Rogozin: Serbia nu intra in NATO daca nu recunoaste Kosovo
Reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că Serbia nu va putea să devină membră a NATO până când nu va recunoaşte independenţa proclamată unilateral de Kosovo. ‘Aş vrea să subliniez că, pentru a adera la NATO, Belgradul trebuie mai întâi să recunoască independenţa Kosovo. Una fără cealaltă este imposibilă. Moscova este îngrijorată că Serbia şi-ar putea schimba poziţia asupra Kosovo pentru a se alătura NATO, caz în care Rusia va fi plasată într-o poziţie dificilă şi neplăcută’, a declarat Rogozin, transmite Agerpres. El a spus că Serbia nu poate conta pe obţinerea MAP (Membership Action Plan), întrucât aderarea la NATO este imposibilă din cauza situaţiei curente din Kosovo. Statutul NATO interzice aderarea ţărilor care au dispute teritoriale. Totuşi, aceasta nu împiedică o parte a opiniei publice din Serbia şi a elitei să lanseze dezbateri despre aderarea la NATO cu o perseverenţă demnă de invidiat’, a spus Rogozin într-un interviu pentru cotidianul Politika. Rogozin a mai precizat că Rusia nu se opune ca Serbia să aibă legături mai strânse cu NATO, ci numai aderării ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Rusia nu este de acord cu extinderea NATO în estul şi sud-estul Europei, a subliniat el.
Negocieri pe 14 octombrie
Serbia şi Kosovo îşi vor relua negocierile la data de 14 octombrie la Bruxelles, a anunţat duminică şeful echipei de negociatori kosovari, Edita Tahiri. Dialogul între Pristina şi Belgrad a fost suspendat în septembrie din cauza unui val de violenţe în nordul Kosovo, în urma trimiterii de vameşi şi poliţişti kosovari la frontiera administrativă care separă Serbia de Kosovo. Acest demers a suscitat revolta comunităţii sîrbe, provocînd tensiuni în regiune. Negocierile sîrbo-kosovare au început în luna martie, cu medierea Uniunii Europene. Ultima rundă de discuţii s-a derulat la 2 septembrie. Anterior, ministrul sîrb pentru Kosovo-Metohija, Goran Bogdanovich, a estimat că negocierile sîrbo-kosovare nu vor fi eficiente fără o rezolvare a situaţiei din nordul Kosovo. Cu toate acestea, partea kosovară refuză să discute acest subiect la Bruxelles.
Şeful Statului Major rus Nikolai Makarov a avut o întrevedere luni, la Moscova, cu James Stavridis, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, pentru a discuta despre scutul antirachetă european, relatează, scrie presa rusă. „Starea actuală şi perspectivele cooperării dintre Moscova şi NATO în domeniul militar, al scutului antirachetă european, precum şi securitatea regională şi internaţională figurează pe agenda negocierilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Luni, Stavridis s-a întâlnit şi cu comandantul suprem al marinei ruse, amiralul Vladimir Vîsoţki, pentru a discuta despre interacţiunea dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică în lupta împotriva pirateriei şi terorismului, transmite Mediafax. Statele Unite intenţionează să creeze, în perioada 2015-2020, o a treia zonă de poziţionare a sistemului lor de apărare antirachetă. Moscova se opune acestui proiect, considerând că amplasarea unui scut antirachetă în apropierea frontierelor sale ameninţă potenţialul strategic rus. Ideea unei cooperări în vederea amplasării unui scut antirachetă european a fost formulată în noiembrie 2010 în cadrul summitului Rusia-NATO din Lisabona. Alianţa Nord-Atlantică insistă asupra amplasării a două sisteme de apărare independente dar coordonate: unul rusesc şi celălalt al NATO. Moscova propune, la rândul său, înfiinţarea unui sistem indivizibil care să integreze dispozitivele celor două părţi.