de Isac Mihai | apr. 7, 2010 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ofiterii turci, vizati de justitia de la Ankara
Zeci de militari, inclusiv generali si amirali activi sau in retragere ai armatei turce, au fost retinuti de autoritatile de la Ankara in ultimele patru zile pe teritoriul Republicii Turcia si a Republicii Turce a Ciprului de Nord, suspectati de pregatirea unei lovituri de stat, relateaza surse diplomatice locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, raidurile forțelor de ordine au avut loc in peste 20 de localitati din Turcia si Ciprul turcesc, fiind vizate si sediile unor unitati militare, precum si baze navale si aeriene.
Reamintim ca anterior procuratura turca a sanctionat arestul a 20 de persoane despre care se crede ca ar fi implicate in organizarea atacurilor teroriste, inclusiv un fost comandant militar, generalul Cetin Dogan, considerat lider al conspiratiei. Totodata, in luna februarie 2010, politia si serviciile de securitate a arestat peste 70 de militari, inclusiv fostul comandant al marinei militare Ozden Ornek si fortelor militare aeriene Ibrahim Firtina.
Bomba Ergenekon
Reamintim ca dosarul cu privire la lovitura de stat a fost deschis de justitia turca in anul 2007, iar valurile de arestari au inceput in 2008. Guvernul islamist moderat condus de premierul Recep Erdogan considera ca in 2002 gruparea radicala „Ergenekon”, organizata si condusa de ofiteri militari de rang inalt, a planificat organizarea unei lovituri de stat militare, pe fondul crearii unei instabilitati economice, sociale si politice in tara.
Sub numele de cod „Lovitura de ciocan“, complotul urmarea instaurarea haosului in tara, urmat de interventia salutara a armatei, ce ar fi restabilit ordinea. Conform planurilor complotului, dezvaluite de mass-media turca, cateva moschei din Istanbul urmau sa fie aruncate in aer, pe fondul declansarii unui razboi cu Grecia si regimul grec cipriot de la Nicosia. Planul, ce ar fi trebuit sa se incheie cu interventia in forta a armatei turce si debarcarea guvernului Erdogan, sustinut de Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), considerat islamist moderat, a provocat o adevarata furtuna in mediile politice si militare turcesti. Desi generalii turci au dezmintit planul, afirmand ca era vorba despre un „exercitiu militar de simulare”, dezvaluirile din mass-media turca au provocat o serie de arestari spectaculoase, care au afectat armata si serviciile militare de informatii ale Republicii Turcia.
Complotul „paselor”
Conform surselor judiciare si militare turce, citate de mass-media de la Ankara, printre complotistii arestati se numara zeci de ofiteri superiori, generali si amirali in retragere, care poarta titlul onorific de „pasa”, datand de pe vremea Imperiului Otoman. Intre cei retinuti figureaza generalul Ergin Saygun, fost adjunct al sefului Statului Major, generalul Ibrahim Firtina, fostul sef al armatei aerului si amiralii Ozden Ornek si Ahmet Feyyaz Ogutçu, fosti comandanti ai Marinei. Alaturi de ei, au mai fost inculpate in afacere peste 400 de persoane, de la simpli soldati, la cadre didactice, jurnalisti si politicieni. Pana de curand, comenteaza analistii, un astfel de gest ar fi fost de neimaginat in Turcia, tara unde armata a fost mereu perceputa ca unic garant al stabilitatii si secularismului societatii.
Deocamdata, nu a fost pronuntata nicio sentinta, dar, indiferent care va fi aceasta, afacerea „Lovitura de ciocan” ar putea remodela pe viitor rolul si locul armatei in societatea turca.
Reteaua „Ergenekon”
Nu e un secret ca intre unii sefii ai armatei Turciei si guvernul premierului RecepTayyip Erdogan, islamist moderat, mocneste de mai multi ani un conflict latent. Militarii ii reproseaza lui Erdogan ca pune in pericol secularismul si integritatea Turciei. Premierul riposteaza ca locul unei armate moderne nu este in politica. Tabara Erdogan a punctat in ochii opiniei publice in urma cu doi ani, cand a iesit la iveala existenta „Ergenekon”, o retea secreta din care faceau parte generali, politicieni si oameni de afaceri, toti avand drept scop inlaturarea pericolului islamist, reprezentat de premier si partidul AKP.
