ANALIZĂ: Dodon interpune Rusia în războiul politic intern din Republica Moldova

ANALIZĂ: Dodon interpune Rusia în războiul politic intern din Republica Moldova

Ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin, la sfat cu președinte R. Moldova Igor Dodon

Cea de-a treia suspendare temporară pe care Dodon o primește în mai puțin de trei luni de zile, după deciziile Curții Constituționale, arată încă o dată limitarea prerogativelor președintelui pro-rus al Republicii Moldova și neputința acestuia de a gestiona corect instituțional relația cu Parlamentul și Guvernul R. Moldova. Nici măcar ipostaza de victimă a autocrației PD nu-l mai avantajează pe Dodon, deoarece este identificat mereu ca cel care generează crizele și blocajul instituțional în Republica Moldova. De altfel, Dodon încasează lovitură după lovitură, iar după fiecare bătălie pierdut își șifonează și mai tare imaginea prin amenințări directe la adresa judecătorilor Curții Constituționale.

Neputincios în fața binomului Curtea Constițională – Parlament/Guvern, Dodon încearcă tot felul de trucuri de resuscitare a imaginii sale. Fie prin afișarea tot mai desă și ostentativă a soției sale Galina Dodon, ca vehicul pozitiv de imagine, în special în rândul persoanelor de sex feminim, fie prin chemarea Moscovei în ajutor.

În ambele ipostaze, Dodon arată din ce în ce mai șubred și mai erodat în această luptă politică pe care a încercat să o poarte cu PD-ul mai mult mai nivel imagologic, fără a avea la dispoziție pârghii concret de atac.

Schimbare de optică

Cu siguranță, pendularea din cadrul repoziționării lui Dodon din „frontman” în „protejat”, prin chemarea Moscovei de a arbitra meciul lui Plahotniuc, va avea repercursiuni și mai adânci asupra declinul său anunțat.

Dodon are la dispoziție aproape un an de zile, iar până la alegerile de la finalul lui 2018, se vor împlini aproape doi ani de erodare politică. În toată această perioadă, clivajul societal s-a adâncit și mai tare, iar populația a devenit și mai divizată pe criterii geopolitice întreținute atât de el, cât și de PD.

Cu toate acestea, mașinăria de imagine a lui Dodon nci nu se compară cu cea a PD-ul care îl face încet, dar sigur, să pară un lider ce servește mai degrabă interesele Moscovei, decât a poporului care l-a ales.

Ultima sa mișcare de implicare a Rusiei, după cea de-a treia suspendare temporară, nu face decât să îl înfunde și mai tare pe președinte. Deși vorbește mereu în limbajul sovietic de lemn „privind neamestecul străinilor în treburile interne”, Dodon practic invită Rusia nu numai ca mediator, dar și să preia frâiele bătăliei cu Plahotniuc și PD-ul său.

Joi, Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, cu care a discutat despre „dezvoltarea relațiilor R. Moldova cu Rusia”, în contexul în care la nivel de președinție lucrurile stau bine, dar la nivel parlamentar și guvernamentale acestea stagnează.

Dodon a cerut să vină la Chișinău „reprezentantul conducerii Ministerului de Externe al Federației Ruse va întreprinde o vizită în Republica Moldova în scopul reluării bunelor relații dintre ţările noastre”. Deși nu a făcut public vreun nume, Dodon a sugerat că însuți șeful diplomației ruse Serghei Lavrov să vină la Chișinău pentru a-i da acestuia un impuls de imagine pentru alegători săi, cu precădere cei rusofoni.

Insistențe pe toate planurile

Concomitent cu întâlnirea cu emisarul rus, Dodon l-a chemat pentru un interviu și pe corespondentul agenției TASS la Chișinău, căruia i-a acordat un amplu interviu despre cât de bine ar fi ca relațiile dintre Rusia și Republica Moldova să fie reluate pe fiecare palier instituțional.

El a girat că există această dorință de dialog la nivel parlamentar și guvernamental, deși conducerile celor două instituții s-au declarat în ultima vreme împotriva unor relații apropiate cu Rusia. Ba din contră, recent, R. Moldova și-a retras ambasadorul de la Moscova pe „perioadă nedeterminată” în semn de protest față de „hărțuirea oficialilor moldoveni” de către autoritățile ruse.

