de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, UE

Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a sosit la Rabat pentru o vizită istorică în Maroc menită să consolideze cooperarea în materie de securitate la un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale şi în plină tensiune între Alger şi Rabat
Înainte de plecarea din Tel Aviv, Gantz a menţionat „o călătorie importantă în Maroc, care are o notă istorică deoarece este prima vizită oficială a unui ministru (israelian) al apărării în această ţară”.
Acorduri istorice
„Vom semna acorduri de cooperare şi vom continua să ne consolidăm relaţiile. Este foarte important ca această călătorie să fie un succes”, a adăugat Gantz, care urmează să se întâlnească miercuri cu miniştrii marocani ai apărării şi afacerilor externe.
La un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale, vizita îşi propune „să pună piatra de temelie a viitoarelor relaţii de securitate dintre Israel şi Maroc”, a declarat pentru AFP o sursă familiarizată cu vizita, adăugând că urmează să fie semnat un acord-cadru în acest sens.”Până acum a existat o anumită cooperare, dar acum chiar o vom oficializa. Este o declaraţie publică a parteneriatului nostru’, a adăugat oficialul.
Moștenirea procesului Abraham
Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice la începutul anilor 1990, după care Marocul le-a întrerupt la începutul celei de-a doua Intifade, revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.
Israelul şi Marocul au restabilit relaţiile în decembrie 2020 în cadrul Acordurilor Abraham, un proces de normalizare a relaţiilor dintre statul evreu şi ţările arabe susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.
Washingtonul a recunoscut suveranitatea deplină a Marocului asupra Saharei Occidentale, teritoriu disputat cu separatiştii Frontului Polisario, susţinut de Algeria.
Buturuga algeriană
Vizita lui Benny Gantz intervine în contextul în care Algerul a întrerupt relaţiile cu Rabatul în luna august din cauza „acţiunilor ostile” ale regatului, iar Frontul Polisario a decis recent să „intensifice” lupta armată împotriva Marocului.
Rabatul și-a anunțat deja intenția de a cumpăra sisteme de armament israeliene care și-au dovedit eficacitatea pe frontul din Gaza.
Analiștii politici consideră că prima vizită a unui ministru israelian al apărării în Maroc în plină tensiune între Maroc şi Algeria nu pare a fi o simplă coincidenţă.”Este posibil ca, într-un context de tensiune Algeria/Maroc, marocanii (…) să dorească să arate lumii – propriului popor, rivalilor algerieni şi Occidentului – că aprofundează relaţiile cu Israelul, cu tot ce implică aceasta”, au declarat sursele citate.
Marocul nu a abandonat cauza palestiniană, „dar are multe alte interese, multe alte beneficii de obţinut dintr-o recalibrare” a relaţiilor sale, mai consideră sursele citate.

Hamas, susținută de Algeria
Alianța anti-Polisario
Rabatul are un interes deosebit pentru consolidarea relațiilor cu Ierusalimul, pe fondul intensificării mișcării separatiste din zona Saharei Occidentale. Marocul duce o campanie susținută pentru a obține recunoașterea internațională a suveranității sale asupra fostei colonii spaniole.
Până în acest moment mai multe state au deschis oficii consulare în zona aflată în dispută. Printre acestea se numără Bahrain, Gambia, Djibouti, Liberia, Guinea, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Guineea-Bissau, Guinea Ecuatorială, Emiratele Arabe Unite, Sao Tome și Principe, etc.
Surse diplomatice marocane au declarat că Rabatul va solicita părții israeliene deschiderea unuii Consulat General ori consulat onorific la Dakhla ori Laayaoune.
Compania israeliană Ratio Petroleum a anunţat pe 29 septembrie un parteneriat cu Rabat pentru explorarea hidrocarburilor în largul oraşului Dakhla, în Sahara Occidentală.
Organizația Polisario militează pentru independența Saharei de Vest față de Maroc, fiind susținută militar, economic și militar de Algeria.
Criza regională s-a intensificat la scurt timp după normalizarea relaţiilor diplomatice dintre Maroc şi Israel în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii marocane asupra Saharei de Vest. Algerul, care îi sprijină pe separatiştii Frontului Polisario, își afirmă în mod regulat sprijinul pentru organizațiile teroriste precum Hamas. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri

Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şefii diplomaţiei israeliene şi marocane au semnat mai multe acorduri, privind în special cooperarea politică, aviaţie şi cultură. Ceremonia a avut loc în cadrul primei vizite în Maroc a unui înalt oficial israelian, la şapte luni după normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări,
Aceste acorduri „vor aduce ţărilor noastre inovaţie şi oportunităţi în beneficiul copiilor noştri”, a declarat ministrul israelian de externe Yair Lapid, care a salutat „restabilirea păcii şi a prieteniei” determinată de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Maroc.
Normalizarea relațiilor
Regatul este a patra ţară arabă – după Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan – care a normalizat relaţiile cu Israelul în 2020 sub impulsul administraţiei Donald Trump în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii sale asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.
Două acorduri şi un memorandum de cooperare în domeniul aviaţiei, culturii şi sportului, precum şi cu privire la crearea mecanismelor de consultare politică au fost semnate în prima zi a acestei vizite descrise ca istorică de către şeful diplomaţiei israeliene.
Cele două ţări au semnat deja acorduri în domeniul apei, aviaţiei şi finanţelor cu ocazia primei vizite a unei delegaţii de oficiali israelieni care au sosit în decembrie 2020 cu un prim zbor direct între Rabat şi Tel Aviv.
Discursuri diferite
În cadrul întrevederii de miercuri, ministrul Yair Lapid şi omologul său marocan Nasser Bourita au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi, în special, despre conflictul israeliano-palestinian, ministrul marocan subliniind necesitatea „reluării negocierilor” pentru „a se ajunge la o soluţie pe baza a două state”.
Şeful diplomaţiei israeliene nu a menţionat problema palestiniană, preferând să sublinieze importanţa normalizării relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, ceea ce indică, potrivit acestuia, că „ceva este pe cale să se schimbe în regiune”.
După anunţul normalizării relaţiilor cu Israelul, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauză dreaptă palestiniană”.
Cauza palestiniană continuă să mobilizeze o parte din societatea marocană, în special unele mici partide de extremă stânga şi cercurile islamiste radicale, care continuă să se opună oricărei normalizări a relaţiilor cu statul evreu, calificată ca o trădare de către palestinieni.

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă
Istorie comună
Marocul şi Israelul au întreţinut relaţii oficiale în perioada 1993 – 2000, până la izbucnirea celei de-a doua intifade din teritoriile palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
În declaraţia sa, Lapid a subliniat legăturile culturale profunde dintre regat şi israelienii de origine marocană.
Ministrul israelian de externe urmează să inaugureze joi o reprezentanţă diplomatică la Rabat şi să viziteze Beth-El, una din cele mai emblematice sinagogi din Casablanca.
Comunitatea evreiască din Maroc, care există din perioada Antichităţii, este cea mai mare din Africa de Nord (circa 3.000 de persoane) şi a reprezentat până la 10% din populaţie la sfârşitul anilor 1940. Mulţi din cei aproximativ 700.000 de israelieni de origine marocană au păstrat legături puternice cu ţara lor de origine.
Vizita şefului diplomaţiei israeliene survine la doar două săptămâni după lansarea liniilor aeriene comerciale directe între cele două ţări.
Înaintea pandemiei de COVID-19, între 50.000 şi 70.000 de turişti israelieni, majoritatea de origine marocană, vizitau regatul în fiecare an, dar trebuiau să tranziteze prin alte ţări.
Vizita ministrului Lapid în Maroc este „un progres important (…) care va crea noi oportunităţi de pace şi prosperitate” în regiune, a scris ambasada SUA în Maroc pe Twitter.
Cele două ţări au semnat deja un acord de cooperare în domeniul apărării cibernetice la Rabat, în luna iulie, privind cooperarea operaţională, cercetarea, dezvoltarea şi schimbul de informaţii. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 14, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri

Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă
Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.
Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.
Acorduri istorice
„Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.
„Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.
EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.

Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic
Vizită strategică
Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)
de Anatol Terzi | aug. 9, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
În cadrul unei ceremonii defsăşurate la baza aeriană Ben Guerrir din Maroc, Forţele Aeriene Regale ale Marocului (RMAF) au prezentat recent primele patru din cele 24 de avioane F-16 produse de Lockheed Martin. Înalţi oficiali din Guvernele şi Forţele Aeriene ale Marocului şi Statelor Unite au fost de faţă la eveniment. Este prima experienţă a Marocului cu avionul F-16, iar pachetul pe care Guvernul Statelor Unite l-a prezentat este foarte cuprinzător. Marocul primeşte o configuraţie a avionului F-16 C/D Block 52 personalizată pentru necesităţile forţelor sale aeriene. Achiziţia include aeronavele, echipamentele de misiune şi un pachet de asistenţă oferit de Lockheed Martin şi alţi contractori americani şi internaţionali. Noul avion va completa flota existentă a Forţelor Aeriene Marocane şi va contribui la reînnoirea şi modernizarea resurselor acestora. “Livrearea acestor avioane plasează Marocul în grupul de elită al forţelor aeriene internaţionale care operează generaţia avansată de avioane multirol F-16”, a declarat Ralph D. Heath, vicepreşedinte executiv al diviziei de aeronautică a Lockheed Martin. 25 de state au ales avionul F-16. Peste 4.400 de avioane au fost livrate în toată lumea de pe linii de producţie din cinci tări. Programul F-16 s-a distins printr-o colaborare fără precedent între guverne, forţele aeriene şi industriile internaţionale de aeronautică. Toate versiunile de F-16 beneficiază de îmbunătăţiri majore, pentru ca flotele să fie în continuare la curent cu tehnica modernă şi să poată fi întreţinute optim pe parcursul întregii durate de funcţionare a avionului.
de Vitalie Goncearov | dec. 28, 2009 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro

Presedintele SUA avertizeaza companiile aeriene internationale
Presedintele american, Barack Obama, a sugerat companiilor aeriene din intreaga lume sa intareasca masurile de securitate a zborurilor interne si internationale, dupa tentativa de atentat de saptamana trecuta de pe cursa Amsterdam – Detroit, relateaza agentiile de presa internationale, citate de mass-media de la Bucuresti. „Masurile suplimentare se aplica in lumea intreaga la toate zborurile spre SUA pentru o perioada nedeterminata”, au precizat surse ale securitatii. „Este vorba, de exemplu, de perchezitionarea pasagerilor si de controale suplimentare la bagajele de mana”, a precizat pentru AFP o purtatoare de cuvant a serviciilor de lupta impotriva terorismului din Regatul Tarilor de Jos Potrivit sursei citate, programul zborurilor nu va fi afectat de noile masuri.
Tanarul nigerian, care a declarat Biroului Federal de Investigatii (FBI) ca ar avea legaturi cu organizatia terorista Al-Qaida, a incercat vineri sa detoneze un explozibil la bordul unui Airbus 330 ce asigura legatura intre Amsterdam si Detroit si care transporta 278 de pasageri. Cativa pasageri au fost raniti usor, insa atacatorul a suferit cele mai grave arsuri provocate de explozibilul pe care incercase sa-l detoneze.
Terorist licentiat
O universitate britanica a confirmat sambata ca „Oumar Faruk Abdulmutalla”, unul dintre numele invocate de mass-media ca fiind ale tanarului suspectat ca incercase sa arunce in aer un avion ce facea cursa Amsterdam-Detroit, a figurat printre studentii sai, informeaza agentiile de presa. „UCL nu are nicio dovada ca „Abdul Faruk Abdulmutallab” ar fi fost incris in institutia noastra, insa UCL poate confirma ca un student pe numele ‘Oumar Faruk Abdulmutallab” a urmat un curs de inginerie mecanica la noi, in perioada septembrie 2005-iunie 2007″, se arata intr-un comunicat al universitatii, citat de AFP. Totodata, UCL precizeaza ca nu detine nicio dovada ca ar fi vorba despre una si aceeasi persoana. Surse din cadrul serviciilor de securitate britanice, citate de mass-media locala, au declarat ca acesta nu este primul caz cand un student strain al acestei universitati este implicat intr-un atentat terorist.
Industria rapirilor
La randul sau, Al-Qaida din Magrebul Islamic, aripa nord-africana a retelei teroriste, a revendicat rapirea a doi italieni pe 18 decembrie in Mauritania, a anuntat televiziunea Al-Arabiya, citata de agentiile de presa. Conform sursei citate, revendicarea este continuta intr-un mesaj audio, difuzat la sfarsitul saptamanii trecute, in care un purtator de cuvant al grupului, care se prezinta sub numele Salah Abou Mohammed, justifica rapirea prin ”crimele guvernului italian in Afganistan si in Irak”.
Cei doi italieni au fost rapiti pe o sosea din sud-estul Mauritaniei, cei doi cetateni italieni deplasandu-se spre Burkina Faso la bordul unui microbuz inmatriculat in Italia, in pofida avertismentelor primite din partea autoritatilor marocane si mauritaniene, a precizat o sursa din cadrul serviciilor de securitate marocane, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Rapirea lor vine la scurt timp dupa disparitia in regiune a trei turisti spanioli la sfarsitul lunii noiembrie 2009 in alta zona tribala a Mauritaniei, rapire revendicata de Al-Qaida din Maghrebul Islamic. Reamintim ca filiala organizatiei Al-Qaida din statele arabe ale Africii de Nord este o structura terorista formata din diferite grupari fundamentalist musulmane care, incepand cu 2007, s-au aliat cu al-Qaida, organizatia terorista extinzandu-se si in Europa, fapt favorizat de existenta unor importante comunitati musulmane originare din Maroc, Algeria, Tunisia, Senegal, Mauritania si alte state din Africa musulmana.
Bin Laden prizonier
Omar bin Laden, fiul lui Osama Bin Laden, liderul organizariei teroriste Al Qaida, a declarat ca in Republica Islamica Iran se afla, incepand din 2001, data ocuparii Afganistanului de catre fortele SUA, cel putin una din sotiile lui Osama Bin Laden si 5 din copiii acestuia incepand. In statul musulman siit se mai afla fratii lui Omar, Mohammed si Saad bin Laden in varsta de 29 de ani, Othman de 25 de ani, Hamza si Baker in varsta de 20 si respectiv 15 ani precum si sora sa Iman de 17 ani. Fiecare din fratii lui Omar este casatorit cu una sau doua femei si au impreuna 11 copii, a adaugat sursa citata. Omar bin Laden a declarat totodata ca guvernul iranian i-a oferit asigurari in prezenta unor diplomati straini ca-i va permite familiei sale sa paraseasca Iranul, relateaza postul de televiziune al-Arabiya, citat de mass-media locala.
La inceputul anului 2004, aminteste sursa citata, MAE iranian a dezmintit informatiile referitoare la prezenta in Iran a 6 membri ai familiei liderului terorist iar fiica lui Osama Ben Laden, Iman bin Laden, in varsta de 17 ani, s-a refugiat in interiorul ambasadei Arabiei Saudite la Teheran, unde se afla de 30 de zile. Ulterior, Omar bin Laden s-a adresat presedintelui Iranului pentru a urgenta acordarea unui permis de parasire a Iranului surorii sale. Fiul lui Osama Ben Laden a tinut deasemenea sa precizeze ca informatiile potrivit carora Iman bin Laden ar fi evadat, iar ceilalti membri ai familiei liderului terorist ar fi tinuti ostatici sunt incorecte. Potrivit lui Omar Bin Laden, membrii familiei liderului Al Qaida se afla gazduiti si sub protectia Iranului la o resedinta pentru oaspeti a guvernului iranian. In total, s-ar afla sub protectia guvernului iranian 25 de membri ai familiei lui Osama Ben Laden. Conform surselor locale, Iranul a predat SUA mai multi membrii al Qaida, fara insa ca autoritatile americane sa confirme colaborarea cu regimul islamist de la Teheran.