de Isac Mihai | ian. 13, 2011 | Alte regiuni, Jurnal de Front, România, Știri, Uncategorized @ro
Armata SUA se baricadeaza in Afganistan
Vicepresedintele Statelor Unite, Joe Biden, a sosit in noaptea de miercuri spre joi la Bagdad, unde s-a intalnit cu primul ministru irakian Nouri al-Maliki, a indicat Casa Alba, in legatura cu aceasta vizita neanuntata. Avionul care l-a transportat pe Biden, venind din Pakistan, a aterizat pe pista unui aeroport al capitalei irakiene la ora 21.43 GMT, potrvit jurnalistilor ce il insotesc. In afara de Maliki, Biden urmeaza sa se intalneasca printre altii cu liderul politic siit Iyad Allawi si presedintele irakian Jalal Talabani, potrivit Casei Albe.
Vicepresedintele american Joe Biden a sosit miercuri dimineata in Pakistan, aliat-cheie al Washingtonului in „razboiul impotriva terorismului” in regiune, a anuntat un oficial american, citat de presa internationala. SUA intentioneaza sa isi sporeasca sprijinul economic, militar si in materie de informatii catre Pakistan, cu toate ca o parte dintre oficialii americani considera ca Islamabadul nu depune suficiente eforturi in cadrul luptei impotriva islamistilor. SUA continua sa ceara Islamabadului sa faca mai multe, mai ales pe plan militar, contra rebelilor islamisti din zonele sale tribale frontaliere cu Afganistanul, refugiu al talibanilor pakistanezi si al aliatilor acestora din Al-Qaida, dar si o baza de retragere pentru talibanii afgani.
SUA ar putea ramane in Afganistan si dupa 2014
Statele Unite sunt pregatite sa ramana in Afganistan dupa 2014, data la care este prevazuta transferarea responsabilitatii securitatii tarii catre trupele afgane, in cazul in care Kabulul va cere acest lucru, a anuntat marti vicepresedintele american, Joe Biden. Washingtonul si aliatii sai din cadrul NATO, care au mobilizat aproximativ 140.000 de soldati in Afganistan, au ajuns, anul trecut, la un acord cu privire la incredintarea responsabilitatii fortelor afgane asupra securitatii pe intregul teritoriu al tarii, pana la sfarsitul lui 2014.
Totodata, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, dadea asigurari, in noiembrie, ca trupele internationale vor continua sa sustina armata afgana si dupa aceasta data, transmite Mediafax. Dar mai multe tari europene, in care opinia publica este ostila acestui conflict sangeros ce dureaza de noua ani, si-au anuntat, deja, intentia de a-si retrage trupele din Afganistan, in anii urmatori. Biden a sosit luni intr-o vizita-surpriza in aceasta tara. „Noi nu vom pleca, daca voi nu vreti ca noi sa plecam” in 2014, a declarat el, intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele afgan, Hamid Karzai, la finalul unei intalniri la palatul prezidential, in capitala afgana. „Nu avem intentia sa guvernam Afganistanul sau sa construim noi o natiune”, pentru ca „acest lucru este responsabilitatea poporului afgan”, a adaugat vicepresedintele american, a carui tara furnizeaza doua treimi din fortele internationale stationate in Afganistan.
„Strategia si mijloacele noastre au ca scop indeplinirea obiectivului nostru, un Afganistan stabil, infloritor si independent, capabil sa isi asigure propria securitate”, a subliniat el. Washingtonul, care intentioneaza sa inceapa sa isi retraga trupele incepand de la jumatatea lui 2011, a anuntat, la 6 ianuarie, suplimentarea efectivelor din sudul tarii cu 1.400 de puscasi marini, cu scopul „consolidarii progreselor deja realizate”, in cadrul recentelor ofensive din sud, zona considerata un fief al rebelilor talibani.
Civilii, grav afectati
O operatiune desfasurata la inceputul lui aprilie 2010 de catre fortele americane si afgane in provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului, a provocat deja pagube de circa 100 de milioane de dolari locuitorilor, a apreciat marti presedintia afgana. Anuntul intervine in contextul in care vicepresedintele american Joe Biden, aflat in vizita in Afganistan, si-a exprimat satisfactia asupra faptului ca ofensivele din sud au reusit „in mare parte oprirea” avansului talibanilor. Presedintele afgan, Hamid Karzai, care a criticat in noiembrie trecut modul in care armata americana isi desfasoara operatiunile, a trimis recent o delegatie pentru evaluarea pagubelor provocate de operatiunea „Omaid”, menita sa-i dezradacineze pe rebeli din provincia Kandahar, unul dintre bastioanele lor. „Operatiunea Omaid a provocat pagube importante pentru bunurile locuitorilor din districtele Arghandab, Zhari si Panjwayi”, indica un comunicat al presedintiei afgane.
„Operatiunea a fost lansata in sezonul recoltelor, pagubele reprezentand peste 100 de milioane de dolari”, a adaugat presedintia, citand raportul inaintat lui Hamid Karzai de aceasta delegatie. Delegatia a precizat ca „numeroase case au fost distruse din motive necunoscute, oamenii fiind fortati sa plece”. Conform textului, Karzai a convocat autoritatile locale pentru a „discuta despre consecintele operatiunii Omaid si pagubele provocate”. Delegatia i-a solicitat sefului statului „sa abordeze rapid chestiunea cu fortele NATO si sa gaseasca o solutie”, lasand sa se inteleaga ca ar dori compensatii. Operatiunea Omaid este prezentata drept cea mai importanta ofensiva desfasurata de fortele internationale de la inceputul coflictului din Afganistan.