Fratia musulmana
In replica, generalii sustin ca reteaua „Ergenekon” este o inventie menita sa discretizeze armata, parte a unei campanii duse de Fethullah Gulen. Fost imam, Gulen este un intelectual de marca si lider al celei mai bogate si mai influente miscari islamice din Turcia. Miscarea, ce denunta violenta si apara valorile capitaliste, nu este insa perceputa ca o promotoare a fundamentalismului religios.
O alta dezvaluire, ce a sifonat serios imaginea armatei, se refera la atentatul PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) din octombrie 2007, la Daglica. Tot „Taraf” a dezvaluit ca generalii ar fi avut informatii despre atac, dar au tacut pentru a da o lovitura guvernului. In atentat si-au pierdut viata 13 militari turci. Analistii considera ca atat „Ergenekon” cat si Daglica au stirbit prestigiul armatei in ochii populatiei.
Traditia puciurilor
Analistii turci, citati de mass-media turca, se intreaba daca, intr-adevar, Turcia e pregatita sa regandeasca rolul armatei, iar scaderea influentei generalilor reprezinta un proces ireversibil. Sau este vorba despre inca o batalie a razboiului dintre castele conducatoare: militarii si vechea garda politica, obisnuiti sa monopolizeze puterea, si clasa in ascensiune, islamistii moderati din Anatolia, reprezentati de guvernarea AKP.
Raspunsul conteaza, deoarece Turcia reprezinta un pion strategic asezat intre Europa si Orientul Mijlociu, considera si mass-media de la Bucuresti. Are o populatie ce atinge 72 de milioane si sanse sa devina principala tara de tranzit a petrolului si gazelor provenite din Est. In plus, este o democratie seculara, desi e majoritar musulmana, si a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Un „garant” violent
Armata turca este a doua ca marime, in NATO, dupa cea a Statelor Unite si a fost mult timp privita de populatie ca un garant al republicii seculare fondate de Kemal Ataturk, in urma cu 86 de ani. Si din acest motiv, armata turca are o traditie destul de bogata in materie de lovituri militare.
Prima, cea din 1960, s-a incheiat cu spanzurarea premierului Adnan Menderes. A doua a avut loc in 1980, generalii consolidandu-si puterea prin impunerea unei noi Constitutii. In 1997, tot generalii au rasturnat primul guvern islamist, democratic ales, sub acuzatia ca ar fi vrut sa instaureze legea shariei. In 2007, au amenintat ca vor interveni din nou. Motivul: sotia lui Abdullah Gul, ministrul de Externe de atunci, purta val, simbol al fundamentalismului islamic in ochii generalilor.
In 2008, cand s-a pus in revenirea la portul valului islamic in Universitati, generalii au incercat sa determine interzicerea AKP, sub acuzatia ca urmareste anularea secularismului impus de Mustafa Kemal Ataturk.
Filiera Dink
Reamintim ca recent o curte penala din Istanbul a cerut procurorilor care investigheaza grupul secularist obscur Ergenekon sa examineze o posibila legatura cu asasinarea jurnalistului turc-armean Hrant Dink in 2007. Curtea doreste ca procurorii sa examineze conversatiile telefonice si conturile bancare ale colonelului Ali Oz, care era comandantul jandarmeriei provinciale din orasul Trabzon la momentul asasinarii lui Dink. Oz si locotenentul Metin Yildiz, fostul director al oficiului de informatii, au fost investigati pentru neglijarea atributiilor lor inaintea asasinarii lui Dink in fata redactiei ziarului sau din Istanbul in 19 ianuarie 2007. Grupul Ergenekon este acuzat ca ar fi planuit sa incite haos pentru a declansa o lovitura de stat impotriva guvernului condus de Partidul Justitiei si Dezvoltarii.