Totul a culminat după ce un Tribunal din Moscova a decis dare în urmărire internațională a liderul PD, Vladimir Plahotniuc pentru presupuse asasinate comandate la adresa unor persoane din Rusia.

În astfel de circumstanțe, este foarte dificil de crezut că liderii puterii de la Chișinău vor marșa pe un dialog cu Moscova pus la cale de Igor Dodon. Chiar și așa, Vlad Plahotniuc are suficientă influență în cercurile de putere de la Moscova de a discuta singur astfel de astfel.

Totuși, strategia lui Dodon este de a aduce cu orice preț oficiali ruși la Chișinău în anul electoral 2018. În toamna acestui an, Dodon îl va aduce la Chișinău pe Patriarhul Rusiei Kirill cu ocazia Congresului Mondial al Familiei.

„Pot să confirm că reprezentanți atât ai Parlamentului, cât și ai Guvernului și-au exprimat interesul unei întâlniri cu oficiali ai diplomației ruse. Sper ca, după aceste discuții ce se vor purta până la finele lunii, să intrăm într-o nouă fază a cooperării la nivelul comisiilor interguvernamentale, la șefii de Parlamente și la nivel ministerelor”, a declarat Dodon pentru TASS.

El a mai adăugat că „fără sprijinul Rusiei, Moldova nu va rezista ca stat” și că oamenii i-au dat un mandat un mandat clar de a reînnoda relațiile cu Rusia. Dodon a folosit și o metafora în dialogul cu jurnalistul rus, precizând că „Moldova nu poate zbura cu o singură aripă” și că trebuie să-și desfacă larg aripile „atât spre Est, cât și spre Vest”.

Dodon cere ajutorul Rusiei

Ulterior, în cadrul aceluiași interviu, Dodon și-a reluat retorica anti-guvernamentală și a spus că există două posibilități de a se ieși din criză: fie să scoată oamenii în stradă la proteste masive, fiesă fie „concentrate toate forțele” pe victoria în cadrul alagerilor parlamentare din toamnă.

El a mai adăugat că primul scenariu ar include destabilizarea țării, inclusiv cu agitarea spiritelor la Tiraspol, fapt ce care „anumite cercuri din Vest și le-ar dori”.

El a mai dat vina pe Occident că ar sta în spatele atitudinii anti-Moscova afișată de Guvernul de la Chișinău și că nu va „răspunde la astfel de provocări”.

De asemenea, Dodon a reluat temele retoricii sale obișnuite încercând să pună corupția internă pe seama cursul pro-european al țării în cadrul aceluiași interviu. Acestea au devenit deja un șablon pentru presa de la Moscova care îl citează pe Dodon reventilând aceleași idei din arsenalul discursul său politic.

Cert este că Dodon se află într-o criză de idei în ceea ce privește lupta cu puterea executivă și legislativă de la Chișinău. Tocmai de aceea are nevoie de Rusia pe post de aliat și în același timp de „frate mai mare” cu care să se afișeze imagologic în fața electoratului său. Dodon este conștient că pierde din ce în ce mai mult teren la capitolul imagine, tocmai de aceea insistă pe lângă Moscova să primească sprijin politic sub toate formele.

Preș la Moscova

Nici la Moscova, Dodon mai este văzut ca un proiect politic viabil în totalitate. Fost deputat al Dumei de Stat a Federației Ruse și corespondent NTV la războiul moldo-rus din 1992, Alexandr Nezrov l-a desființat pe Dodon, într-un interviu acordat postului rus de radio „Eho Moskvî”.

Prostul Dodon, care este președintele Moldovei, s-a jucat prea mult de-a președintele și l-au trimis pe jos la Moscova. Aici, lui i-au promis ajutor în deschiderea unei afaceri, dar în prima perioadă de timp va locui în Mausoleu și-l va spăla pe Lenin”, a declarat acesta.

De altfel, vara trecută, și liderul de la Kremlin Vladimir Putin a glumit pe seama lui Dodon, în ceea ce analiștii politici au comentat ca fiind o paralelă între cneazul Ivan Cel Groaznic și bufonul său, care ar fi trebuit să răspundă la toate întrebările incomode care i se adresau stăpânului său. Cert este că liderii ruși sunt obișnuiți să respecte conducătorii care au curaj și demnitate, chiar și pe cei care le sunt potrivnici, și rareori tratează cu respect liderii obedienți din sfera de influență a Moscovei, iar Igor Dodon nu este nicio excepție de la această regulă. 

