Granițele UE, închise până la 15 iunie

Granițele UE, închise până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menţinerea frontierelor externe ale UE închise pentru cel puţin încă o lună, până la 15 iunie, din cauza pandemiei de COVID-19, relatează agenția de presă DPA, citând un comunicat al executivului comunitar, preluat de KARADENIZ PRESS. În pofida primelor relaxări ale măsurilor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în cadrul blocului comunitar, „situaţia rămâne fragilă atât în Europa cât şi în lume”, se menţionează în comunicat.

Este pentru a doua oară când executivul comunitar invită statele membre să prelungească interdicţia asupra călătoriilor de la instituirea sa, pe 17 martie.

Ridicare progresivă

Această închidere a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen prevede o serie de excepţii, precum cele pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, rezidenţii de lungă durată, diplomaţi, personalul medical sau cercetători. Ea afectează în total 30 de ţări, inclusiv Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, din Spaţiul Economic European.

„Trebuie să punem capăt progresiv restricţiilor la libera circulaţie şi controalelor la frontierele interne, înainte de a putea ridica restricţiile de intrare aplicate la frontierele externe şi a garanta accesul în UE a cetăţenilor din ţările terţe”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat.

Numeroase state membre ale UE au reinstituit controalele la frontiere pentru a încerca să limiteze răspândirea virusului, atât asupra persoanelor cât şi a transportului de mărfuri, o derogare de la libera circulaţie în spaţiul Schengen.

„Restabilirea funcţionării normale a liberei circulaţii în spaţiul Schengen va fi primul nostru obiectiv, imediat ce situaţia sanitară o va permite”, a subliniat Ylva Johansson, conform DPA, preluată de presa de la București. (N.G.)

Share our work
Kremlinul da Siberia in arenda

Kremlinul da Siberia in arenda

Dictatorul nord-coreean Kim Jong-Il viseaza la Siberia

Dictatorul nord-coreean Kim Jong-Il viseaza la Siberia

O delegaţie din Coreea de Nord, ţară care se confruntă cu o gravă penurie de produse alimentare, a purtat discuţii, zilele acestea, cu autorităţile din regiunea Amur (Orientul Îndepărtat al Rusiei) pentru a închiria terenuri pe care să cultive legume şi cereale, a anunţat un oficial regional citat de mass-media regionala. Autorităţile comuniste de la Phenian intenţionează să închirieze câteva sute de mii de hectare de teren în regiunea Amur şi plănuiesc un proiect agricol fără precedent: vor să înfiinţeze o fermă unde să cultive soia, cartofi, porumb, legume şi alte culturi.
Contractul iniţial de închiriere urmează să se ridice la 1,7 dolari pe hectar, pe an. Ruşii sunt dispuşi să le pună la dispoziţie nord-coreenilor şi maşini şi echipamente agricole, dar pun o condiţie, societatea nou-înfiinţată să fie înregistrată în regiunea Amur, pentru a plăti taxe la bugetului regiunii.
Potrivit presei de la Phenian, problemele alimentare cronice cu care se confruntă ţara au fost agravate de ploile abundente din iunie şi iulie, când o furtună tropicală a inundat 60.000 de hectare de terenuri agricole. Liderul nord-coreean Kim Jong-Il a vizitat Rusia luna trecută, iar Moscova i-a promis un ajutor de 50.000 de tone de cereale.

Gazoduct strategic

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a încheiat, la sfarsitul lunii august 2011, un acord cu liderul de la Phenian Kim Jong-Il, pentru construcţia unei conducte de export al gazului către Coreea de Sud pe teritoriul ţării comuniste. Coreea de Nord a purtat negocieri cu compania rusă Gazprom, pentru construcţia unei conducte pe teritoriul său, către Coreea de Sud. Potrivit presei de la Seul, acordul ar putea aduce 100 de milioane de dolari anual Phenianului.
Kim, insotit de o importanta delegatie, s-a întâlnit cu Medvedev la un hotel din oraşul Sosnovi Bor. Pe agendă s-au aflat programul nuclear al Phenianului, energia şi un posibil ajutor alimentar pentru ţara asiatică. Părţile au discutat şi despre o datorie de 11 miliarde de dolari pe care Coreea de Nord o are faţă de fosta Uniune Sovietică, a declarat viceministrul rus de finanţe Serghei Storceak. „În primul rând, trebuie să recunoască Rusia ca succesor al Uniunii Sovietice”, a explicat Storceak.
A doua etapă a discuţiilor ar urma să se concentreze pe mijloacele de plată. Intinerariul deplasării lui Kim a fost ţinut secret, dictatorul deplasandu-se la bordul trenului său blindat. În primele sale zile în Rusia, liderul nord-coreean a vizitat un baraj de la nord de Vladivostok, a înotat în lacul Baikal şi a vizitat o fabrică de avioane din perioada sovietică.

Colonizare cu repetitie

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi si orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti. Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, si directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică si cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de cand dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îsi susţinea deja ţara vecină trimiţand ajutoare, semnal de Internet si alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong si Wihwa, China va avea acces si la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută cand a cedat fasia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment si să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.

