parlamentului Republicii Moldova. in aceeasi zi, Marian Lupu si Jean-Claude Mignon vor sustine, la Palatul Republicii, o conferinta de presa. Programul vizitei mai prevede o intrevedere a oficialului european cu Iurie Leanca, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, si Eugen Carpov, viceprim-ministru responsabil de problemele reintegrarii Republicii Moldova.
de Razvan Iorga | dec. 16, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, a declarat sambata la Forumul Romanilor de Pretutindeni ca interesul pentru romanii din diaspora trebuie sporit la nivelul clasei politice. In acest sens, el a precizat ca in viitorul apropiat va actiona la nivelul Executivului pentru organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei, in concordanta cu prevederile legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, adoptata in anul 2007. Ministrul de Externe a precizat ca legea prevede infiintarea unui Congres al Romanilor de Pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei, cu reprezentanti din comunitatile romaneşti şi din afara tarii şi a unui consiliu reprezentativ. „imi propun sa actionez şi sa actionam la nivelul Guvernului, şi mai ales cu implicarea Parlamentului, pentru a organiza acest congres, for reprezentativ al romanilor atat din jurul Romaniei, din comunitatile traditionale, dar şi cu reprezentarea romanilor plecati din tara din ratiuni politice sau, mai aproape, economice. Este un obiectiv pe care mi-l fixez, sa putem avea aceasta forma de reprezentare a romanilor de pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei”, a afirmat Corlatean. Ministrul s-a referit la Legea nr. 299 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, care a fost adoptata in 2007 la propunerea sa şi care prevede ca Ziua romanilor de pretutindeni se sarbatoreşte pe 30 noiembrie, de Sfantul Andrei.
„Am cam uitat sa sarbatorim aceasta zi (n.r. – 30 noiembrie). Propun sa fim atenti la aceasta simbolistica. Pe de alta parte, prea putine din acea lege au fost puse in practica şi, printre altele, legea prevede infiintarea unui Congres al romanilor de pretutindeni, pe langa Parlamentul Romaniei, cu reprezentanti din comunitatile romaneşti din afara tarii, şi a unui Consiliu reprezentativ’, a precizat Corlatean. In ceea ce priveste Republica Moldova, Corlatean a spus ca aceasta problema a integrarii Chisinaului in randul capitalelor Uniunii Europene ramane o prioritate si ca este „o problema de suflet”.
de Razvan Iorga | dec. 13, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Coordonatorul rezident al Natiunilor Unite in Moldova, Nicola Harrington-Buhay a declarat ieri in plenul Legislativului ca aceasta institutie a Republicii Moldova poate fi mandra de reusitele sale legislative in vederea ameliorarii calitatii vietii cetatenilor prin respectarea drepturilor omului si a angajamentelor in domeniul dezvoltarii. Acesta a declarat ca in acest an au fost intreprinse actiuni majore de protejare a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, de abilitare a copiilor si adultilor cu dizabilitati intelectuale si de integrare mai buna a persoanelor de etnie roma in toate sferele vietii. Cadrul de Parteneriat Natiunile Unite – Republica Moldova „Spre unitate in actiune” pentru anii 2013-2017 ofera sprijin Republicii Moldova pentru realizarea prioritatile si depasirea provocarilor cu care se confrunta tara in trei domenii principale, a remarcat oficialul ONU referindu-se la: guvernarea democratica, justitie, egalitate si drepturile omului; dezvoltare umana si incluziune sociala; mediu, schimbarile climatice si gestionarea riscului de dezastre naturale. Referitor la prioritatile anului 2013, Harrington-Buhay a mentionat amendamentele ce urmeaza a fi operate de catre Parlament la Planul National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului, Legea privind egalitatea de sanse si Legea privind finantarea campaniilor electorale, care va asigura o oportunitate pentru a extinde reprezentarea femeilor pe plan politic si economic. Coordonatorul rezident al ONU a relevat rolul si pozitia de lider al Parlamentului privind Conventia-cadru cu privire la Controlul Tutunului si integrarea mai profunda a refugiatilor si migrantilor in societate, punctând de asemenea si expertiza in domeniul politicilor si experienta practica a Echipei ONU, care pot fi oferite in sprijinul activitatii legislative a Parlamentului, potrivit Info-Prim Neo. ONU a oferit sprijin Parlamentului Republicii Moldova incepând cu anul 2006 prin intermediul unui program finantat de Guvernul Suediei si Guvernul Danemarcei, axat pe consolidarea capacitatilor legislativului in domeniul consultarilor cu societatea civila in scopul elaborarii actelor legislative, monitorizarii implementarii politicilor.
Directorul Institutului de stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, a declarat in cadrul unui interviu pentru ziarul „Timpul” de la Chisinau ca ambiguitatea folosirii termenului de „limba moldoveneasca” creeaza grave confuzii si mai ales motive pentru care autoritatile separatiste transnistrene sa se foloseasca de acest lucru pentru a incerca sa inchida scolile cu predarea in limba romana de peste Nistru. „Chisinaul nu a reusit sa fructifice nici decizia CEDO din 2004 in cazul Ilascu, incomparabil mai dura, deci nu cred ca trebuie sa ne asteptam la prea multe acum. OSCE-ul minimalizeaza chestiunea, isi vede de problemele lui tehnice, temporizeaza, nu vrea „politica”. si asta favorizeaza strict Tiraspolul. in plus, atentie, nu e vorba de scoli romanesti, ci de „scoli cu grafie latina”. Asa spune limbajul oficial. Ce o fi astea? scoli portugheze, englezesti, olandeze, nemtesti?… Lasand gluma la o parte, dar de fapt e treaba serioasa, sunt doua aspecte aici. Primul tine de incapacitatea RM de a-si defini clar limba. Nu o numeste „limba romana” si evident ca se incurca rau lucrurile si in Transnistria. Ceea ce este „limba moldoveneasca cu grafie latina” la Chisinau, in legislatia transnistreana este „limba romana”, deci limba straina. La Tiraspol „limba moldoveneasca” este vechea „limba” din RSSM, adica „limba moldoveneasca cu grafie chirilica”. Transnistrenii sunt cel putin mai consecventi, trebuie sa recunoastem! in al doilea rand, problema e mai grava: numarul copiilor de la scolile romanesti/moldovenesti scade progresiv in fiecare an. Asta inseamna, pe de-o parte, ca multi pleaca din Transnistria, vin pe malul drept al Nistrului, sau ca parintii nu isi mai dau copiii la aceste scoli. si asta e grav, cand parintii vad viitorul copiilor lor in spatiu de limba si cultura rusa inseamna ca nu mai au sperante sau pur si simplu nu vor ca Transnistria sa reintre in componenta RM. Ma tem ca in cativa ani problema scolilor va disparea complet”, opineaza acesta. Decizia recenta de CEDO de a condamna Rusia in cazul scolilor transnistrene cu predare in limba romana a produs iritare Moscova. CEDO a decis in luna octombrie ca Rusia este vinovata pentru pentru incalcarea dreptului la Educație in regiunea transnistreana și este obligata sa achite despagubiri morale de 1.020.000 de euro si 50.000 de euro cu titlu de costuri de reprezentare.