de Anatol Terzi | dec. 23, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În R. Moldova va fi creată Poliţia de Frontieră ce va fi o structură a Ministerului Afacerilor Interne. Instituţia va fi constituită în baza reorganizării Serviciului Grăniceri, după ce un proiect de lege în acest sens a fost adoptat joi de către Parlament.
Potrivit proiectului, instituţia va fi creată în baza reorganizării Serviciului Grăniceri. Noua structură va avea autonomie completă în luarea deciziilor şi va deţine competenţe lărgite în comparaţie cu fostul Serviciu de Grăniceri. Pe lângă atribuţiile de bază, poliţiştii de frontieră vor activa şi în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor şi expertizei juridice a actelor de călătorie.
Conform documentului, Poliţia de Frontieră, din punct de vedere structural, va fi divizată în trei nivele: Departamentul Poliţiei de Frontieră, Unităţi regionale, şi Puncte de trecere. De asemenea se preconizează că Unităţile regionale vor dispune de autonomie decizională inclusiv în domeniul angajării personalului.
Poliţia de Frontieră va fi condusă de şeful Departamentului, numit şi eliberat din funcţie de Guvern la propunerea ministrului de Interne. Instituţia va fi finanţată din bugetul de stat.
Personalul noii structuri va fi format din poliţişti de frontieră, salariaţi civili şi personal tehnic. Poliţiştii vor dispune de grade speciale şi vor fi angajaţi după urmarea unor cursuri de instruire profesională. Poliţia de Frontieră va avea aproximativ 8.000 de angajaţi.
de Anatol Terzi | dec. 20, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a lansat luni seară un apel la dialog deschis şi constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea preşedintelui.
„Republica Moldova a făcut paşi importanţi în ultimii ani pentru consolidarea democraţiei şi continuarea reformelor. În această privinţă, salut faptul că Parlamentul a încercat să aleagă Preşedintele Republicii. Este regretabil că partidele politice parlamentare au ratat încă o dată şansa de a oferi ţării mai multă stabilitate politică”, susţine Ashton.
„Aştept cu interes al doilea tur electoral din ianuarie 2012 şi cer tuturor forţelor politice reprezentate în Parlament să se angajeze într-un dialog deschis şi constructiv astfel încât să permită alegerea Preşedintelui. Pentru a răspunde aspiraţiilor sale sociale şi economice, Republica Moldova are nevoie de instituţii deplin funcţionale care pot lucra împreună. De aceea, cer Parlamentului să îşi asume responsabilitatea şi să depăşească actualul blocaj instituţional”, declară Catherine Ashton.
Şefa diplomaţiei europene reafirmă că UE rămâne angajată faţă de consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova şi susţine punerea în practică a ambiţiosului program de reforme şi de apropiere de Uniunea Europeană. Parlamentul de la Chişinău a eşuat vineri, pentru a şasea oară în mai puţin de trei ani, în tentativa de alegere a preşedintelui. Alegerile repetate urmează să fie organizate până la 15 ianuarie 2012, iar, în caz de eşec, Parlamentul de la Chisinau va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
de Anatol Terzi | dec. 19, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Apărării din Republica Moldova a iniţiat o consultare publică referitoare la profesionalizarea Armatei Naţionale.
Prin această acţiune, se urmăreşte realizarea unei expertize pertinente şi complexe a opţiunilor de profesionalizare a Armatei Naţionale, în vederea formulării unor concluzii obiective şi întemeiate cu privire la problemele cu care se confruntă una dintre cele mai importante instituţii al sectorului de securitate şi apărare al statului din stânga Prutului.
În momentul de faţă, Armata Naţională înregistrează deficienţe majore de capabilităţi, necesare pentru realizarea calitativă a misiunilor şi sarcinilor stabilite în documentele strategice în domeniul Apărării. Evident, beneficiarii iniţiativei privind profesionalizarea Armatei vor Republica Moldova, cetăţenii Republicii Moldova, Armata Naţională şi militarii Armatei Naţionale.
Proiectul propunerii de politică publică este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare: prevederile Legii nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Legii nr.317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, şi, Hotărârii Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici.
Marţi, 20 Decembrie, la ora 9:00, la sediul Ministerului Apărării, va avea loc Masa Rotundă cu privire la dezbaterile publice pe marginea proiectului „Profesionalizarea Armatei Naţionale”. Astfel, vor fi luate în calcul următoarele aspecte:
1)descrierea problemei (definirea problemei care necesită a fi soluţionată);
2) obiectivele politicii publice (stabilirea obiectivelor măsurabile reieşind din problema definită);
3) beneficiarii politicii publice (indicarea beneficiarilor propunerii, inclusiv a categoriilor afectate pe termen scurt, mediu sau lung);
4) opţiunile de soluţionare a problemei (indicarea opţiunilor identificate pentru soluţionarea problemei, una dintre care presupune neintervenţia în situaţia existentă);
5) analiza opţiunilor (analiza impactului fiscal, administrativ, economic, social, gender, ecologic şi propunerea unor acţiuni specifice pentru realizarea fiecărei opţiuni);
de Anatol Terzi | dec. 19, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Igor Dodon a fost ales preşedinte al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova în cadul Congresului al X-lea extraordinar al acestui partid, care a avut loc duminică.