SUA se baricadeaza in Afganistan
Statele Unite ale Americii intentioneaza sa trimita un contingent suplimentar de 1.400 de puscasi marini in Afganistan pentru marirea fortelor sale de lupta inainte de reluarea operatiunilor in primavara anului 2011, informeaza mass-media regionala. SUA, care au condus in 2001 o coalitie internationala care i-a inlaturat de la putere pe talibani, are in Afganistan circa 100.000 de soldati, iar presedintele Barack Obama este presat de opinia publica sa obtina rezultate in teatrul de operatiuni pentru a incepe retragerea in acest an, asa cum a promis. “Batalionul de puscasi marini ar putea ajunge in teatrul de operatiuni la mijlocul lunii ianuarie. Fortele vor fi desfasurate in primul rand in sud, in jurul Kandahar, unde SUA au concentrat trupe in ultimele luni”, scrie ziarul, care citeaza oficiali sub protectia anonimatului.
Conform oficialilor militari americani si NATO, talibanii sunt la cel mai inalt nivel operational de cand au fost inlaturati de la putere, desi actiunile impotriva insurgentilor s-au intensificat din 2008. Peste 700 de soldati straini au fost ucisi in Afganistan anul trecut, iar numarul victimelor in randul civililor a ajuns la un nivel record.
Barack Obama a declarat luna trecuta ca s-au realizat suficiente progrese in campania din Afganistan pentru a-si respecta angajamentul de a incepe retragerea trupelor americane pana in luna iulie si pentru a ceda complet transferul securitatii fortelor afgane pana in 2014.
Peste 10.000 de morti in Afganistan in 2010
Conflictul afgan a facut in 2010 peste 10.000 morti, dintre care 20% au fost civili, potrivit cifrelor oficiale. Conform cifrelor publicate duminica seara de Ministerul afgan de Interne, 8.560 persoane – civili, politisti si insurgenti – au fost ucisi in 2010 in violentele legate de conflictul care are loc din 2001 intre fortele afgane, sprijinite de cele straine, si miscarea talibanilor. Potrivit site-ului independent icasualties.org, operatiunile din Afganistan au costat viata a 711 de soldati straini in 2010, anul cel mai sangeros pentru fortele coalitiei conduse de SUA.
Ministerul afgan al Apararii a indicat la randul sau ca 810 de soldati afgani au pierit in 2010. Totodata, purtatorul de cuvant al Ministerului afgan de Interne, Zemarai Bashary, a indicat ca 2.043 de civili au fost ucisi in anul ce tocmai s-a incheiat, fie in atentatele insurgentilor, fie in timpul operatiunilor militare impotriva talibanilor. Aceasta cifra este inferioara celei anuntate de ONU, care a estimat intr-un raport publicat in decembrie ca 2.412 de civili au fost ucisi in perioada ianuarie-octombrie 2.010, cu 20% mai mult in raport cu aceeasi perioada a anului 2009. Zemarai Bashary a mai indicat ca 1.292 de politisti au fost ucisi in 2010 in cadrul conflictului, in timp ce miscarea talibana a pierdut 5.225 de luptatori.
NATO nu vede esecul
Pierderile grele suferite de NATO in Afganistan in 2010, anul cu cel mai mare numar de victime in randul militarilor straini in noua ani de razboi, nu sunt semnul unui “esec”, ci al unei etape “din nefericire necesare”, a apreciat Alianta Nord-Atlantica. “Pierderile noastre nu sunt o dovada a unui esec al strategiei noastre, din contra”, a declarat purtatorul de cuvant al fortei NATO in Afganistan (ISAF), generalul german Josef Blotz, la o recenta conferinta de presa.
Suplimentarea fortelor ISAF, decisa la sfarsitul anului 2009, a permis “punerea in dificultate a talibanilor si retelelor de insurgenti in zone unde nu mai fusesera pusi in dificultate de mai multi ani”, a adaugat el, facand referire la fiefurile lor traditionale din sudul afgan. “Aceasta a dus la o crestere a violentei si ne asteptam la acest lucru. Dar in mod vizibil este vorba despre o etapa necesara in strategia de ansamblu si inainte ca situatia sa se amelioreze, din pacate ea trebuie sa se inrautateasca si am vazut acest lucru la sfarsitul anului 2010″, a apreciat el.
Rebeliunea extinsa
Generalul Blotz a negat orice intensificare a activitatii insurgentilor si a dezmintit faptul ca talibanii au preluat controlul in unele provincii- in special in nord – unde ei erau anterior mai putin prezenti. “In prezent, nu vad nicio provincie in care prezenta talibanilor sa ia amploare din nou (…) acest lucru nu este adevarat, in opinia noastra”, a precizat generalul Blotz. “Vom mentine pretutindeni presiunea asupra rebeliunii (…) nu va exista o pauza pe perioada iernii”, a subliniat el. El a reiterat faptul ca amploarea inceputului retragerii fortelor americane in iulie 2011 nu a fost inca fixata si depinde “de situatia de pe teren”.
