de Vitalie Goncearov | mai 30, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele belarus Lukasenko, ingenuncheat de Gazprom
Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentiile de presa internationale, preluate de KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociaţiilor şi organizaţiilor studenţeşti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Codul imposibil
Codul vamal al Uniunii economice Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate intra in vigoare, au declarat surse diplomatice de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rusia, Belarus si Kazahstan par incapabile sa ajunga la o intelegere in urmatoarea luna asupra taxelor de export pentru produsele petroliere si masini, a confirmat recent presedintele Comisiei vamale din Belarus, Aleksander Shpilevsky, citat de mass-media internationala.
Codul vamal comun ar fi trebuit sa devina operational la 1 iulie, conform intelegerilor politice incheiate anul trecut. Recent, primul-ministru Vladimir Putin a anuntat, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ca sefii guvernelor nu au reusit sa se puna de acord asupra taxelor de export. “Rusia are o pozitie dura in aceste probleme (taxele pentru produse petroliere si masini, n.r.) care difera de pozitiile Belarus si Kazahstanului”, a afirmat Shpilevsky.
Codul vamal este o conditie obligatorie a functionarii Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, infiintata oficial la 1 ianuarie 2010. Saptamana trecuta, Vladimir Putin a spus ca negocierile trebuie sa continue la nivel de experti in urmatoarele doua saptamani. In disputa sunt si taxele de export pentru avioanele private in spatiul Uniunii.
Primul-ministru belorus Serghei Sidorsky a spus ca problema tarii sale sunt taxele pentru produse petroliere, in timp ce ziarul rusesc “Vedomosti” avertiza ca Uniunea vamala ar putea functiona si fara Belarus, o varianta respinsa de oficialii rusi. RIA Novosti aminteste ca, in ianuarie 2010, Moscova si Minskul au avut o scurta disputa pe tema tarifelor la produsele petroliere, Belarus sustinand ca taxele de export la aceste produse ar trebui eliminate in spatiul Uniunii vamale. Seful serviciilor vamale ruse, Andrei Belianinov, a vorbit despre o ultima sansa de acord la consultarile de vineri, 28 mai, cu participarea presedintilor si sefilor de guvern ai celor trei tari.
Colonialism energetic
Potrivit unui contract pe patru ani, valabil până în 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.
Razboi cu repetitie
Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.
Pozitii ambigue
Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko imediat dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.
Declaratii in contradictoriu
Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Tarife ilegale
La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.
Axa Minsk-Astana
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Atac petrolier
Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.
Declaratie de garantie
Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.
Contrabanda panslava
Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.
Cartea kazaha
Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.
Razboiul rafinariilor
Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.
Ambitii nucleare
Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.
Razboiul laptelui
Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.
Santaj diplomatic
Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).
de Isac Mihai | apr. 10, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko forteaza mana Rusiei
Autoritatile din Republica Belarus au solicitat instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.
Pozitii ambigue
Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko imediat dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.
Declaratii cu repetitie
Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Tarife ilegale
La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.
Axa Minsk-Astana
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Atac petrolier
Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.
Declaratie de garantie
Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.
Contrabanda panslava
Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.
Cartea kazaha
Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.
Razboiul rafinariilor
Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.
Ambitii nucleare
Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.
Razboiul laptelui
Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.
Santaj diplomatic
Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).
de Isac Mihai | mart. 31, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rafinariile belaruse, noua miza a razboiului energetic panslav
Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Tarife ilegale
Autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.
Axa Minsk-Astana
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Atac petrolier
Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.
Conflict cu repetitie
Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.
Contrabanda panslava
Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.
Cartea kazaha
Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.
Razboiul rafinariilor
Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.
Ambitii nucleare
Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.
Razboiul laptelui
Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.
Santaj diplomatic
Una din solcitarile pregnante ale Moscovei la adresa Belarusului si Republicii Kazahstan se refera la recunoasterea de catre Minsk si Astana a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud. Conform unor surse diplomatice abhaze, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz. Reamintim ca Parlamentul belarus va lua o decizie in acest sens in urmatoarele luni, o delegatie parlamentara vizitand in luna noiembrie 2008 Abhazia si Osetia de Sud „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente.
de Isac Mihai | mart. 22, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Regimul presedintelui belarus Lukasenko blocheaza Parteneriatul Estic
Prima sedinta a Adunarii parlamentare a programului “Parteneriatul Estic“ (EURONEST), planificata pentru 24 martie 2010, a fost amanata datorita problemelor care au aparut in timpul determinarii componentei delegatiei din Republica Belarus, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Minskul, sustinut de diplomatia rusa, vrea ca toti cei zece membri ai delegatiei sa fie deputati ai Parlamentului belarus, unde opozitia locala nu este reprezentata, in timp ce Parlamentul European a adoptat o decizie prin care invita sa i-a parte la lucrari si membri ai opozitiei politice si societatii civile din fosta republica sovietica. Sursele citate au mai declarat ca prima sedinta a EURONEST va fi programata dupa alegerile locale din Belarus, din 25 aprilie 2010.
