de Razvan Iorga | aug. 16, 2017 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri
Federația Rusă a anunțat că va instala cel mai modern radar – „Voronej-SM” – în peninsula Crimeea de la Marea Neagră. Radarul este o componentă a Sistemului său național de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunțând astfel la ideea recuperării stației radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică. „Stații de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balșah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) și Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ”Voronej-SM”. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat șeful SPRN, Serghei Boev. Spre deosebire de stația ”Dnepr”, radarul ”Voronej-SM” funcționează în gamă centimetrică — spectrul de frecvență cel mai des utilizat — precum și în gamă milimetrică, ceea ce înseamnă o calitate mai bună de detectare a rachetelor, inclusiv a celor de croazieră, apreciază în acest sens analiștii de la portalul rusesc Rueconomics.ru.
În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanța strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ”Voronej-SM” aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci și a zonei Caucazului și a estului Mării Mediterane.
Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării stațiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 și el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum și în interiorul teritoriului Federației Ruse în scopul îmbunătățirii sistemului de apărare antirachetă al țării”, a declarat analistul militar rus, citat de Radio Chișinău.
În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar stații radar de tipul ”Voronej-SM”, ci și ”Voronej-D”, care funcționează în gamă decimetrică, cu o distanță de acoperire de 6.000 km. „Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant și operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane și care poate lansa și rachete de croazieră tip Tomahawk”, susține expertul citat.
În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global și în România. Acest sistem, susține Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci și rachete de croaziera tip Tomahawk, și deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 și o amenințare imediată la adresa securității sale naționale, mai precizează portalul rus amintit.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar din clasa Voronej, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contrapondere la bazele NATO din România.
Potrivit Nezavisimaia Gazeta, citând surse din cercurile apropiate preşedintelui rus, numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria şi coordonator din partea Rusiei în comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova marchează debutul aplicării politicii preşedintelui ales Vladimir Putin în spaţiul CSI. Astfel, conducerea rusă ar intenţiona să acorde o atenţie deosebită Transnistriei. „Ţinând cont de vecinătatea regiunii cu o ţară NATO – România – în care se află deja patru baze NATO, iar procesele legate de integrarea Republicii Moldova în România se intensifică, Federaţia Rusă intenţionează să-şi menţină prezenţa militară în Transnistria, mai mult, propune instalarea unui radar Voronej”, au adăugat sursele citate.
Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării a declarat că nu intenţionează să desfăşoare o staţie radar Voronej-DM în Transnistria. Conducerea instituţiei militare de la Moscova a decis construirea unor asemenea staţii exclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse – în regiunile Leningrad, Kaliningrad, la Armavir şi în Irkuţk.
Rogozin a afirmat, luni seara, la Tiraspol, că trupele armatei ruse din Transnistria vor fi înzestrate în conformitate cu planurile Ministerului Apărării de la Moscova, iar muniţiile aflate în depozitele din regiunea separatistă se vor păstra în condiţii corespunzătoare.
El a precizat că, înainte să meargă în Republica Moldova a discutat cu ministrul rus al Apărării, care a inspectat pe 12 aprilie subunităţile din Transnistria şi că s-au pus de acord în privinţa tuturor problemelor. Rogozin a subliniat că Rusia va face tot posibilul ca muniţiile de pe teritoriul autoproclamatei republici să se menţină într-o stare bună. “Fie va fi prelungită perioada de exploatare a acestora, fie proiectilele vor fi distruse la termen”, a spus vicepremierul rus.
de Anatol Terzi | apr. 11, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Rusia ar putea să renunţe la staţia sa de radiolocaţie din Azerbaidjan şi să o mute în Armenia, mai aproape de graniţele cu ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi de noul sistem de radiolocaţie amplasat cu o lună în urmă în munţii Taurus din Turcia.
Pentru Armenia, noul sistem de radiolocaţie al Armatei ruse ar fi un lucru bun din punct de vedere al securităţii sale politice: în acest mod, ar putea fi majorată importanţa strategică a unei ţări aflate în izolare. În afară de aceasta, Rusia ar asigura, în rol de protector, o oarecare garanţie suplimentară în cazul unui nou război cu Azerbaidjanul, o ţară bine înarmată.
Este destul de probabil că într-o asemenea situaţie armata rusă se va amesteca în conflict de la baza militară Gyumri situată la graniţa turco-armeană. Cu toate acestea, nu există convingerea absolută că Rusia va lua exclusiv partea Armeniei: mai degrabă este posibilă o obligare timpurie la pace, într-un stadiu mai puţin avansat al conflictului, scrie ziarul Der Standard. Drept motiv pentru renunţarea Rusiei la staţia de radiolocaţie din Gabala, situată în Azerbaidjan, cotidianul austriac menţionează majorarea preţului pentru închirierea bazei militare, lucru anunţat încă de la mijlocul lunii februarie de ministrul-adjunct al apărării al statului azer.