Reamintim ca la sfarsitul lunii decembrie 2010, misiunea ONU la Kabul a recunoscut ca rebeliunea talibanilor s-a extins in ultimele luni la alte regiuni din Afganistan, in special in nord si nord-vest. Coalitia internationala din Afganistan, cuprinzand aproximativ 140.000 de militari, preconizeaza sa transfere progresiv fortelor de securitate afgane responsabilitatea securitatii intregii tari pana la sfarsitul anului 2014.
Buturuga afgana
Un conflict verbal a avut loc recent intre ambasadorul Statelor Unite la Kabul si presedintele afgan, diplomatul cerand dublarea efectivelor companiilor private de securitate, pe care seful statului vrea sa le desfiinteze de mai multe luni, au declarat surse diplomatice americane, citate de mass-media internationala. Ambasadorul Statelor Unite la Kabul, Karl Eikenberry, l-a anuntat pe presedintele afgan, Hamid Karzai, ca angajarea a 25.000 de agenti suplimentari de catre companiile private de securitate este necesara pentru continuarea proiectelor de dezvoltare in Afganistan, o pozitie careia Karzai i s-a opus cu fermitate. “Au avut o discutie serioasa. Presedintele a spus ca «noi suntem pe cale sa incercam sa dizolvam companiile private de securitate, iar voi incercati sa adaugati 25.000 de persoane»”, a declarat un oficial de rang inalt din cadrul presedintiei afgane, sub protectia anonimatului. “Acest lucru inseamna sa creati forte paralele cu organele de securitate afgane si ca nu vreti sa desfiintati societatile private de securitate”, a adaugat Karzai. Potrivit sursei citate, Karzai a apreciat ca aceasta pozitie este contrara obiectivelor consolidarii fortelor de securitate afgane si a cerut fonduri suplimentare pentru politia afgana, cu scopul ca aceasta sa poata asigura ea insasi securitatea proiectelor.
Firmele private de securitate, interzise de Karzai
La sfarsitul lunii octombrie 2010, presedintele afgan a anuntat ca intentioneaza sa interzica firmele private de securitate. Hamid Karzai a subliniat: “Cu cinci ani in urma am devenit deja constienti de aceasta problema. In urma cu trei ani si jumatate am abordat aceasta chestiune in discutii cu ONU si cu ambasadorii de atunci ai comunitatii internationale. Am explicat limpede ca aceste firme creaza lipsa de securitate, ca fac sa detoneze bombe si creaza suferinte in plus populatiei.” Masura urmeaza a intra in vigoare in aproximativ doua luni, mai exact pe 17 decembrie 2010.
Reamintim ca numeroase firme de securitate straine, dar si autohtone, actioneaza discretionar in Afganistan, nefiind obligate sa dea socoteala nimanui. Totodata, recentele documente publicate pe platforma internet WikiLeaks, care dovedesc activitatea criminala a firmelor de securitate din Irak, au contribuit la aceasta evolutie.
Ingrijorare diplomatica
Perspectiva creeaza ingrijorare in randul militarilor straini, a diplomatilor si civililor care ofera ajutor pentru reconstructie. Fortele de securitate ale statului sunt de cele mai multe ori corupte, insuficient instruite, si adesea au legaturi cu talibanii. Un prim val de scrisori de protest a avut deja efecte. Intre acestea se numara permisiunea ca ambasadele straine si bazele NATO sa colaboreze pe mai de parte cu firmele de securitate particulare. Interdictia loveste asadar mai ales in organizatiile civile umanitare, si de aceea unele au si amenintat ca vor parasi tara, mai mentioneaza sursa citata. La fel ca in Irak, din aceasta cauza a luat nastere o profitabila si incontrolabila piata. Pe langa trupele americane si ale NATO, firme de securitate sunt angajate si de ONU, precum si de ambasadele straine, organizatiile umanitare si firmele de consultanta. La Hindukus activeaza, potrivit datelor oficiale, aproximativ 50 de firme, avand in jur de 26.000 de angajati. Expertii apreciaza insa ca numarul acestor angajati este de 40.000 sau chiar mai mare. Cei mai multi dintre acesti angajati sunt fosti militari, specialisti in manuirea sistemelor moderne de armament. La capatul carierei militare, ei sunt recrutati de firmele private, care le asigura, de regula, venituri mult mai mari decat armatele nationale din care provin.
2010, cel mai sangeros an pentru militarii ISAF
Numarul soldatilor coalitiei internationale ucisi in Afganistan incepand cu prima zi a lui 2010, anul cel mai sangeros de la declansarea conflictului in zona, in 2001, a trecut de 700, conform unui bilant efectuat pe baza datelor furnizate de site-ul icasualties.org, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. De la inceputul acestui an pana la data de 21 decembrie 2010, conflictul din Afganistan provocase moartea a 701 militari din cadrul Fortei Internationale a NATO de Asistenta pentru Securitate in Afganistan (ISAF). In 2009, 521 de soldati straini si-au pierdut viata in regiune, anul trecut fiind considerat unul record, in ceea ce priveste pierderile inregistrate de ISAF, concomitent cu intensificarea insurectiei talibane.
