de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Biserica Ortodoxă Română din Isacova a fost sfinţită duminică de un sobor de preoţi al Episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix” din Vîrşeţ şi din Râmnicu Vâlcea, în prezenţa membrilor expediţiei cultural-ştiinţifice „Pe urmele istoriei românilor” şi a aproximativ 100 de etnici români din zona Ciupria.
Vicarul Bisericii Ortodoxe Române din Timoc şi protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis”, Boian Alexandrovici, a declarat că hramul acestui sfânt lăcaş de cult, al doilea construit în regiunile istorice Timoc, Morava şi Sudul Dunării, este Sfinţii Mucenici Montanus şi Maxima, transmite Agerpres. „Am reuşit după multă trudă să mai înălţăm o zidire pentru credincioşii români care, timp de aproape 180 de ani, nu au beneficiat de slujbe şi de săvârşirea Liturghiei în limba română”, a afirmat Alexandrovici.
La rândul său, preotul Iel Bobu Lui, parohul Isacovei, a arătat că lucrările la această biserică au început în anul 2009, iar în 2012 s-a finalizat pictura de către pictorii bisericeşti Lăcrimioara şi Liviu Anton din Bucureşti. Prezent la acest eveniment cu profunde semnificaţii în istoria românilor din Serbia de nord-est, unde trăiesc peste 300.000 de români, ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, a arătat că este o bucurie pentru minoritatea românească din Serbia că, după aproape 200 de ani de sete duhovnicească, are un lăcaş de închinăciune.
„Vom continua să sprijinim activităţile promovate pentru păstrarea limbii române în această parte a Serbiei, pentru continuarea dialogului cu autorităţile sârbe, astfel încât românii să-şi recapete drepturile la învăţământ şi biserică proprie”, a spus Banu. După săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii, clopotul bisericii din Isacova a bătut prelung pentru a vesti credincioşilor din împrejurimi că de acum au un loc de închinăciune unde să asculte slujbele bisericeşti în limba maternă – limba română.
În perioada 17-19 august 2012, în comunitatea românilor din Republica Serbia, în organizarea Forumului Cultural al Râmnicului, al Societăţii culturale Anton Pann – Rm. Vâlcea, al Fundaţiei Culturale Lumina din jud. Mehedinţi şi al Clubului CIC din Curtea de Argeş, a avut loc expediţia cultural ştiinţifică sub genericul „Pe urmele istoriei românilor – în comunitatea românilor din Serbia”. Această acţiune este o mai veche dorinţă a ONG-urile culturale din judeţele Vâlcea, Mehedinţi şi Argeş de a întări legăturile de prietenie şi colaborare cu reprezentanţii oamenilor de cultură din comunitatea românilor din dreapta Dunării.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est, Boian Alexandrovici, ctitorul primului lăcaş de cult românesc din Timoc, la Malainiţa, după 170 de ani de sete duhovnicească, a sfinţit, duminică, alături de un sobor de preoţi, un paraclis în satul Bobova, comuna Svilainăţ.
În noul sfânt altar, amenajat într-o casă dăruită BOR de către un credincios român, se vor oficia liturghiile, botezurile, cununiile şi slujbele de înmormântare ale românilor din această parohie şi împrejurimi. În context, părintele Alexandrovici a mai arătat că diaconul Sarian Raicovici a fost învrednicit cu slujirea sfântului altar din Bobova. La ceremonia de sfinţire a paraclisului din Bobova au participat zeci de români şi lideri ai unor entităţi culturale româneşti care acţionează, în zonă, pentru renaşterea naţională şi păstrarea identităţii românilor care trăiesc în regiunile istorice din Timoc, Morava şi sudul Dunării.
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.
În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autoritatilor sârbe. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Anatol Terzi | iun. 13, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Volumul comerţului dintre Republica Moldova şi România a fost de aproximativ 273 de milioane de dolari în primele patru luni ale anului curent, în creştere cu aproximativ 6% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în 2011, comerţul extern dintre cele două state s-a majorat cu 50%.
