de Isac Mihai | oct. 26, 2022 | BULGARIA
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, va întreprinde curând o vizită oficială în Republica Moldova, susțin sursele Deschide.md
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, va întreprinde curând o vizită oficială în Republica Moldova, susțin sursele Deschide.md, citate de Karadeniz-Press. De menționat că aceasta este prima vizită a liderului de la Sofia în R.Moldova în calitate de președinte.
Radev ar urma să aibă o întrevedere cu președintele R.Moldova, Maia Sandu. Ulterior, cei doi șefi de stat ar urma să întreprindă și o vizită în raionul Taraclia. Printre problemele ce vor fi discutate se află statutul Universității de Stat din Taraclia și al raionului cu același nume, populat majoritar de bulgari.
Contactată de reporterii Deschide.MD, Sorina Ștefârță, consilierul pentru comunicare publică, purtătorul de cuvânt al Președintelui R.Moldova a declarat că nu poate, la moment, să confirme informația respectivă, precizând doar că au negocieri cu privire la vizita lui Rumen Radev la Chișinău. Presa din Bulgaria nu a confirmat până în acest moment vizita liderului de la Sofia.
de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu
Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o, joi, la Palatul Cotroceni, pe Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova.
„Preşedintele României a evocat discuţiile recente avute cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre de a acorda întreaga susţinere în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor, în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană”, arată Administraţia Prezidenţială, citată de KARADENIZ PRESS.
Semnale încurajatoare
Potrivit sursei citate, şeful statului român a remarcat deciziile luate de noul Guvern de la Chişinău, care transmit semnale încurajatoare şi indică voinţa avansării unor reforme menite să aducă beneficii reale la nivelul întregii societăţi.
„Preşedintele României a subliniat, printre altele, necesitatea creării condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor, inclusiv româneşti, şi ameliorarea mediului de afaceri”, mai arată Administraţia Prezidenţială de la București.
În cadrul discuţiilor a fost evocată viitoarea şedinţă comună de Guvern, care va trebui să se concentreze, cu decizii şi soluţii concrete de cooperare, asupra domeniilor şi proiectelor prioritare comune.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a prim-ministrului Natalia Gavriliţa, realizată în „contextul dialogului politic bilateral susţinut şi de substanţă din ultima perioadă, care oferă prilejul unei abordări aplicate şi cuprinzătoare a agendei sectoriale, precum şi stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune”
Republica Moldova mizează pe sprijinul Bucureștiului
Asistență financiară nerambursabilă
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.
El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.
„Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.
Interese strategice
„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.
Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
„Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.
Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.
„Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.
Președintele român Klaus Iohannis susține guvernarea actuală de la Chișinău
Agendă comună
Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming. „În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.
Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.
„Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.
Ședință comună de guvern
Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Interdicția Kievului de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene nu reprezintă nimic altceva decât o înțelegere dintre Zelenski și Sandu privind blocarea economică a regiunii transnistrene. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că scandalul plăcuțelor neutre este unul artificial, creat cu scopul de a stopa orice activități economice din regiunea transnistreană.
Acuzații politice
Igor Dodon spune că decizia Kievului de a aplica interdicția de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile transnistrene începând cu ziua de 1 septembrie ar fi fost o decizie convenită în timpul întrevederilor dintre Sandu și Zelenski.
„Este jocul autorităților de la Chișinău. S-au înțeles, din start, cu ucrainenii despre acea scrisoare prin care s-a cerut amânarea interdicției. Scopul a fost să-i joace pe degete pe ruși spunându-le că s-a încercat aplanarea conflictului, dar ucrainenii n-au cedat. Ca ucrainenii să iasă răi, iar cei de la Chișinău – buni. Nu cred că Zelenski aflându-se la Chișinău n-a abordat acest subiect și nu s-a ajuns la vreun consens. Maia Sandu i l-a dat pe Ceaus în portbagaj, nu cred că nu s-au înțeles și aici. Miza este ca să se instituie o blocadă economică în regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Primul în Moldova.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o aliată a Kievului
Socialiștii supărați
Dodon spune că Ucraina ar încerca să atragă Republica Moldova de partea sa în conflictul cu Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău ar accepta acest lucru.
„Ucraina este în conflict cu Rusia și ucrainenii vor încerca să creeze provocări în regiunea transnistreană. Asta e agenda lor internă, nu e agenda noastră. Autoritățile de la Chișinău îi numesc pe transnistreni „separatiști”, sunt gată să cumpere energie electrică din Ucraina, care este mai scumpă, doar ca să blocheze economic regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon.
La 1 septembrie, autoritățile de la Kiev au interzis mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene traversarea frontierei ucrainene, fiind acceptate doar mașinile cu plăcuțe neutre. Interdicția a fost aplicată deși autoritățile de la Chișinău au expediat Kievului o solicitare privind amânarea acesteia până la data de 10 ianuarie 2022, timp în care ar fi fost perfecționat mecanismul de eliberare a plăcuțelor neutre.