Rolul NATO in Afganistan
Operatia ISAF a fost lansata in decembrie 2001 (prin Rezolutia CS/ONU 1386) si viza initial asigurarea securitatii capitalei Kabul si a imprejurimilor sale. Rezolutia CS/ONU 1510 din 2003 vizeaza extinderea autoritatii guvernului afgan pe intreg teritoriul tarii si instaurarea unui climat de securitate propice reconstructiei economice si a statului de drept. Potrivit mandatului, ISAF executa operatii de stabilizare si securizare. Reuniunea la nivel inalt a ISAF, desfasurata cu prilejul Summit-ului NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), a adoptat un document deosebit de important – Planul Strategic Politico-Militar Cuprinzator al Aliantei pentru Afganistan, care prezinta abordarea NATO asupra Afganistanului pentru urmatorii cinci ani. Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl a luat o alta decizie importanta – crearea unei Misiuni NATO de Instruire in Afganistan (NTM-A), in cadrul careia ISAF sa asigure instruirea ofiterilor din cadrul Armatei Nationale Afgane (ANA) si a Politiei Nationale Afgane (ANP). Conferinta Internationala privind Afganistanul (Londra, 28 ianuarie 2010) s-a desfasurat in contextul coordonarii eforturilor comunitatii internationale in Afganistan si al sprijinirii asumarii raspunderii pentru asigurarea propriei securitati de catre autoritatile afgane, fiind gazduita de prim-ministrul britanic Gordon Brown, presedintele afgan Hamid Karzai si Secretarul General ONU Ban Ki-moon. Conferinta a marcat o serie de pasi importanti prin deciziile adoptate, privind:
1.elaborarea, de catre NATO si statele partenere in ISAF, in colaborare cu guvernul de la Kabul si cu ONU, a unui plan care sa permita tranzitia etapizata catre transferul deplin al responsabilitatilor pe linie de securitate de la comunitatea internationala catre cetatenii afgani;
2.asigurarea cresterii contributiei internationale dedicate pregatirii fortelor armate si de politie afgane, in vederea accelerarii eforturilor de atragere a numarului de recruti din fortele afgane de securitate, pentru preluarea unor responsabilitati sporite de gestionare a securitatii;
3.reafirmarea rolului central pe care il are ONU in ceea ce priveste coordonarea eforturilor internationale, pe linia stabilizarii si dezvoltarii;
4.incurajarea continuarii eforturilor depuse de guvernul afgan pentru imbunatatirea cadrului legal pentru combaterea traficului de droguri si pentru combaterea violentei impotriva femeilor;
5.sprijinirea cooperarii regionale intensificate pe linia combaterii terorismului si a asigurarii conditiilor propice pentru intoarcerea refugiatilor afgani.
Participarea Romaniei la ISAF
Tara noastra este unul dintre contributorii importanti la ISAF (FIAS). Participarea Romaniei la ISAF este fundamentata prin Hotararea nr. 38 din 21 decembrie 2001 a Parlamentului Romaniei, care acorda Guvernului imputernicirea de a stabili fortele, mijloacele, finantarea si conditiile in care se va asigura aceasta participare. Reforma in domeniul militar, dar si procesul de transformare realizat in vederea integrarii euroatlantice, au asigurat valorificarea potentialului militar al statului roman, prin angajarea si participarea la operatiuni in sprijinul pacii si de asistenta umanitara in diferite parti ale lumii. Astfel, participarea la operatiunile si misiunile NATO a permis statului roman sa castige si sa mentina statutul de actor credibil si furnizor de securitate in sistemul international.
Incepand cu momentul semnarii Parteneriatului pentru Pace in anul 1994, Romania ca stat, dar si armata romana si-au adecvat treptat politicile, orientandu-se catre valorile si reformelor care au deschis drumul spre NATO. Romania, ca tara membra a Aliantei Nord-Atlantice a demarat un proces de transformare fundamentala a structurii de forte avand ca scop adaptarea Armatei Romaniei la necesitatile prezente si viitoare.
Un alt element de ordin strategic il constituie faptul ca aplicarea standardelor operationale NATO, intr-o prima etapa, numai in unitatile participante la aceste misiuni, a permis identificarea cailor si modalitatilor eficiente de implementare a acestora la nivelul intregii armate, asigurandu-se astfel esalonat „vocabularul“ militar si operational comun, necesar eficientizarii relatiilor functionale in cadrul structurilor militare multinationale. Capabilitatile si deprinderile personalului militar roman, dobandite cu prilejul participarii la misiunile NATO, a constituit baza cresterii nivelului de profesionalism necesar planificarii si desfasurarii actiunilor militare intr-un cadru multinational, in conditii diferite de ordin geopolitic, de relief si clima, de traditie si civilizatie.
Valoarea corpului de cadre militare si a capabilitatilor probate ale intregului personal au intrunit aprecierea unanima a factorilor de decizie din tarile membre NATO, precum si a personalitatilor militare, care considera Armata Romaniei ca un partener credibil si de nadejde, pe care se poate conta oricand in alcatuirea fortei multinationale participante la astfel de misiuni. Cooptarea Armatei Romaniei in cadrul Fortei de Pace din Afganistan a reprezentat o recunoastere atat a pozitiei Romaniei fata de flagelul terorismului contemporan, cat si o confirmare a increderii pe care Alianta o are in probitatea si profesionalismul militarilor romani.
In anul 2009, Romania participa la misiuni sub egida NATO cu un numar de peste 1270 militari, angajati intr-un larg spectru de misiuni, cu un nivel foarte ridicat. Daca la inceput participarea romaneasca s-a rezumat la misiuni conduse de ONU, cu rambursarea ulterioara a cheltuielilor, in prezent Romania face, alaturi de eforturile umane si materiale si eforturi financiare considerabile pentru sustinerea implicarii sale in misiunile NATO. Initial, participarea la misiunile Aliantei avea ca scop atingerea obiectivelor de integrare euro-atlantica, in timp ce in prezent aceasta participare tine de indeplinirea responsabilitatilor de membru NATO legate de participarea la operatiunile si misiunile Aliantei. In prezent, Romania are in Afganistan 1664 de militari. De la inceputul misiunii, 17 militari romani au cazut la datorie, iar alti 53 au fost raniti.