de Isac Mihai | mart. 29, 2010 | Alte regiuni, Balcani, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul Angela Merkel se opune invatamantului in limba turca pe teritoriul german
Cancelarul german Angela Merkel a declansat un nou conflict diplomatic cu Turcia, refuzand deschiderea unor licee in lima turca pe teritoriul Germaniei, relateaza surse oficiale de la Ankara, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit mass-media turca, cancelarul german Merkel efectueaza o vizita oficiala in Turcia, unde se asteapta o imbunatatire a relatiilor bilaterale. Inainte de venirea premierului german, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat ca este nevoie de licee in limba turca pentru importanta minoritate turca din Germania, de peste 5 milioane de persoane. De asemenea, in opinia oficialului turc, este nevoie ca Germania sa permita dubla cetatenie. Momentan, in Germania si alte state membre ale UE, functioneaza ilegal zeci de institutii de invatamant in limba turca, nerecunoscute de autoritatile statului german, activistii turci acuzand Berlinul de practicarea unor standarde duble fata de minoritatea turca din Germania.
In replica, cancelarul Angela Merkel a declarat inainte de plecarea spre Turcia, ca imigrantii trebuie sa invete limba germana si sa se supuna legilor germane. Mass-media germana a mai subliniat ca in timpul vizitei sale la Ankara Angela Mekel ar putea ridica si problema genocidului armenesc, pe fondul intensificarii divergentelor dintre Turcia si Germania, care se opune integrarii in Uniunea Europeana a statului majoritar musulman.
Integrare lingvistica
Peste 300 de imami musulmani, originari din Turcia si Republica Turca a Ciprului de Nord, frecventeaza cursuri de germana menite sa favorizeze integrarea lor în Germania, au anuntat recent surse oficiale germane, citate de KARADENIZ PRESS. Printre primii s-au numarat 15 imami, care au participat la 500 de ore de curs de învaţare a limbii germani şi la 12 zile de formare interculturala la Nurnberg, la iniţiativa Oficiului federal german pentru migraţie şi a Uniunii islamice turce (DITIB). „Imamii pot ridica punţi şi pot juca un rol de mediator între imigranţi şi populaţia majoritara”, a declarat preşedintele Oficiului, Albert Schmid.
„Imigranţii care decid sa-şi petreaca o parte din viaţa în Germania trebuie sa simta ca fac parte” din societate, afirma preşedintele Institutului Goethe, Klaus-Dieter Lehmann. In opinia sa, „învaţarea limbii germane de catre imami le va permite acestora sa dea un exemplu membrilor comunitaţii lor”.
Guvernul german a luat decizia sa realizeze „contracte de integrare” pentru noii imigranţi în Germania, care prevad şi cursuri de învaţare a limbii. Germania are în prezent circa 15 milioane de locuitori imigranţi la o populaţie de 82 de milioane de persoane, dintre care între 3,8 şi 5,3 milioane de musulmani, majoritatea de orgine turca. Urmand exemplul altor state europene, guvernul de la Berlin a introdus anul trecut un test de cunoştinţe despre ţara pentru persoanele care doresc sa dobandeasca naţionalitate germana.
Turca, in ascensiune
Un recent studiu al Comisiei Europene referitor la ponderea limbilor cel mai des folosite in cadrul Uniunii Europene arata ca, dupa aderarea celor zece state est-europene, limba germana s-a impus tot mai mult, in defavoarea francezei, iar „limbi indigene”, cum ar fi rusa sau turca, sunt din ce in ce mai mult folosite in spatiul comunitar.
Conform studiului CE, dupa penultimul val de aderare, limba rusa a ajuns mult mai populara in UE, ocupand locul al patrulea pe lista limbilor cel mai des folosite, alaturi de spaniola (6%). Aceasta a fost consecinta intrarii in Uniune a tarilor baltice.
