Presa de limba romana din Serbia, in atentia DRP

Presa de limba romana din Serbia, in atentia DRP

O delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat, Natalia Intotero, s-a întâlnit luni, la Belgrad, cu reprezentanţi ai presei în limba română şi cu liderii asociaţiilor româneşti din Serbia, inclusiv cu reprezentanţii celor două facţiuni ale Comunităţii Românilor din Serbia.
În cadrul discuţiilor, Natalia Intotero a transmis un mesaj de unitate şi responsabilitate. “O minoritate naţională unită s-ar putea transforma într-un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, procesului de învăţământ, comunicării şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române din Serbia. Este necesar ca organizaţiile româneşti din Serbia să ajungă la o platformă comună de acţiune în dialog cu autorităţile sârbe, care să vizeze introducerea limbii române în domeniile educaţional, eclesiastic şi administrativ în întreaga ţară”, a declarat secretarul de stat.
În aceeaşi zi, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat la Pancevo sediul Casei de Presă şi Editură ‘Libertatea’, unde s-a întâlnit cu grupul redacţional al săptămânalului Libertatea. Delegaţia DRP se află în vizită în Serbia în perioada 8-10 octombrie. Obiectivul acestei deplasări este consolidarea legăturilor cu asociaţiile româneşti din această zonă şi identificarea, împreună cu acestea, a soluţiilor optime la problemele specifice ale comunităţii româneşti de aici. Programul vizitei continuă cu deplasări în cadrul comunităţilor româneşti din Zajecar, Negotin şi Bor.

Share our work
Ucraina. Amenzi pentru dubla cetatenie

Ucraina. Amenzi pentru dubla cetatenie

Ucraina dă amenzi pentru dubla cetăţenie. Rada Supremă de la Kiev a decis sancţiuni pentru cetăţenii care o ascund pe cea de a doua.
Actuala legislaţie ucraineană interzice dubla cetăţenie, dar nu prevedea sancţiuni, transmite miercuri presa ucraineană. Deputaţii ucraineni au aprobat marţi, cu o majoritate de 264 de voturi, modificări la o serie de acte legislative, între care şi Legea Cetăţeniei. Nedeclararea sau întârzierea declarării celei de-a doua cetăţenii, precum şi neprezentarea documentelor oficiale privind obţinerea cetăţeniei altui stat (copii după noile acte) implică amenzi de la zece până la 30 de salarii minime neimpozabile.
Amenzile sunt mai drastice pentru funcţionarii publici sau oficiali din administraţia de stat care nu îşi declară a două cetăţenie. În cazul lor, amenzile merg de la 50 la 100 de salarii minime neimpozabile.
În luna iunie purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Voloşin, afirma că “MAE de la Kiev se pronunţă, în continuare, împotriva acordării paşapoartelor romaneşti pentru cetăţenii ucraineni”. De asemenea, postul ucrainean de televiziune TSN acuza faptul că obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi “moldovenilor” din această parte a Ucrainei.
Comunitatea românească din Ucraina reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. În jur de 410.000 de români (peste 500.000, după alte surse) trăiesc în Ucraina, în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia (Maramuresul istoric) şi Odesa. Legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, dar se constată o preocupare a autorităţilor de promovare a limbii de stat în sistemul educativ. Sunt mai multe localităţi cu populaţie majoritar românească unde nu există şcoli în limba maternă. Românii din Ucraina beneficiază de publicaţii şi emisiuni în limba română, dar calitatea, distribuţia sau ora de difuzare sunt de cele mai multe ori neadecvate. Cu excepţia bisericii din satul Camuşovca (regiunea Odesa), care se află sub jurisdicţia Patriarhiei României, restul parohiilor comunităţilor româneşti sunt subordonate Patriarhiei Moscovei, care permite folosirea limbii materne în oficierea serviciului religios. În Ucraina, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară directa, asa cum beneficiaza comunitatea ucraineana din Romania, singurul deputat roman in Rada Suprema de la Kiev, controversatul Ion Popescu, fiind membru al Partidului Regiunilor.

Share our work
Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.

Cetăţenie română

”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.