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus clar omologului său român, Teodor Baconschi, la întâlnirea de la New York, că poziţia Moscovei în privinţa scutului antirachetă rămâne neschimbată, a declarat luni o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Adunarea Generală a ONU. „Poziţia Rusiei în privinţa apărării antirachetă în general şi a amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în special, rămâne neschimbată. Serghei Lavrov i-a spus clar acest lucru omologului său român în cadrul întâlnirii de la New York cu ocazia celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”, a declarat sursa citată de presa rusă, preluată de Mediafax. Presa rusă anunţase anterior că în cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri nu au discutat decât despre cooperarea economică, culturală şi comercială dintre ţările lor, fără să abordeze problema scutului antirachetă din Europa. KARADENIZ PRESS reaminteşte că Teodor Baconschi a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Ministrul român de externe a subliniat evoluţiile promiţătoare din domeniul cooperării economice şi dorinţa părţii române pentru reflectarea acestor evoluţii cu mai mare pregnanţă în plan politic. “Dacă ar fi să definim relaţiile noastre în acest stadiu, ele sunt pragmatice şi eficiente. Noi sperăm să le transformăm într-un dialog politic consistent şi deschis, în spirit european”, a declarat Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat satisfacţia pentru interesul investitorilor ruşi privind oportunităţile oferite de piaţă românească subliniind deschiderea părţii române pentru această prezenţă investiţională. Ministrul Baconschi a relevat perspectiva promiţătoare a cele de-a 10-a sesiuni a Comisiei Economice Mixte România – Rusia, care va avea loc între 3-4 octombrie 2011 la Moscova şi a solicitat părţii ruse ca acest eveniment să se încheie cu rezultate cât mai consistente. Baconschi şi Serghei Lavrov au subliniat importanţa continuării consultărilor sistematice între ministerele Afacerilor Externe de la Moscova şi Bucureşti în domenii precum agenda regională, securitatea europeană sau provocările la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat miercuri, 21 septembrie 2011, la deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se reuneşte anul acesta în jurul tematicii “Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”.
Cooperarea în sfera apărării antirachetă şi situaţia din Orientul Mijlociu, Iran şi Coreea de Nord au constituit subiectele principale ale întâlnirii de miercuri de la Moscova dintre miniştrii Apărării şi de Externe ai Rusiei şi Franţei. „La 7 septembrie, la Moscova va avea loc cea de-a zecea şedinţă a Consiliului ruso-francez de cooperare pe probleme de securitate, cu participarea miniştrilor apărării şi de externe din cele două ţări” – a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici. „Conform tradiţiei, la această şedinţă va lua parte şi preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev”, a adugat Lukaşevici. După cum a declarat o sursă de la Kremlin, întâlnirea şefului statului rus, Dmitri Medvedev, cu participanţii Consiliului ruso-francez de de cooperare pe probleme de securitate „urmează să fie consacrată analizării celor mai importante aspecte ale agendei de zi bilaterale, precum şi discutării funcţionării mecanismelor şi principiilor de asigurare a securităţii strategice şi a perspectivelor dezvoltării ulterioare a cooperării ruso-franceze în cadrul relaţiilor Rusiei cu Uniunea Europeană şi NATO”.
Un fost locotenent-colonel de poliţie rus, bănuit de implicare în asasinarea ziaristei ruse Anna Politkovskaia, a fost reţinut de forţele de ordine ruse, a anunţat redactorul-şef al publicaţiei Novaia Gazeta. „Fostul locotenent-colonel din poliţia Moscova Dmitri Pavliuşenkov a fost reţinut” pentru interogatoriu, a spus Dmitri Muratov, citat de RIA Novosti. Redactorul-şef adjunct al ziarului, Serghei Sokolov, a afirmat că Pavliuşenkov a organizat asasinatul, formând un grup crimal, repartizând rolurile între membrii acestuia, organizând supravegherea ziaristei şi furnizând pistolul cu amortizor folosit pentru uciderea ei, în 2006, transmite Mediafax. În cursul procesului desfăşurat în 2009, el a fost citat de acuzare şi interogat în calitate de martor, într-o şedinţă desfăşurată cu uşile închise, a declarat purtătorul de cuvânt al publicaţiei, Nadejda Prusenkova. La încheierea procesului, cei trei fraţi ceceni puşi sub acuzare au fost achitaţi din lipsă de probe, însă după pronunţarea verdictului ancheta a fost redeschisă, iar ei au fost din nou inculpaţi. Anna Politkovskaia, care lucra pentru ziarul de opoziţie Novaia Gazeta, a fost unul dintre puţinii ziarişti ruşi care au denunţat încălcarea drepturilor omului în Cecenia şi au criticat deschis abuzurile comise de regimul lui Vladimir Putin, fost preşedinte şi actual premier al Rusiei.