In privinta limbii turce, studiul CE semnaleaza ca 8% dintre cetatenii germani declara drept limba materna una din limbile „exotice”, indeosebi turca. In Bulgaria, candidata la UE, 8% din populatie are limba materna turca. Vorbitori de asemenea limbi exista si in Marea Britanie (3% din populatie), in Franta (3% din populatie). In urmatorii cativa ani este asteptat, de asemenea, un „boom” al celor ce au limba materna chineza. Autorii studiului CE, constienti de dificultatile pe care le implica prezenta in Europa a 21 de limbi oficiale si a altor 60 regionale, consemneaza existenta unei tendinte, aprobate de 55% dintre cetatenii UE, de a se folosi in Uniune o singura limba, fara insa a cadea de acord asupra acestui subiect.
de Isac Mihai | ian. 28, 2010 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon, asteptat in Cipru
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, va efectua o vizita oficiala de trei zile in Cipru la sfarsitul acestei saptamani, pentru a participa la discutiile intre partea greaca si cea turca, asupra unificarii insulei, relateaza presa turca cipriota, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Membrii Natiunilor Unite sunt hotarati sa ii ajute pe conducatorii ciprioti in elaborarea unei solutii”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al ONU, citat de mass-media. Potrivit comunicatului lansat de forul international, Natiunile Unite sunt hotarate sa sustina autoritatile cipriote in elaborarea unei solutii pentru conflictul de pe insula. Ban Ki-moon, care se va afla in Cipru intre 31 ianuarie si 2 februarie, va avea o intrevedere oficiala cu Demetris Christofias, presedintele Ciprului, si Mehmet Ali Talatcu, presedintele Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscuta doar de Ankara.
Vizita vine la scurt timp dupa ce presedintele Republicii Turce Ciprul de Nord, Mehmet Ali Talat, l-a invitat pe secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, sa viziteze insula Cipru, acesta acceptand sa efectueze o vizita si in nordul insulei. Presedintele cipriot turc Mehmet Ali Talat a subliniat ca secretarul general ONU Ban Ki-mun a raspuns pozitiv la invitatia adresata pentru o vizita ın Cipru. Talat, care a tinut o conferinta de presa la intoarcerea in Republica Turca a Ciprului de Nord dupa intrevederile avute la Bruxelles cu presedintele Comisiei UE, Barroso, si la Ankara cu oficialii turci, a notat ca vizitele au fost extrem de productive. Participand la cea de-a doua Conferinta a Ambasadorilor turci ce a avut loc, in capitala turca Ankara, acesta a informat corpul diplomatic turc despre stadiul actual al negocierilor in problema cipriota si obstacolele ridicate de regimul neconstitutional grec de la Nicosia in calea demersurilor turcilor ciprioti pentru detensionarea situatiei. “Voi sunteti in lume glasul cipriotilor turci ce au fost izolati” a declarat Mehmet Ali Talat in fata ambasadorilor turci.
Demers diplomatic
Presedintele cipriot turc, Mehmet Ali Talat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a afirmat ca intrevederile avute cu oficialii europeni si liderii ciprioti greci „sunt o buna ocazie (…) in directia solutionarii problemei”, insa pentru aceasta este necesar ca si regimul grec de la Nicosia „sa dea dovada de buna intentie”. In cadrul intalnirii avute cu oficialii europeni, Talat a declarat ca turcii ciprioti sunt gata de negocieri, insa pentru succesul acestora trebuie „sa fie pregatita si partea greaca”, care a blocat negocierile dintre cele doua parti. Amintind ca presedintelui Comieisi Europene Barrosso ii revine o sarcina si mai mare in solutionarea problemei cipriote, Talat a subliniat ca procesul de aderare a Turciei la UE nu trebuie sa constituie un obstacol ın procesul de solutionare a problemei cipriote.
Reuniune strategica
Premierul turc Recep Tayip Erdogan a participat la reuniunea ambasadorilor turci, reiterand ca „sensul politicii externe turce nu s-a schimbat”. Erdoğan a precizat ca „politica externa turca s-a extins,viziunea si orizontul ei s-au largit si avanseaza pe un drum ce se adreseaza tuturor statelor lumii.” Referindu-se si la situatia din Fasia Gaza, Erdoğan a subiniat ca „pozitia noastra fata de desfasurarile din Gaza nu este expresia unei schimbari a orientarii politicii externe ci o manifestare a sinceritatii,umanitatii si a constiintei. In prezent sustinerea echitatii, dreptatii a drepturilor si libertatilor umane nu inseamna oare o necesitate si pledarea pentru valorile universale? Turcia nu face altceva decat sa ocroteasca dreptul, echitatea si valorile umanitare”.