Share our work
MAE cere cetatenilor romani sa plece din Siria

MAE cere cetatenilor romani sa plece din Siria

Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Siriei de a părăsi ţara, prin mijloacele comerciale de transport încă operaţionale – aeriene, navale şi terestre -, având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din acest stat şi a pericolele majore existente în capitala Damasc şi în marile oraşe.
Totodată, MAE solicită cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Siriei să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român, se precizează într-un comunicat. Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cadrul Departamentului Consular, funcţionează o linie telefonică dedicată ( +40.21.319.21.37) la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24 de ore din 24, pentru asistenţă şi informaţii consulare.
De asemenea, Departamentul Consular răspunde solicitărilor de informaţii transmise prin Internet, la adresa de mail: drco@mae.ro. Cetăţenii români care ignoră avertismentele şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă.
Datele de contact la care cei interesaţi pot obţine informaţii şi asistenţă consulară sunt: Ambasada României în Republica Arabă Siriană; Adresa: 8, Rue Ibrahim Hanano, P.O. Box 4454, Damascus; Telefon: 00-963-11-332.75.72; 00-963-11-332.75.70; Mobil: 00-963-932.809.768; Fax: 00-963-11-332.75.71 sau Secţia consulară: Telefon: 00-963-11-334.895.21; 00-963-11-334.895.20
Cei interesaţi mai pot obţine informaţii şi de la consulatele onorifice – Consulatul Onorific al României la Alep; Consul onorific: Alaa MANSOUR; Adresa: Str. Al Sadiq nr. 022 – Cart. Jamiliei, P.O. Box 8665; Telefon: 00-963-21227 21 11; Mobil: 00-963- 944 377 777; Fax: 00-963-21224 63 67; Consulatul Onorific al României la Lattakia – Consul onorific: Zuheir Joud; Adresa: 44 Omar Bin Khattab Street, Joud Company Building, 2nd floor, PO Box 219-119; Telefon: 00-963-4 41 241368; 00-963-4 41 245280; Mobil: 00-963- 944 214 711; Fax: 00-963 -41 241958.

Share our work
Patriarhul Daniel: Romanii din regiunea Odesa trebuie sa se bucure de slujbe in limba romana

Patriarhul Daniel: Romanii din regiunea Odesa trebuie sa se bucure de slujbe in limba romana

Patriarhul Daniel si Teofil Bauer

Patriarhul Daniel si Teofil Bauer (Ziarul Lumina)

Românii ortodocşi din regiunea Odesei trebuie să se bucure de oficierea slujbelor liturgice în limba română, a declarat miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
În context, Întâistătătorul BOR a evidenţiat că, din lipsă de slujbe liturgice în limba română, aceştia se confruntă cu un prozelitism agresiv din partea cultelor neoprotestante, care le permit să se roage în limba română dacă devin adepţii acestora. Afirmaţia a fost făcută cu prilejul primirii, în aceeaşi zi, la Reşedinţa patriarhală, în vizită de prezentare, a noului ambasador al Ucrainei în România, Teofil Bauer, la începutul misiunii sale diplomatice în ţara noastră, prilej cu care Patriarhul Daniel a subliniat relaţiile de cooperare dintre BOR şi Biserica Ortodoxă din Ucraina.
În ziua de 5 septembrie 2012, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Teofil Bauer, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România, la începutul misiunii sale diplomatice. Teofil Bauer a mulţumit pentru primire şi a subliniat rolul important al Bisericilor în păstrarea identităţii etnice în contextul procesului de globalizare al lumii de astăzi. În acest sens, ambasadorul a menţionat faptul că în Ucraina autorităţile de stat asigură libertatea religioasă pentru Cultele religioase istorice, inclusiv pentru minorităţile naţionale cărora le este garantat dreptul de oficiere a sfintelor slujbe în limba maternă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat succes ambasadorului Ucrainei la Bucureşti la începutul misiunii sale diplomatice în România şi a subliniat relaţiile de cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă din Ucraina. În acest context, Patriarhul României a evidenţiat Protocolul de cooperare la nivel universitar dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian din Bucureşti şi Institutul Teologic Ortodox din Kiev, precum şi pelerinajele organizate lunar de Centrul de pelerinaje al Patriarhiei Române la biserici şi mănăstiri din Ucraina, care contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă între cele două popoare. În acelaşi timp, Preafericirea Sa a subliniat relaţiile de frăţietate dintre clerul şi credincioşii ortodocşi români şi ucrainieni din Maramureş şi Banat.

Share our work