România rămâne al doilea partener comercial al Republicii Moldova, după Rusia (534 de milioane de dolari), fiind urmată de Ucraina (203 milioane de dolari), potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău. În perioada ianuarie-aprilie, România a exportat mărfuri peste Prut în valoare de 163,5 milioane de dolari (+8,2%), ceea ce reprezintă 10% din totalul importurilor moldoveneşti şi a importat bunuri de aproape 110 milioane de dolari, cu aproape 3% mai mult (16% din exporturile R.Moldova)
De asemenea, Ambasada României la Chişinău intenţionează crearea unui club al oamenilor de afaceri români, care să administreze afaceri în Republica Moldova, a declarat marţi ambasadorul Marius Lazurca, în cadrul unei întrevederi cu antreprenori români. Acest club ar putea, ca orice structură asociativă, să reprezinte interesele membrilor, să ofere consultanţă antreprenorilor aflaţi la început de drum, dar ar fi şi un organism cu care ambasada ar putea întreţine un dialog mai formalizat, a declarat Marius Lazurca în cadrul mesei rotunde „Prezentarea rolului politicii concurenţei pentru crearea unui mediu favorabil atragerii investiţiilor şi desfăşurării afacerilor în Republica Moldova”.
Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei din Republica Moldova, Viorica Cărare, a menţionat că existenţa unei asemenea organizaţii ar permite desfăşurarea unui dialog mai deschis şi eficient dintre structura pe care o coordonează şi oamenii de afaceri români.Masa rotundă s-a desfăşurat în cadrul proiectului de Twinning „Suport pentru implementarea şi aplicarea politicii privind concurenţa şi ajutorul de stat”.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN.
Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene. Potrivit TSN, populaţia din mediul rural consideră românizarea un lucru benefic, transmite Rador. „Nu va mai fi nevoie să dăm 5.000 de euro pentru a merge în Italia” – susţin unii oameni, obişnuiţi să călătorească în Europa pentru a-şi căuta un loc de muncă. Aceştia recunosc că, de dragul obţinerii unui paşaport european, sunt dispuşi să se declare români la următorul recensământ din Ucraina.
Localnicii mai susţin că în satele de frontieră o treime din populaţie sunt deja cetăţeni ai României, iar anunţurile privind obţinerea paşapoartelor româneşti pot fi văzute zilnic pe gardurile şi panourile din ţinut – menţionează postul de televiziune, apreciind că în regiunea Cernăuţi locuiesc aproximativ un milion de oameni, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ucraineni (75%), români (12%) şi moldoveni (7%). „Cu toate acestea, în documentele oficiale ale Bucureştiului se arată că în Nordul Bucovinei peste 20% din populaţie sunt români. Aritmetica este simplă: etnicii moldoveni au fost trecuţi drept români odată cu românizarea şcolilor moldoveneşti. Mai mult, Bucureştiul încă nu poate accepta pierderea României Mari – la Forumul Internaţional al Românilor de anul trecut, chiar fostul premier Emil Boc a făcut în mod deschis afirmaţii privind pretenţiile etnice referitoare la ţările vecine”.
Bucureştiul susţine că românii din străinătate trebuie să fie recunoscuţi drept etnici români, indiferent de faptul că aceştia poartă denumirile istorice de moldoveni, aromâni, istroromâni sau vlahi. Drept răspuns la toate acestea, societăţile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi au transmis autorităţilor UE şi Ucrainei mai multe plângeri, în care susţin că, sub pretextul diferitor activităţi, în satele din Nordul Bucovinei chiar se duce o politică xenofobă de eradicare a etniei moldoveneşti” – notează TSN.
de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Adoptarea de către Parlamentul ucrainean a legii prin care se instituie aşa-zisa limbă moldovenească drept limbă regională e o negare a identităţii românilor din Ucraina, consideră Consilierul preşedintelui României pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac.
El a avertizat că Ucraina încalcă atât normele elementare privind protecţia minorităţilor naţionale, precum şi Carta europeană a limbilor minoritare şi regionale la care este parte. O asemenea abordare manifestă un dispreţ faţă de una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, consideră Eugen Tomac.
„Ucraina încearcă astfel să-şi asume o teza stalinistă, apărută în 1924, atunci când a fost creată Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, a declarat Eugen Tomac. Atât la Chisinau, cât şi la Kiev trebuie să se înteleaga clar că limba moldoveneasca nu există, a punctat oficialul român.
Rada Supremă a Ucrainei, a adoptat, marţi, o lege prin care este garantată utilizarea limbilor regionale, printre moldoveneasca, româna, rusa şi altele.