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Patriarhul Rusiei Kirill vine în România la invitația Patriarhului Daniel

Patriarhul Rusiei Kirill vine în România la invitația Patriarhului Daniel

Patriarhul Kirill al Rusiei

Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, va veni în România la invitația patriarhului român Daniel de a veni în România, în perioada 26-28 octombrie. Patriarhul Kirill și-a exprimat disponibilitatea de accepta invitația de a veni împreună cu ceilalți Întâistătători ai altor biserici ortodoxe din fostele țări comuniste. Aceștia au fost invitați în contextul Anului Comemorativ din Patriarhia Română dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului și al aniversării a 10 ani de patriarhat ai Preafericitului Daniel”, a declarat joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Patriarhia Română a anunțat, printr-un comunicat, că sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 9,30, la Catedrala Patriarhală, în prezenta membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și a unor ierarhi ortodocși din străinatate, a clericilor și a credincioșilor mireni doritori să participe, se va săvârși o slujba de Te Deum, iar apoi va avea loc ședința solemnă a Sfântului Sinod, în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

Vizită Patriarhului Kirill va avea loc în ziua când va fi sărbătorit Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, pe 27 octombrie. Această este prima vizită a unui patriarh rus în România după Revoluţie. Kirill este una dintre cele mai influenţe personalităţi din Rusia, el fiind considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

El consideră populația Republicii Moldova drept „turma sa” din punct de vedere canonic, viziunile sale coincid perfect, chiar se suprapun cu politica geostrategică promovată de Putin, adică interesele Rusiei se întind până acolo unde mai suflă măcar un rus.

Share our work
Schimb de replici dure intre Siria si Turcia pe tema avionului de la Moscova

Schimb de replici dure intre Siria si Turcia pe tema avionului de la Moscova

Avionul de linie sirian ce plecase din Moscova şi se îndrepta spre Damasc şi care a fost interceptat, miercuri seara, deasupra Turciei transporta „muniţii” şi material militar cu destinaţia Damasc, a declarat joi premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
Încărcătura, compusă „din echipament şi muniţii, era destinată ministerului sirian al Apărării”, provenind de la un fabricant rus de material militar, a afirmat premierul turc, fără a preciza numele acestei companii. Şeful guvernului turc a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă comună la Ankara cu preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. Miercuri seara, mai multe avioane de vânătoare F-16 ale armatei turce au interceptat şi forţat să aterizeze la Ankara o aeronavă de pasageri siriană A-320, care zbura de la Moscova la Damasc, cu 35 de persoane la bord, între care 17 cetăţeni ruşi, autorităţile turce confiscând o parte din încărcătură.
„Premierul turc continuă seria sa de declaraţii false care vizează justificarea comportamentului ostil al guvernului său faţă de Siria”, a apreciat ministerul sirian al Afacerilor Externe într-un comunicat, dezminţind din nou prezenţa armelor la bordul avionului. „Aceste acuzaţii sunt false şi sunt lipsite de orice fundament”, a declarat ministerul. „Avionul nu transporta niciun fel de material interzis şi nicio armă. Partea care a încălcat legile şi tratatele internaţionale din domeniul aviaţiei civile este Turcia care a pus în pericol pasageri civili prin apropierea aparatelor militare (avioanelor lor) fără avertisment”, a adăugat acesta.
Ministerul de Interne a afirmat într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat că declaraţiile lui Erdogan nu sunt „credibile” şi „îl provoacă să arate aceste echipamente şi muniţii confiscate pentru a dovedi ceea ce spune, măcar în faţa poporului său”.