Retragere americana
Preşedintele american Barack Obama a dat asigurări că Statele Unite ale Americii vor începe retragerea trupelor lor din Afganistan în iulie 2011, aşa cum a promis. Liderul de la Casa Albă a precizat că scopul trupelor americane nu este eliminarea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii afgane sau construirea unei naţiuni, ci continuarea eforturilor de a anihila reţeaua Al-Qaida. „Suntem pe cale să realizăm aceste scopuri”, a declarat Obama. El a adăugat că progresele înregistrate nu sunt suficient de rapide în Pakistan, unde teroriştii continuă să găsească refugiu.
„Din ce în ce mai mult, guvernul pakistanez recunoaşte că reţelele teroriste din regiunile sale frontaliere reprezintă o ameninţare pentru toate ţările noastre, în special pentru Pakistan. Vom continua să ajutăm Pakistanul să-şi întărească capacităţile de combatere a terorismului”, a mai afirmat Obama, salutând ofensivele lansate de autoritatile de la Islamabad în regiunile frontaliere din nord-vestul ţării.
Pe de altă parte, ritmul retragerii trupelor americane nu este încă stabilit. ‘Nu cunoaştem acest lucru în prezent’, a declarat ministrul apărării Robert Gates, precizând că speră că ritmul va fi stabilit în funcţie de condiţiile din teren.
de Anatol Terzi | sept. 30, 2010 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Soldatii NATO, blocati de Pakistan
Pakistanul blocheaza temporar trecerea convoaielor de aprovizionare ale NATO prin posturile de la frontiera cu Afganistanul, dupa ce a acuzat forta internationala ca a ucis trei militari pakistanezi intr-un raid cu elicoptere, au anuntat oficiali citati de presa internationala preluata de agentia KARADENIZ PRESS. „Am suspendat trecerea convoaielor de aprovizionare a NATO pentru moment, din motive de securitate”, a declarat un reprezentant al corpului militar al garzilor de frontiera, sub acoperirea anonimatului. Alti doi ofiteri de la postul de frontiera Torkham, din cunoscuta stramtoare Khyber, au confirmat informatia prin telefon.
Stramtoarea Khyber este principala axa rutiera de aprovizionare pentru Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF) a NATO, care lupta impotriva talibanilor in Afganistan. Militarii pakistanezi au acuzat forta NATO din Afganistan ca a ucis trei soldati joi, intr-un raid cu elicoptere care au trecut frontiera, al patrulea incident de acest gen in mai putin de o saptamana, iar Alianta Nord-Atlantica a anuntat o ancheta. „Joi dimineata, intr-un atac neprovocat, elicoptere ale NATO au patruns in spatiul nostru aerian si au vizat un post militar al corpului de graniceri, omorand trei soldati si ranind alti trei”, a declarat un oficial militar de rang inalt. Atacul a avut loc in satul Mandati Kandaw, in apropierea frontierei afgane, in districtul tribal Kurram, din zona provinciei afgane Paktya. „Elicoptere ale NATO au facut o incursiune pana la cinci kilometri in spatiul aerian pakistanez”, a precizat una dintre surse.
Intr-un comunicat, Forta NATO (ISAF) de la Kabul a recunoscut ca aparatele sale au deschis focul asupra „unui grup de insurgenti care incercau sa traga focuri de mortiera asupra unei baze a coalitiei” la Dand Patan, in provincia Paktya. „Echipajul a raportat ca nu a intrat in spatiul aerian pakistanez si crede ca pozitia insurgentilor era pe teritoriul afgan”, continua ISAF. „Responsabilii militari pakistanezi au informat ISAF ca membri ai fortelor lor de frontiera au fost atinsi de tiruri ale coalitiei. ISAF este pe cale sa coopereze cu Pakistanul pentru (…) a afla daca cele doua evenimente au legatura, incidentul face obiectul unei anchete deocamdata”, a conchis Forta NATO.
Militarii ISAF, tinte ale talibanilor
Cel putin trei civili si-au pierdut viata intr-un atentat sinucigas care a vizat un convoi al NATO, joi, in apropierea orasului Kandahar, in sudul Afganistanului, au indicat surse ale politiei locale, citate de agentiile de presa internationale. Forta internationala a NATO de asistenta pentru securitate in Afganistan (ISAF) nu a confirmat deocamdata atacul terorist, comis la frontiera cu Pakistanul, conform oficialitatilor afgane.
Peste 7.000 de soldati afgani si forte internationale au lansat recent operatiunea Dragon Strike, in districtele Panjwayi, Arghandab si Zhari, situate in apropiere de Kandahar, o regiune considerata fief taliban.