Siberia, pamant chinezesc

Autoritatile de la Beijing au anuntat anterior ca vor arenda, in anul 2012, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască si Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia orasului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pămant arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oras în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este si operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pămantul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, pană în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

China colonizeaza economic Islanda

Un magnat chinez doreste sa cumpere o suprafata mare de teren in Islanda pentru un proiect turistic in valoare de 100 de milioane de dolari, dar criticii sustin ca tranzactia ar oferi Beijingului o zona strategica la Oceanul Atlantic, informeaza mass-media regionala, preluată de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Huang Nubo, un magnat in domeniul imobiliar si fost oficial guvernamental, doreste sa cumpere 300 de metri patrati de teren in nord-estul Islandei, unde ar intentiona sa construiasca o statiune ecoturistica si un teren de golf. Tranzactia imobiliara a fost acceptata deja de proprieterii terenurilor, dar trebuie sa primeasca aprobarea Guvernului islandez.
Insa opozantii sunt sceptici in legatura cu achizitionarea unui teren atat de mare, echivalentul a 0,3 la suta din suprafata Islandei. Scepticii avertizeaza ca un astfel de proiect ar putea fi un paravan pentru interesele geopolitiuce ale Chinei intr-o tara din Atlantic care este membra NATO.
Avand o populatie de 320.000 de locuitori, Islanda este o locatie strategica intre Europa si America de Nord si ar putea prezenta interes pentru transportatorii maritimi asiatici, favorizati de topirea calotei polare.

Share our work
China colonizeaza economic Islanda. Cine urmeaza?

China colonizeaza economic Islanda. Cine urmeaza?

Islanda, noua colonie chinezeasca de la Polul Nord

Islanda, noua colonie chinezeasca de la Polul Nord

Un magnat chinez doreste sa cumpere o suprafata mare de teren in Islanda pentru un proiect turistic in valoare de 100 de milioane de dolari, dar criticii sustin ca tranzactia ar oferi Beijingului o zona strategica la Oceanul Atlantic, informeaza mass-media regionala, preluată de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Huang Nubo, un magnat in domeniul imobiliar si fost oficial guvernamental, doreste sa cumpere 300 de metri patrati de teren in nord-estul Islandei, unde ar intentiona sa construiasca o statiune ecoturistica si un teren de golf. Tranzactia imobiliara a fost acceptata deja de proprieterii terenurilor, dar trebuie sa primeasca aprobarea Guvernului islandez.
Insa opozantii sunt sceptici in legatura cu achizitionarea unui teren atat de mare, echivalentul a 0,3 la suta din suprafata Islandei. Scepticii avertizeaza ca un astfel de proiect ar putea fi un paravan pentru interesele geopolitiuce ale Chinei intr-o tara din Atlantic care este membra NATO.
Avand o populatie de 320.000 de locuitori, Islanda este o locatie strategica intre Europa si America de Nord si ar putea prezenta interes pentru transportatorii maritimi asiatici, favorizati de topirea calotei polare.

Siberia, pamant chinezesc

Autoritatile de la Beijing au anuntat anterior ca vor arenda, in anul 2012, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască si Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia orasului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pămant arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oras în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este si operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pămantul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, pană în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

Colonizare cu repetitie

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi si orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti. Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, si directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică si cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de cand dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îsi susţinea deja ţara vecină trimiţand ajutoare, semnal de Internet si alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong si Wihwa, China va avea acces si la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută cand a cedat fasia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment si să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.

Share our work
Islanda cerseste intrarea in UE

Islanda cerseste intrarea in UE

Islanda face primul pas spre integrarea in UE

Islanda face primul pas spre integrarea in UE

Liderii principalelor state din Uniunea Europeana sunt pregatiti sa confirme inceperea negocierilor de aderare cu Islanda, insa intrarea insulei in clubul UE va fi posibila doar daca oficialitatile de la Reykjavik vor inapoia Marii Britanii si Olandei 4 miliarde de euro, disparute in urma prabusirii bancilor islandeze in 2008, relateaza mass-media internationala, preluata de presa de la Bucuresti. In declaratia finala a recentului summit UE de la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale blocului comunitar afirma ca „ar trebui incepute negocierile de aderare” cu Islanda si ca se bazeaza pe Reykjavik „sa continue eforturile pentru rezolvarea tuturor chestiunilor restante”, o referire directa la disputa financiara cu cele doua state.

Conditii financiare

„Nu vom bloca inceperea negocierilor de aderare”, a declarat primul ministru olandez Jan Peter Balkenende. „Dar daca si cand se va intampla aderarea, Islanda trebuie sa-si indeplineasca obligatiile” si sa-i compenseze pe cetatenii olandezi care si-au vazut economiile evaporate peste noapte. Inaltul oficial olandez a mai adaugat ca inceperea discutiilor pentru integrare – in cadrul carora candidatii trebuie sa intruneasca norme si standarde UE in 35 de domenii – nu reprezinta garantia ca Islanda va deveni stat membru. Procesul ar putea dura un an sau mai mult, a adaugat acesta. „Negocierile se vor baza pe angajamentul Islandei de a reglementa” aceasta chestiune, se arata in proiectul de declaratie finala a summitului UE, semnata si de presedintele roman Traian Basescu.

Decizie dificila

In ceea ce priveste aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media internationala, populatia islandeza are simtaminte contradictorii, intrucat tine foarte mult la independenta proprie. Reykjavik-ul a decis totusi sa aplice pentru integrare numai dupa ce criza financiara devastatoare prin care a trecut tara aproape ca a redus la zero sectorul bancar islandez, iar guvernul s-a vazut nevoit sa ceara ajutorul Fondului Monetar International si al natiunilor nordice Norvegia, Suedia si Danemarca.
Patru din cele cinci partide politice ale Islandei cer parlamentului sa renunte la cererea de aderare, intrucat de zece ani insula a cautat sa evite, cat a fost posibil, integrarea europeana care i-ar forta pe islandezi sa imparta bogatele lor resurse piscicole din Atlanticul de Nord cu pescari apartinand altor natiuni europene, membre ale blocului comunitar.
Reamintim ca in luna martie 2010, electoratul islandez a respins, in cadrul unui referendum national, un acord de rambursare catre guvernele britanic si olandez a celor 3,8 miliarde euro, ce prevedea compensatii pentru clientii Icesave Bank, prabusita in 2008.

Share our work