Share our work
Turcia a oprit un avion suspect care mergea pe ruta Moscova-Damasc

Turcia a oprit un avion suspect care mergea pe ruta Moscova-Damasc

Un avion sirian de pasageri, suspectat că transporta arme, a fost obligat de către aviaţia militară turcă să aterizeze miercuri seară la Ankara.
Aparatul care transporta 35 de pasageri a fost escortat de avioane ale aviaţiei militare turce şi constrâns să aterizeze pe aeroportul Esenboga din Ankara pentru a fi supus controalelor, scrie presa turcă. O sursă din cadrul Ministerului rus de Externe a făcut cunoscut miercuri seară că la bordul avionului sirian interceptat de Turcia între Moscova şi Damasc se aflau 17 cetăţeni ruşi şi că Rusia a cerut explicaţii autorităţilor de la Ankara în urma acestui incident. „Conform primelor informaţii ce trebuie însă verificate, la bordul avionului se aflau 17 cetăţeni ruşi, inclusiv copii”, a declarat această sursă, precizând că diplomaţi ruşi s-au deplasat la aeroportul din Ankara pentru a le proteja interesele. „Ambasada Rusiei în Turcia s-a adresat imediat Ministerului turc de Externe pentru a cere explicaţii şi a pus problema accesului la cetăţenii ruşi care se puteau afla la bordul acestei curse regulate între Moscova şi Damasc”, a adăugat sursa respectivă.
Aparatul sirian, un Airbus A-320, a fost escortat miercuri seară de două avioane de tipul F4 (alte surse vorbesc despre F-16 – n.red.) ale aviaţiei militare turce şi constrâns să aterizeze pe aeroportul Esenboga din Ankara pentru un control de securitate. Avionul de pasageri sirian a putut să-şi continue zborul abia după nouă ore după ce a fost obligat să efectueze aterizarea forţată. Autorităţile turce au confiscat o parte dintr-o încărcătură considerată sensibilă. Potrivit presei turce, este vorba de echipamente de comunicaţii, de staţii radio şi de dispozitive de bruiaj, care blochează sau întrerup semnalele radio emise de telefoanele mobile. Canalul turc de televiziune NTV a specificat, într-o relatare, că la percheziţie autorităţile turce au descoperit un obiect asemănător cu „o parte a unei rachete”. CNN Turk a transmis la rândul său că obiectul era „parte a unui sistem de arme”, fără alte precizări.
Decizia autorităţilor turce avea la bază informaţii provenind de la serviciile secrete, conform cărora la bordul avionului care venea de la Moscova şi se îndrepta spre Damasc se afla o încărcătura cu destinaţie „non-civilă”. Ministrul de externe Ahmet Davutoglu a subliniat într-o intervenţie la un post local de televiziune că operaţiunea s-a desfăşurat în strictă conformitate cu legislaţia internaţională.

Share our work
Moscova confirma din nou santajul gazelor asupra R Moldova

Moscova confirma din nou santajul gazelor asupra R Moldova

Ministrul adjunct rus de externe, Grigori Karasin, a reconfirmat în cadrul unui interviu condiţiile Moscovei pentru a reduce preţul la gaz pentru Republica Moldova – renunţarea la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi rezolvarea problemei datoriilor de peste patru miliarde de euro la gaz.
Republica Moldova nu poate spera la micşorarea preţului la gazul rusesc şi nici la încheierea unui acord de lungă durată în acest sens, dacă nu se va ajunge la un consens în privinţa participării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană şi a datoriilor de peste 4 miliarde de dolari faţă de Gazprom (dintre care 3,5 miliarde aparţin Transnistriei), a declarat Karasin într-un interviu. Grigori Karasin susţine că participarea Republicii Moldova la pachetele II şi III energetic va priva Gazpromul de proprietăţile în sectorul gazier. În acelaşi timp, el a arătat că Republica Moldova nu are semnat un contract de livrare a gazului de aproape un an, iar această situaţie nu poate dura la nesfârşit.
El a criticat voalat şi faptul că Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energetică Europeană. „În 2010, fără să se consulte cu partenerii ruşi, Republica Moldova a luat hotărârea să colaboreze cu UE pe probleme energetice. Nu înţeleg la ce se aşteptau colegii moldoveni”, a declarat Karasin.
Declaraţiile lui Grigori Karasin confirmă astfel condiţiile enunţate acum câteva săptămâni de ministrul rus al energeticii, Alexandr Novak. Premierul Vlad Filat a negat atunci că Rusia ar condiţiona reducerea preţului la gaz, ca ulterior să anunţe că va solicita Bruxellesului amânarea cu patru ani, până în 2020 a implementării Pachetului III energetic. Contractul de livrare a gazului în Republica Moldova a expirat la 31 decembrie 2011, iar părţile negociază un nou contract de mai bine de un an, fără rezultat. În prezent, Republica Moldova importă gaz la preţul de aproximativ 400 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Share our work