Cu noua morti in urma prabusirii unui elicopter marti in Afganistan, bilantul soldatilor straini care si-au pierdut viata in republica islamica de la 1 ianuarie a ajuns la 529, ceea ce face deja din 2010 cel mai sangeros an din cei noua de razboi pentru fortele internationale, potrivit unei numaratori AFP. Noua militari ai fortelor internationale ale NATO (ISAF) au murit marti in prabusirea, aparent accidentala, a elicopterului lor undeva in sudul Afganistanului, a anuntat ISAF intr-un comunicat laconic, asigurand ca ‘niciun tir inamic’ nu a fost reperat in zona inaintea dramei. Anul 2009, cu 521 de morti, a fost la randul sau, la mare departare, cel mai sangeros an pentru trupele internationale, care se confrunta de trei ani cu o intensificare considerabila a insurectiei talibanilor.
de Vitalie Goncearov | ian. 21, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Barack Obama nu va trimite trupe in Yemen si Somalia
Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul „organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine „este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea „furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, „inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, „masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. „Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este „hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.
Terorist inculpat
Nigerianul care a incercat sa detoneze un avion de linie american la 25 decembrie a fost acuzat recent de „tentativa de omor”, la mai putin de doua saptamani dupa atentatul esuat, revendicat de al-Qaida, care a generat indoieli privind eficienta serviciilor americane de informatii. Un tribunal de drept comun din Detroit l-a inculpat oficial pe Umar Farouk Abdulmutallab, in varsta de 23 de ani, formuland sase capete de acuzare printre care „tentativa de omor” si „tentativa de utilizare a unei arme de distrugere in masa”. Tanarul risca circa 20 sau 30 de ani de inchisoare pentru fiecare cap de acuzare, dar nu pedeapsa cu moartea, a precizat Departamentul american al Justitiei, citat de mass-media de peste Ocean.
Reamintim ca in data de 25 decembrie 2009, Umar Farouk Abdulmutallab s-a urcat la bordul unui avion al companiei americane Northwest Airlines, ce facea legatura intre Amsterdam si Detroit, ascunzand in lenjeria intima o pudra explozibila. Avionul avea la bord 279 de pasageri si 11 membri ai echipajului. In timp ce avionul se pregatea sa aterizeze pe aeroportul din Detroit, tanarul a incercat sa provoace o explozie, fiind ulterior imobilizat de pasageri. Dupa arestarea sa, Umar Farouk Abdulmutallab le-a spus autoritatilor americane ca a folosit o seringa pentru a injecta un lichid chimic in praful explozibil ascuns pe sub haine, potrivit oficialilor de rang inalt citati de presa americana.
„Bomba era formata din tetranitrat de pentaeritritol (PETN), triperoxidul de acetona si alte ingrediente”, a precizat Tribunalul in actul de acuzare, calificandu-le pe primele doua, praful si lichidul continut in seringa, drept „foarte explozibile”. „Bomba a fost proiectata pentru a-i permite lui Umar Farouk Abdulmutallab sa o declanseze in momentul dorit si sa provoace o explozie la bordul zborului 253”, potrivit actului de acuzare.
Fara trupe
Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. „Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. „Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: „In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. „De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. „Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, „regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. „Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza „o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.
Obiectiv Yemen
Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.
Pericol de razboi
Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a apreciat recent, la New Delhi, ca al-Qaida ameninta in mod serios intreaga regiune a Asiei de Sud si ca ar putea incerca sa provoace un nou razboi intre India si Pakistan. Gruparile teroriste care isi revendica apartenenta la al-Qaida in Afganistan si in Pakistan incearca sa „destabilizeze nu doar Afganistanul, nu doar Pakistanul, ci probabil intreaga regiune, provocand un posibil conflict intre India si Pakistan, prin acte de provocare”, a declarat secretarul. Gates a sosit in capitala federala indiana in cadrul unei vizite de doua zile, vizand sa promoveze relatii „strategice” intre India si Statele Unite.
Reamintim ca recent autoritatile pakistaneze si-au manifestat ingrijorarea fata de militarizarea excesiva a Indiei, solicitand SUA cresterea sprijinului militar si financiar acordat Pakistanului in lupta impotriva insurgentilor talibani de la frontiera cu Afghanistanul.
de Isac Mihai | ian. 15, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Premierul pakistanez Gilani, ingrijorat de alianta militara neoficiala dintre Moscova si New Delhi
Premierul Republicii Islamice Pakistan Yousuf Raza Gilani si-a exprimat recent preocuparea in legatura cu dezvoltarea „masiva” a armamentului in India, principalul rival regional, avertizand impotriva unei destabilizari a echilibrului regional, informeaza agentiile de presa internationale, citata de agentia de stiri KARADENIZ PRESS. Organismul care supervizeaza instalatiile civile si militare nucleare pakistaneze, National Command Authority (NCA), a luat nota, in cursul unei reuniuni, de evolutii ce prejudiciaza obiectivele stabilitatii strategice pentru regiune, potrivit unui comunicat oficial.
„India continua sa aplice un program de inarmare ambitios si doctrine militare ofensive”, se arata intr-un comunicat difuzat la incheierea reuniunii ce a fost prezidata de premierul pakistanez Yousuf Raza Gilani. „Introducerea masiva de sisteme de arme avansate, intre care instalarea de rachete antibalistice, dezvoltarea arsenalului nuclear (…) tind sa destabilizeze echilibrul regional”, se arata in documentul citat. „Aceasta necontenita incercare de a creste puterea militara va avea grave consecinte pentru pace si securitate in Asia de Sud si in Oceanul Indian. Pakistanul nu poate ignora aceste evolutii”, mentioneaza de asemenea comunicatul.