Preţul ar urma să crească de la 7 la 300 de milioane de dolari. Înainte, Moscova îşi făcuse publică intenţia de a demola staţia de radiolocaţie de la Gabala, de a construi în locul ei o nouă staţie de radiolocaţie şi de a cumpăra cele 250.000 de hectare de teren pe care este amplasată baza militară. Acordul privind închirierea de către armata rusă a staţiei de radiolocaţie de la Gabala expiră anul acesta.
de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Forţele americane au început echiparea bazei care găzduieşte un nou radar în Turcia menit a apăra Europa în faţa unui potenţial atac cu rachete din partea Iranului.
„Avem forţe instalate la baza cu radarul din sudul Turciei”, a declarat comandantul Armatei SUA din Europa, generalul Mark Hertling, într-un interviu realizat la principalul aeroport militar din Muntenegru, situat în capitala Podgorica. Este pentru prima dată când un înalt comandant american a confirmat informaţiile că radarul NATO din cadrul scutului antirachetă – care a cauzat tensiuni între Turcia şi vecinul său musulman Iranul – a fost operaţional în ultimele săptămâni. Radarul este un element cheie în plănuitul sistem de apărare antirachetă care mai presupune instalarea altor radare de uscat şi de mare şi a unor interceptoare de rachete în mai multe zone din Europa în următorii zece ani.
„Nu pot vorbi decât pentru unităţile de apărare aeriană de la sol. Însă vă pot spune că suntem în coordonare constantă cu Marina americană şi Forţele Aeriene şi suntem pe drumul cel bun spre apărarea antirachetă”, a spus oficialul militar.
Importanţa cooperării dintre SUA şi Turcia
Acordul semnat anul trecut cu Turcia pentru staţionarea unui sofisticat dispozitiv radar pe teritoriul acestei ţări a fost considerat de oficialii americani drept cea mai importantă înţelegere privind cooperarea militară dintre SUA şi Turcia, cel mai mare membru musulman al NATO, din 2003, când Ankara i-a nemulţumit pe oficialii americani prin refuzul de a permite unei divizii de blindate să tranziteze teritoriul Turciei pentru a participa la invazia din Irak, transmite Agerpres. Tensiunile dintre Occident şi Iran s-au amplificat în ultimele luni din cauza programului nuclear al Teheranului. Iranul neagă acuzaţiile Occidentului conform cărora încearcă să dezvolte arme atomice şi spune că scopul programului său nuclear este să producă energie şi izotopi medicali.
SUA susţin că scutul de apărare antirachetă urmăreşte să contracareze ameninţarea balistică a Iranului. În afara radarului din Turcia, scutul va conţine rachete de interceptare staţionate în România şi Polonia, patru nave cu capacităţi de apărare antirachetă la Rota, în Spania, şi un sediu operaţional în Germania. Radarul în bandă X din Turcia este parte a unui sistem menit a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie la înălţimi extrem de mari. Radarul este situat la o bază militară din apropiere de Kurecik, un oraş la circa 700 de km vest de frontiera cu Iranul.
de Anatol Terzi | ian. 17, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Staţia radar de avertizare timpurie din Turcia, parte a controversatului sistem de apărare antirachetă al NATO în Europa, este de acum operaţională, a declarat luni seara un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ankara.
Radarul, situat în localitatea Malatya, aproximativ 400 mile sud-est de capitala ţării, este deservit deopotrivă de personal turc şi american, a precizat diplomatul amintit. Turcia este una din cele cinci ţări europene care au convenit cu SUA asupra instalării pe teritoriul lor a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă conceput de Statele Unite. Portugalia, Polonia, România şi Spania au acceptat de asemenea să găzduiască pe teritoriul lor componente ale acestui sistem.
NATO a invitat şi Rusia să participe la proiect, dar negocierile au intrat în impas după ce Moscova a insistat asupra unor garanţii legale, în scris, din partea Washingtonului că scutul antirachetă nu va deveni pe viitor un pericol pentru capacităţile sale de descurajare nucleară. SUA şi aliaţii lor europeni refuză să ofere Rusiei astfel de garanţii, asigurând verbal că sistemul nu vizează în niciun caz arsenalul rus de disuasiune, ci este destinat exclusiv contracarării unor eventuale ameninţări cu rachete balistice dinspre ţări cum ar fi Iranul.
Iranul, vecinul estic al Turciei, a obiectat public faţă de instalarea unor componente ale sistemului antirachetă al NATO pe teritoriul turc. Ali Larijani, preşedintele parlamentului de la Teheran, a reiterat opoziţia ţării sale facă de acest proiect în cursul vizitei întreprinse săptămâna trecută în Turcia. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că speră la un acord politic cu Moscova înainte de summitul Rusia-NATO de la Chicago din primăvara acestui an.