Cei aproximativ 700 de delegaţi la Congres au ales noua conducere a partidului şi au aprobat programul de activitate al formaţiunii pentru următorii ani. Conducerea şi membrii partidului s-au arătat nemulţumiţi de situaţia social-economică şi politică din Republica Moldova şi au declarat că Partidul Socialiştilor va acţiona pentru depăşirea crizei sociale şi politice şi modernizarea ţării.
Principalele prevederi ale programul politic al partidului prezentate de Igor Dodon se axează pe reformarea domeniului economic, social şi politic. Astfel, prioritatea partidului în politica internă este „reintegrarea ţării şi edificarea naţiunii civice moldovenească”. Dodon a specificat că socialiştii vor susţine dezvoltarea relaţiilor cu statele vecine şi cu partenerii externi atât din vest, cât şi din est. Igor Dodon s-a arătat convins de faptul că partidul socialiştilor va deveni un partid de primă importanţă în Republica Moldova, care „va demonstra că modernizarea ţării o pot face şi o vor face socialiştii”.
În ceea ce priveşte alegerea preşedintelui R. Moldova, Dodon a afirmat că grupul parlamentar al socialiştilor va iniţia chiar luni, în Parlament, negocieri pentru a stabili o candidatură de compromis pentru această funcţie. Dodon a accentuat că socialiştii vor opta pentru un candidat apartinic, care să fie susţinut atât de statele din Est, cât şi de cele din Vest.
La Congres au participat delegaţi din R. Moldova, dar şi invitaţi din străinătate, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale din R. Moldova, ai Parlamentului European, ai Parlamentului maghiar şi susţinători din Ucraina.
de Anatol Terzi | dec. 16, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Procedura parlamentară de alegere a preşedintelui Republicii Moldova s-a încheiat vineri cu un nou eşec. PCRM a anunţat ca va boicota procedura, dar ultimul cuvânt l-au avut cei trei deputaţi-dezertori, lotul Dodon, care au votat împotriva unicului candidat, Marina Lupu.
La procedura de votare au participat 62 de deputaţi, dar trei dintre aceştia, care au părăsit recent Partidul Comuniştilor, au demonstrat public că au votat împotriva lui Marian Lupu, de altfel, singurul candidat. Pentru alegerea preşedintelui erau necesare cel puţin 61 de voturi. Comisia specială pentru desfăşurarea alegerilor preşedintelui urmează să anunţe în scurt timp rezultatul alegerilor.
Deputaţii neafiliaţi Igor Dodon, Zinaida Grecianîi şi Veronica Abramciuc au votat împotriva candidatului AIE la funcţia de preşedinte al ţării, informează Moldpres. Cei trei deputaţi au arătat presei la ieşirea din cabinele de vot buletinele. Şi deputaţii AIE au demonstrat public la ieşirea de la urne buletinele de vot.
AIE are 58 de deputaţi, iar, pentru alegerea şefului statului, este nevoie de 61 de voturi. Deputaţii PCRM nu au participat la votare. Având în vedre legislaţia R. Moldova, cel mai probabil, vor fi anunţate alegeri repetate, care, potrivit legii, vor desfăşurate în cel mult 30 de zile.
Candidatul AIE la funcţia de preşedinte al ţării, dar şi liderii fracţiunilor parlamentare, au ţinut discursuri în faţa deputaţilor şi i-au îndemnat să voteze solidar pentru alegerea şefului statului şi depăşirea crizei politice. Marian Lupu a rostit o alocuţiune de peste 20 de minute, în care a expus obiectivele pentru un eventual mandat.
„Trebuie să demonstrăm că sîntem responsabili, să dovedim că suntem capabili să îndeplinim idealurile cetăţenilor. R. Moldova poate deveni un liant între vest şi est, o punte de comunicare şi cooperare. Stabilitatea politică este veriga lipsă pentru un proces de integrare rapid. Votul de astăzi nu e unul pentru o persoană, ci pentru evitarea unui nou ciclu de alegeri anticipate. Preşedintele statului trebuie să fie un mediator, eu îmi propun să fiu un preşedinte ce va asigura un climat politic paşnic”, a spus Marian Lupu.
Cu discursuri în faţa deputaţilor au ieşit şi liderii fracţiunilor din AIE, care au spus că vor vota solidar pentru stabilitate politică, dar şi deputatul neafiliat Igor Dodon, care a anunţat că atât el, cât şi Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, nu îl vor vota pe Lupu. Deputatul comunist Artur Reşetnicov a citit de la tribuna centrală poziţia PCRM şi a reiterat că comuniştii cer dizolvarea Alianţei şi crearea unui Guvern anticriză.
În R. Moldova va fi creată Poliţia de Frontieră ce va fi o structură a Ministerului Afacerilor Interne. Instituţia va fi constituită în baza reorganizării Serviciului Grăniceri, după ce un proiect de lege în acest sens a fost adoptat joi de către Parlament.
Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a lansat luni seară un apel la dialog deschis şi constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea preşedintelui.
Ministerul Apărării din Republica Moldova a iniţiat o consultare publică referitoare la profesionalizarea Armatei Naţionale. 
Igor Dodon a fost ales preşedinte al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova în cadul Congresului al X-lea extraordinar al acestui partid, care a avut loc duminică.
Procedura parlamentară de alegere a preşedintelui Republicii Moldova s-a încheiat vineri cu un nou eşec. PCRM a anunţat ca va boicota procedura, dar ultimul cuvânt l-au avut cei trei deputaţi-dezertori, lotul Dodon, care au votat împotriva unicului candidat, Marina Lupu.