Reamintim ca Republica Islamica a efectuat teste nucleare in mai 1998, in raspuns la numeroasele teste militare nucleare efectuate in India. Tensiunea s-a amplificat dupa atentatele islamiste de la Mumbai, din noiembrie 2008, atribuite de India unor organizatii cu baza in Pakistan.
Escaladare indiana
India a testat luni cu succes doua rachete Astra aer-aer cu raza scurta de actiune, de la baza situata pe coasta Chandipur, in statul indian Orissa (est), au anuntat surse din Ministerul indian al Apararii, informeaza Xinhua, preluata de mass-media internationala. „Prima racheta a fost testata la 9:45 a.m. si a doua racheta la 12:06 p.m., de la Integrated Test Range, in Chandipur. Ambele rachete au fost testate cu succes. Datele de zbor au fost trimise pentru analiza la Organizatia pentru Cercetare si Dezvoltare in domeniul apararii”, potrivit surselor citate.
Conform surselor citate, proiectul Astra este rodul colaborarii tehnice militare dintre India si Federatia Rusa, care si-a manifestat disponibilitatea sprijinirii si in viitor a industriei militare indiene. Astra are o lungime de 3,5 metri, o greutate de aproximativ 300 kg, raza de actiune de 25 pana la 80 km, putand transporta focoase chimice, biologice, precum si mici incarcaturi nucleare.
Noile teste militare indiene vin la scurt timp dupa ce fortele indiene au testat doua rachete cu capacitate nucleara sol-sol Prithvi-II, cu o raza de actiune de 350 de kilometri, lansate de la o baza militara din Chandipur. Cele doua rachete au fost lansate la o diferenta de cinci minute una fata de cealalta, din dispozitive de lansare mobile ale armatei indiene, au declarat surse oficiale din Ministerul Apararii indian, citate de mass-media internationala. Traiectoriile rachetelor au fost urmarite prin intermediul unei baterii multifunctionale de sisteme radar si de telemetrie electro-optica, supravegheate de cercetatorii Organizatiei pentru Cercetare si Dezvoltare in domeniul Apararii (DRDO), structura care coordoneaza productia interna de armament a Indiei. Rachetele Prithvi-II, aflate din primavara anului 2009 in dotarea armatei indiene, sunt capabile sa functioneze cu combustibil lichid sau solid, au capacitatea de a se feri de rachetele inamice si pot purta atat incarcaturi conventionale cat si focoase nucleare. Reamintim ca frecventele teste militare indiene agraveaza periodic relatiile dintre Islamabad si New Delhi.
Filiera rusa
Moscova este principalul furnizor de avioane de lupta pentru aviatia indiana, inclusiv modele de bombardiere strategice cu raza lunga de actiune, avand capacitatea sa transporte arme nucleare, precum si sa loveasca principalele tinte civile si militare din Pakistan. Reamintim ca in luna decembrie 2009, premierul indian Manmohan Singh a efectuat o vizita in Federatia Rusa, discutiile oficiale fiind dominate de componenta militara a colaborarii bilaterale. Vizita in Federatia Rusa vine dupa un turneu diplomatic realizat de Singh in Statele Unite la inceputul lunii noiembrie 2009, ocazie cu care acesta a discutat cu oficialii americani, inclusiv cu Presedintele Barack Obama despre sprijinul acordat de guvernul sau in lupta anti-terorista a SUA in Asia, incluzand politicile comune ale celor doua tari in Afghanistan, cooperarea in domeniul energiei nucleare si Parteneriatul Strategic existent intre Delhi si Washington.
Conform surselor militare oficiale rusesti, citate de mass-media locala, India va ramane in urmatorii 15 ani principala piata de desfacere pentru avioanele de lupta fabricate in Federatie. Potrivit surselor citate, in urmatorii trei ani Fortele Aeriene Indiene vor achizitiona aproximativ 90 de aeronave Suchoi Su-30MKI, in baza unor contracte existente in prezent, contracte ce prevad si modernizarea aeronavelor de productie rusa si sovietica, utilizate in prezent de aviatia indiana. Totodata, Federatia Rusa va furniza Indiei 126 de aeronave MIG 35, in baza unui contract in valoare de 10,6 miliarde de dolari, pe care guvernul indian l-a semnat in 2008.
In timpul discutiilor oficiale, cele doua parti au semnat mai multe acorduri militare, inclusiv „Programul 2011 – 2020” privind avioane militare de transport, acorduri ce prevad livrarea catre India a armamentului si a echipamentelor militare moderne, precum si a unui protocol aditional la un acord de cooperare privind constructia aeronavelor multifunctionale de transport, inclusiv cele destinate transportului strategic, capabile sa transporte mari cantitati de armament si un numar sporit de personal militar. Reamintim ca India dispune de a patra aviatie din lume, dupa numarul de avioane militare active, fiind implicate in numeroase operatiuni militare, inclusiv in combaterea miscarii de eliberare din Kasmir.