Maia Sandu, acuzată
Maia Sandu – președintele Republicii Moldova – este criticată dur de Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, după ce a semnat – pe 23 august 2021 – declarația comună a participanților la ”Platforma Crimeea”, împreună cu 45 de reprezentanți ai altor state și organizații internaționale.
”Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare”, a declarat Maia Sandu.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Supărare rusă
Declarația comună condamnă ”ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeei”, iar semnatarii se angajează să ”exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ocupației temporare a Republicii Autonome Crimeea și Sevastopol și a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu”.
Potrivit infotag.md, Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, i-a cerut Maiei Sandu să își retragă semnătura pusă ”imprudent” sub respectiva declarație comună.
”Președintele Maia Sandu a făcut o mare greșeală, permițând să fie atrasă într-o confruntare geopolitică între Est și Vest. Participarea ei la summit-ul „Platformei Crimeea” ne spulberă speranțele de a construi relații de prietenie, reciproc avantajoase și de parteneriat cu Rusia. Congresul „condamnă politica externă miopă a noilor autorități care nu corespunde intereselor moldovenilor”, a spus Klimenco.
Acesta a mai declarat, în timpul unei conferințe de presă, că declarația participanților la Platformă ”nu corespunde intereselor majorității covârșitoare a locuitorilor țării și este plină de noi consecințe grave pentru populația multinațională din Moldova”.
Prorociri la Chișinău
Mai mult, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova ”prezice” că Maia Sandu, prin astfel de ”pași de politică externă”, va ajunge ”pe marginea politicii moldovenești”.
”Vă reamintim că oficiali de rang înalt care au permis demersurile anti-ruse (Mihai Ghimpu, Vlad Plahotniuc etc.), mai devreme sau mai târziu, s-au aflat pe marginea politicii moldovenești. Judecând după ultimii pași de politică externă ai Maiei Sandu, această soartă este, de asemenea, destinată ei”, a mai declarat Klimenco.
Platforma Internațională Crimeea reprezintă o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia și, în consecință, să faciliteze revenirea Crimeii în componența Ucrainei.
De altfel, preşedintele Ucrainei – Volodimir Zelenski – a semnat și un decret prin care a creat ”Platforma Crimeea”, ca ”forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu”. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 28, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumită de sprijinul Bucureștiului
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat cu Președintele României, Klaus Iohannis, care a venit la Chișinău pentru a participa la celebrarea celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței fostei republici sovietice.
Șefa statului i-a mulțumit domnului Iohannis pentru sprijinul de care Republica Moldova a beneficiat din partea României și care este rezultatul direct al discuțiilor pe care le-au avut. „Mă refer la cele peste 500 de mii de doze de vaccin, donate de Guvernul de la București, la cele 6000 de tone de motorină, care au venit în susținerea agricultorilor noștri afectați de secetă, dar și la alte acțiuni și programe ce vin în ajutorul oamenilor”, a spus Președinta Maia Sandu. La rândul său, Președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că Romînia va rămîne în continuare un susținător fidel al Republicii Moldova. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria
Reprezentantul administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitrii Kozak, care a venit miercuri, 11 august, în Republica Moldova nu s-a limitat doar la întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit surselor locale, după ce a stat la vorbă cu Maia Sandu, Kozak a mers la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, acolo unde era așteptat de către Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Mai mult decât atât, sursele noastre susțin că Voronin, Dodon și Kozak au vorbit mai bine de doua ore. Întâlnirea ar fi avut un caracter strict secret, departe de ochii presei. Participanții nu au făcut declarații presei.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Intermezzo transnistrean
Conform unor surse politice locale, Dmitrii Kozak a mai avut întrevederi cu o delegație transnistreană, condusă de Galina Antiufeeva, vicepreședinta Sovietului Suprem de la Tiraspol. Printre oficialii de la Tiraspol participanți s-au mai numărat Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului transnistrean, și diferiți factori de conducere din Executivul din zona separatistă.
În aceată iarnă în Transnistria vor avea loc alegeri prezidențiale, eveniment cu final așteptat. Actualul lider de la Tiraspol nu are niciun contracandidat care ar putea să îi pună în pericol noul mandat.
Reamintim că după întrevederea cu președinta Sandu, Kozak a declarat că Rusia nu poate să se implice direct, întrucât conflictul ține doar de Republica Moldova și regiunea transnistreană.
„Rusia este gata să acorde asistență pentru a facilita înțelegea dintre Transnistria și Republica Moldova. Noi nu suntem pregătiți să înaintăm condițiile noastre propii. Aceasta nu ne privește pe noi”, a declarat acesta.
Pe 19 septembrie 2021, pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, Moscova va deschide peste 20 de secții de vot în zona controlată de autoritățile de la Tiraspol. Aici vor putea vota cei peste 200 de mii de persoane din Transnistria care au cetățenia Federației Ruse. Până în acest moment autoritățile de la Chișinău nu au făcut nicio declarație în acest sens. (K.P.)