Reamintim ca in cadrul intelegerilor preliminare s-a decis ca Adunarea Parlamentara a “Parteneriatului Estic“ va fi formata din 120 de deputati, dintre care 60 de parlamentari vor reprezenta tarile membre ale Uniunii Europene, iar cate 10 vor veni din Armenia, Georgia, Moldova, Ucraina, Belarus si Azerbaidjan. Programul „Parteneriatul Estic” este o initiativa polonezo-suedeza, lansata in cadrul politicii de vecinatate, indreptata spre aprofundarea relatiilor dintre UE si unele state post-sovietice. Programul european „Parteneriatul Estic” este prevazut pentru sase tari-vecine ale Uniunii Europene: Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Ucraina si Belarusi. Summit-ul de constituire al “Parteneriatului estic“ a avut loc la 7 mai curent la Praga. In luna decembrie 2008, Consiliul European, si-a dat acordul pentru inceputul acestui proiect. La 20 martie liderii statelor UE au aprobat programul “Parteneriatului Estic“, alocand pentru realizarea lui aproximativ 600 milioane de euro pentru perioada 2009-2013.
Presedinte bulgar
Adunarea parlamentara a programului “Parteneriatul Estic“ (EURONEST) va fi condusa de europarlamentarul bulgar, Cristian Vighenin, au relatat anterior, surse diplomatice de la Sofia, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor diplomatice, citate anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, exista putine sanse ca vreuna din tarile „Parteneriatului Estic” sa fie inclusa in viitorul previzibil printre statele candidate la aderarea la UE.
La intrunirea din martie 2010 urmau sa fie alesi cei doi copresedinti si zece vicepresedinti, reprezentand in egala masura Parlamentul European si parlamentele tarilor partenere. Forul era programat sa se intalneasca, de regula, o data pe an si sa adopte rezolutii si recomandari adresate summitului UE–Parteneriatul Estic, institutiilor si conferintelor ministeriale dedicate Parteneriatului Estic, precum si rapoarte si propuneri privind functionarea Parteneriatului in diverse domenii. De asemenea, la reuniunea din martie urmau sa fie constituite patru comitete ale EURONEST – pentru afaceri politice si drepturile omului, comitetul economic, cel privind securitatea energetica si comitetul pentru afaceri sociale, cultura, invatamant si societate civila.
Acuze spre comunisti
Oficialul moldovean Igor Corman a amintit anterior ca fosta guvernare comunista de la Chisinau a fost reticenta fata de Parteneriatul Estic si chiar a adus critici acestei initiative europene. Noua guvernare de la Chisinau are o cu totul alta atitudine si o deschidere maxima fata de cooperarea in Parteneriatul Estic, chiar daca sustinerea financiara prevazuta in acest moment nu este una foarte consistenta. “Chiar si in afara dimensiunii financiare, sustinerea din partea tarilor din UE care este extrem de importanta pentru Republica Moldova, la nivel de sprijin politic, dar si de schimb de experienta si contacte directe cu parlamentele nationale ale tarilor membre”, a spus Igor Corman. El a mai spus ca Parteneriatul Estic deschide oportunitati mai bune in procesul de negociere a Acorului de Asociare cu UE. “Negocierile sunt complicate si durata lor va depinde atat de calitatea reformelor din Republica Moldova, de calitatea negociatorilor si eforturile diplomatiei, cat si de vointa politica din partea partenerilor europeni. Si aici, crearea unui lobby pozitiv pentru Republica Moldova in Europa va fi un factor decisiv pentru consolidarea avansarii europene”, a declarat Igor Corman. Instrumentul politici Parteneriatului Estic a fost aprobat in octombrie 2009 si este adresat Republicii Moldova, Ucrainei, Belarusului, Georgiei, Azerbaidjanului si Armeniei. Initiativa nu ofera perspective de aderare statelor vizate, fiind parte a Politicii de vecinatate a UE, dar vorbeste despre o abordare diferentiata a membrilor in functie de aspiratii si progrese si ofera sprijin financiar si perspectva de semnare a unor Acorduri de asociere cu UE.
Fara vize
Forul societatii civile a celor sase tari, incluse in programul Uniunii Europene “Parteneriatul Estic“, care a avut loc anul trecut la Bruxelles, cere autoritatilor europene si a tarilor de bastina eliberarea condamnatilor politici, libertatea de a alege, libertatea de exprimare, abolirea regimului de vize cu tarile mentionate, iar pentru inceput anularea taxelor pentru vize in tarile comunitare. Solicitarile societatii civile au fost incluse intr-o rezolutie a Forului, care a fost prezentata la intrevederea comuna a ministrilor Afacerilor Externe din tarile membre ale Uniunii Europene si cei din tarile incluse in programul “Parteneriatul Estic“, care a avut loc in data de 8 decembrie 2009.
Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, prezenta la for, a declarat ca toate solicitarile societatii civile vor fi transmise ministrilor de Externe, iar toate doleantele vor fi examinate si incluse in programele de lucru. “Anterior, toate intrebarile erau discutate doar cu Guvernele, acum voi sunteti cei care decideti nemijlocit. Recomandarile voastre vor fi utilizate, deoarece cooperarea este imposibila fara societatea civila. Veti transmite la bastina mesajul ca noi foarte serios ne atarnam fata de societatea civila“, a spus Beinita Ferrero-Waldner.
Prima sedinta a Forumului societatii civile a tarilor membre ale UE si a celor sase state ex-sovietice cuprinse in programul european “Parteneriatul Estic“ a avut loc la 16-17 noiembrie 2009 la Bruxelles. La for au participat circa 240 de organizatii non-guvernamentale din cele sase tari ex-sovietice, dintre care 30 de ONG-uri din Moldova.
de Vitalie Goncearov | mart. 19, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Noul presedinte de la Kiev, Viktor Ianukovici, nu renunta la independenta Ucrainei
Deputatul rus, Evgheni Fedorov, preşedinte al Comisiei pentru Politică Economică în cadrul Dumei de Stat (n.r.- camera inferioara a Parlamentului de la Moscova) şi important membru al partidului Rusia Unită, aflat la putere, a declarat ca a propus colegilor săi ucraineni unificarea Rusiei, Ucrainei şi Belarusului într-un singur stat, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Fedorov a mai apreciat ca reformarea unei părţi a Uniunii Sovietice, până în 2020, ar permite celor trei ţări să se îmbogăţească în mod considerabil. „Purtăm consultări cu toate forţele politice din Ucraina, Belarus şi Rusia pentru a lansa acest proiect al unui stat unificat”, a declarat Fedorov. „Acest proiect ne ve permite, nouă, cetăţeni ruşi, belaruşi şi ucraineni să depăşim nivelul de trai al celor mai bogate ţări din Europa”, a apreciat el, adăugând că a transmis mesaje în acest sens deputaţilor ucraineni, apartinand tuturor formatiunilor politice din Rada Suprema (n.r.-Parlamentul unicameral de la Kiev).
Oferta panslava
Deputatul rus, cunoscut pentru sprijinul politic si mediatic acordat regiunilor secesioniste Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabagh, a transmis mass-media un document de şapte pagini, intitulat „Principii de lucru pentru formarea unui stat unificat pe teritoriile Ucrainei, Belarusului şi Rusiei”, în care oferă detalii despre căile pe care le propune pentru a se ajunge, în 2020, la o uniune capabilă „să concureze de la egal la egal cu Statele Unite, NATO şi UE”.
Fedorov a mai propus ca oraşul Kiev să devina capitala noului stat federal, ca în perioada Rusiei kievene, în secolele al X-lea şi al XI-lea, formaţiune statala care ocupa mare parte din teritoriile actuale ale Ucrainei şi Belarusului, dar şi vestul Rusiei.
Opozitie ucraineana
Oferta deputatului rus a fost aspru criticata in mass-media de la Kiev de catre deputatii apropiati fostului premier Iulia Timosenko, acuzand Moscova că încearcă să se amestece în treburile politice interne ale Ucrainei.
La randul sau , administratia prezidentiala de la Kiev a facut anterior o declaratie potrivit careia Ucraina nu intentioneaza sa adere nici la Uniunea Vamala, formata din Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan, titreaza mass-media rusa. Conform serviciului de presa al administratiei prezidentiale ucrainene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Irina Akimova, prim-adjunct al sefului administratiei prezidentiale ucrainene a declarat ca „ideea aderarii la Uniunea Vamala apartine premierului Iulia Timosenko, insa acest lucru contravine participarii Ucrainei in OMC”. Totodata, mass-media de la Kiev aminteste ca noul presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, declara in timpul campaniei electorale ca „Ucraina se va intoarce la activitatea din zona economica unica si va incerca sa atinga succesele partenerilor care au creat Uniunea Vamala”.
Fara Uniune Vamala
Impotriva unei aderari la Uniunea Vamala s-a declarat si vicepremierul ucrainean Serghii Tighipko, care este de părerea că sunt premature discuţiile despre Alianţa vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Conform declaratiilor sale, citate de mass-media, Tighipko consideră că anume structura Alianţei vamale este imperfectă. „În afară de aceasta, Ucraina este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar între aceste structuri există contradicţii. Nu este înţelept de a ieşi din Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a intra în Alianţa vamală, fiindcă noi am aderat îndelungat şi greu la organizaţia respectivă, plătind un preţ prea mare pentru calificativul nostru de membru” a subliniat Serghii Tighipko. Totodată, el a adăugat ca „scopul nostru strategic este obţinerea statului de membru asociat al UE şi crearea zonei de liber schimb cu Europa. Ce-i drept, această zonă va trebui să fie limitată pentru unele sectoare, de exemplu, pentru agricultură” a mai menţionat vicepremierul.
Reamintim ca in timpul intrevederii oficiale din data de 5 martie 2010, premierul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a propus preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, aderarea fostei republici sovietice la Uniunea Vamala compusa din Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