Militarizare navala
Conform mass-media de specialitate, cele doua parti au ajuns la un acord verbal privind parametrii tehnici si financiari ai contractului pentru reutilarea portavionului „Amiralul Gorscov”. Amintim ca, potrivit acordului semnat in 2004, portavionul urma sa se alature fortelor navale militare indiene in 2012. Initial, valoarea contractului era estimata la suma de 1.5 miliarde USD, valoare ce includea costul a 16 avioane de lupta MiG-29K (modele aeriene destinate inzestrarii portavioanelor) si 6 elicoptere destinate luptei anti-submarin, estimate la aproximativ 750 milioane USD. Ulterior, Federatia Rusa a solicitat o finantare suplimentara, fapt care a facut ca valoarea contractului sa depaseasca suma de 2.5 miliarde USD. Revizuirea contractului a fost perceputa negativ de catre partea indiana si a devenit obiectul unor negocieri dificile ce s-au desfasurat pe parcursul a mai multor ani, partea rusa fiind acuzata ca intentioneaza pastrarea portavionului modernizat din bani indieni. Aceasta problema a fost discutata si in luna septembrie 2009, in timpul vizitei presedintelui indian Pratibha Patil la Moscova, cand seful „Rostekhnologhia” Serghei Cemezov si seful Statului Major General Nikolai Makarov au promis semnarea in octombrie unui acord suplimentar referitor la valoarea contractului, termenul nefiind insa respectat. Mentionam ca Dmitri Medvedev si Manmohan Singh ca au evitat sa discute aceasta problema spinoasa.
Marina militara indiana mai este interesata de inchirierea si achizitionarea de la Federatia Rusa a unor submarine cu propulsie nucleara, capabile sa transporte rachetele strategice model BrahMos, modele dezvoltate de India in colaborare cu Federatia Rusa, si care au capacitatea sa loveasca tinte de pe intreg teritoriul pakistanez. Totodata, marina militara si aviatia maritima indiana a mai beneficiat de armament israelian, Ierusalimul devenind al doilea furnizor de armament pentru New Delhi, după Rusia. Printre sistemele avansate de armament furnizate se numara sisteme radar tip Phalcon si rachete Arrow, tranzactii permise Israelului de catre SUA.
Amenintari moderne
Federatia Rusa mai este implicata si in masivele programe de modernizare si inzestrare a armatei, flotei militare si aviatiei militare vietnameze, presedintele statului asiatic solicitand modernizarea rapida a fortelor armate si dezvoltarea industriei militare nationale, pentru ca tara sa poata infrunta amenintarile impotriva securitatii nationale, care prind contur in Marea Chinei de Sud. Liderul de la Hanoi a subliniat, intr-un discurs tinut cu ocazia celei de-a 65-a aniversari a Fortelor armate vietnameze, ca o armata puternica si fidela Partidului Comunist din Vietnam este un lucru fundamental „pentru a garanta independenta nationala si integritatea teritoriala a patriei”.
Astfel, autoritatile vietnameze au semnat recent cu Rusia, un contract de achizitionare a sase submarine diesel de tipul „Varsavianka”, in valoare totala de 2 miliarde de dolari, in timpul unei vizite a primului ministru vietnamez, Nguyen Tan Dung, la Moscova. Vietnamul studiaza, de asemenea, posibilitatea de a cumpara, din Rusia, 12 avioane de lupta Suhoi Su-30MK2, in valoare de 600 de milioane de dolari, dorind ca, in viitor, sa intre si in posesia unor elicoptere rusesti de tipul Mi-17.
Reamintim ca Vietnamul isi disputa, alaturi de China, Taiwan si Filipine suveranitatea asupra insulelor Paracel, fiind totodata una dintre cele sase natiuni care reclama, total sau partial, insulele Spratly, un arhipelag al Marii Chinei de Sud bogat in petrol, gaze si resurse minerale.
de Isac Mihai | ian. 14, 2010 | Marea Neagra, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Teodor Baconschi blindeaza diplomatia romaneasca
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat saptamana trecuta, la sedinta comisiilor parlamentare de politica externa pentru aprobarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2010, ca institutia va achizitiona doua vehicule blindate pentru diplomatii romani din Irak si Pakistan, relateaza mass-media locala. Bugetul MAE nu cuprinde cheltuieli suplimentare pentru protejarea diplomatilor romani din statele din bayinul Marii Negre, in pofida insecuritatii crescute. „Este o achizitie deja negociata si acceptata de Ministerul Finantelor. Oarecum o pata de culoare in activitatea MAE, dar e un lucru convenit si necesar”, a spus seful diplomatiei romane in fata parlamentarilor.
In plus, Baconschi a atras atentia ca este vorba despre „un aranjament legat probabil de securitatea oficiilor dipomatice romanesti” din cele doua tari vizate. „Nu cunosc detaliile tehnice. Am vazut ca linia bugetara este convenita cu Ministerul Fiantelor pentru achizitionarea celor doua vehicule blindate, dar cred ca nu e nimic senzational in asta. Intemeierea acestei decizii s-a facut inainte de preluarea mandatului meu si o vom pune in practica in consecinta”, a spus Baconschi. Intrebat de suma exacta pentru aceste achizitii, Baconschi a spus ca nu stie detalii privind suma sau starea pietei.
In ceea ce priveste bugetul MAE din 2010, pe care ministrul l-a caracterizat ca fiind „auster”, Baconschi s-a aratat totusi optimist. „Prin profesionalism, un pic de inventivitate si o buna programare financiara pe tot anul, MAE va reusi sa isi indeplineasca cu bine misiunea in anul ce abia a inceput”, a subliniat oficialul.
Proiectul bugetului MAE pentru 2010 prevede o alocatie totala de 864.745.000 de lei. Din aceasta suma, 613.220.000 de lei provin de la bugetul de stat, 231.525.000 de lei din fonduri externe nerambursabile, iar restul din venituri proprii din taxe consulare prestate in regim de urgenta.
