Medvedev a inaugurat radarul din Kaliningrad
Rusia a anunţat că noua staţie radar din Kaliningrad va începe să funcţioneze în regim experimental de alarmă. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete. „Voronej-DM” va controla spaţiul aerian de la Polul Nord până la Africa de Nord. Raza de acţiune este de aproximativ 6.000 de kilometri, scrie Vocea Rusiei, citând surse militare oficiale de la Moscova. Ordinul referitor la darea în exploatare a acestei staţii a fost dat de preşedintele Dmitri Medvedev drept răspuns la amplasarea de către SUA a scutului antirachetă în Europa.
Darea în exploatare a radarului din Kaliningrad este un răspuns la decizia SUA de a înceta îndeplinirea obligaţiilor asumate în faţa Rusiei în cadrul Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa. De asemenea, preşedintele rus a prezentat un complex de măsuri, care trebuie adoptate, în caz că Washingtonul va continua să avanseze în direcţia trasată. Deocamdată, aceste acţiuni au un caracter preventiv, spune Konstantin Kosaciov preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Dumei de Stat. „În acest mod, le amintim partenerilor noştri că nu au fost epuizate încă posibilităţile în vederea realizării unor asemenea înţelegeri şi că în cazul modificării poziţiei Washingtonului, se menţine şansa de a continua cooperarea în sfera stabilităţii strategice dintre Rusia şi SUA, dintre NATO şi Rusia”, a declarat acesta.
Staţia radar “nu prezintă pericol pentru vecini”
Darea în exploatare a staţiei radar din Kaliningrad este un semnal că Rusia este pregătită să dea un răspuns adecvat la ameninţarea din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA, a declarat marţi preşedintele rus Dmitri Medvedev, care a participat personal la ceremonie integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete, transmit agenţiil de presă ruse, citate de Agerpres. ‘Contez că acest pas va fi perceput de partenerii noştri ca un prim semnal al faptului că ţara noastră este pregătită să răspundă adecvat la ameninţările pe care le comportă sistemul antibalistic al SUA pentru forţele noastre nucleare strategice’, a reiterat Medvedev, indicând în acelaşi timp că această staţie radar ar putea fi utilizată ca element al unui sistem comun de apărare antirachetă la care să participe şi Rusia şi SUA.
‘Din păcate, noi nu vedem deocamdată vreo disponibilitate din partea partenerilor americani şi europeni’ faţă de o cooperare cu Rusia în acest domeniu, a mai spus el, subliniind că Rusia aşteaptă paşi concreţi şi garanţii că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva sa. ‘Nu ne mai satisfac doar declaraţiile verbale că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Declaraţiile verbale nu pot garanta apărarea intereselor noastre’, a mai spus liderul rus, adăugând că pentru Moscova astfel de asigurări nu reprezintă o garanţie.
‘De aceea vreau să mă adresez partenerilor noştri: Dragi prieteni! Nici această staţie radar nu este îndreptată împotriva voastră, dar este pentru voi şi pentru rezolvarea sarcinilor puse’, a exclamat şeful statului rus, explicând că ‘staţia radar Voronej-DM’ reprezintă un instrument de control al spaţiului aerian şi cosmic şi nu prezintă niciun pericol pentru vecinii Rusiei. Medvedev a mai spus că darea în exploatare a radarului ‘nu închide uşa’ dialogului’ pe tema apărării antirachetă, iar staţia poate fi folosită în interesele comune ale sistemului european de apărare antibalistică.
S-ar putea ca sonda interplanetară „Phobos-Grunt”, care nu a ajuns pe orbita stabilită pe 9 noiembrie, să fi fost deteriorată de un radar american puternic amplasat în Alaska. Declaraţia a fost făcută de general-locotenentul Nikolai Rodionov, comandantul serviciului de avertizare a unui atac cu rachete. „Phobos-Grunt” trebuia să zboare până la Phobos, satelitul lui Marte, şi să aducă de acolo mostre de sol pentru a fi studiate. Costul proiectului se ridică la circa 150 de milioane de dolari. Centrul spaţial din oraşul australian Perth nu a mai putut face legătura cu sonda spaţială interplanetară „Phobos-Grunt”. Miercuri, pentru prima dată după o tăcere de două săptămâni, specialiştii au reuşit să facă legătura cu „Phobos-Grunt”. Ziua următoare specialiştii ruşi au descifrat informaţiile telemetrice transmise de aparat şi au reuşit să obţină date referitoare la starea lui. Cu toate acestea, nu se cunosc amănunte privind capacitatea de lucru a sondei. De asemenea, sistemul american de supraveghere a spaţiului cosmic a schimbat prognoza referitoare la intrarea sondei ruseşti „Phobos-Grunt” în atmosfera Pământului, pentru o dată mai târzie. Anterior se aştepta că „Phobos-Grunt” va intra în atmosfera Pământului pe 26 noiembrie. Noua dată este 12 decembrie, însă termenele vor fi specificate permanent.
