de Razvan Iorga | sept. 6, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele militare turce au lansat miercuri seara o ampla operatiune terestra şi aeriana impotriva rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in sud-estul Turciei, unde lupte violente s-au soldat cu circa 30 de morti duminica, potrivit unor surse locale. Mii de soldati, politişti şi „gardieni sateşti” – o militie kurda pusa pe picioare de Ankara pentru a lupta impotriva rebelilor – participa la operatiunea din munti din provincia Sirnak, situata in apropierea Irakului, au indicat surse locale din domeniul securitatii. Trupele dispun de sprijinul aerian al elicopterelor şi avioanelor de lupta F-16, au adaugat acestea. Obiectivele sunt situate in Turcia, insa aparatele de zbor ar putea intra din cand in cand in spatiul aerian irakian pentru buna desfaşurare a operatiunilor lor, au precizat aceste surse. Un soldat a fost ucis şi alti doi au fost raniti in timpul luptelor, au indicat acestea, subliniind ca deocamdata nu este disponibil niciun bilant al pierderilor suferite de PKK. Operatiunea survine dupa ce 10 soldati turci şi circa 20 de rebeli au fost ucişi duminica seara la Beytüssebap, o localitate din provincia Sirnak, unde o unitate a PKK a atacat cu puşti mitraliere şi lansatoare de rachete un complex din domeniul securitatii. in aceasta vara, PKK şi-a inmultit atacurile impotriva fortelor de securitate din sud-estul Turciei, cu populatie majoritar kurda, dar şi in vest. Reluarea tensiunilor intervine in contextul in care Ankara acuza regimul sirian, care se confrunta cu o insurectie pe teritoriul sau, ca sustine rebelii kurzi pentru a face rau Turciei, favorabila insurgentilor sirieni. Mai multe zone din nordul Siriei, de la granita cu Turcia, sunt, in prezent, in mainile unor grupari kurde siriene, unele dintre acestea fiind apropiate de PKK. Conflictul cu PKK, considerat de catre Ankara o organizatie terorista, s-a soldat cu aproximativ 45.000 de morti in confruntari ce dureaza incepand din 1984.
de Anatol Terzi | aug. 28, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
O explozie de origine încă necunoscută produsă luni în sud-estul Turciei a determinat întreruperea livrărilor de petrol din Irak.
Explozia şi incendiul care a urmat au avariat oleoducul dintre Kirkuk (Irak) şi Ceyhan (Turcia), în apropierea oraşului Silopi, de lângă graniţa cu Irakul, au menţionat sursele. Autorităţile turce nu au putut preciza dacă este vorba de un sabotaj din partea rebelilor kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan, care sunt activi în zona respectivă, sau de traficanţi de petrol.
Irakul a confirmat la rândul său oprirea exporturilor de ţiţei către Turcia. „Exporturile de petrol au fost întrerupte din cauza unui sabotaj în apropiere de graniţa irakiano-turcă”, a afirmat Assem Jihad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului. Acesta a recomandat Turciei să folosească un alt oleoduc pentru a transporta petrolul irakian până în portul turc Ceyhan.
Militanţi ai PKK, mişcare interzisă în Turcia, au sabotat această conductă în repetate rânduri, în cadrul luptei lor armate împotriva guvernului de la Ankara. În acelaşi timp, aceasta a fost luată în vizor ca ţintă pe teritoriul irakian de rebeli arabi suniţi, după invadarea Irakului de către SUA, în 2003.
Conducta cu o lungime de 970 km leagă centrul petrolier Kirkuk, regiune kurdă din nordul Irakului, de portul Ceyhan, pe coasta mediteraneană a Turciei, transportând între 450.000 şi 500.000 de barili de ţiţei pe zi. Bugetul guvernului irakian depinde în mare măsură de încasările din petrol.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Razvan Iorga | aug. 22, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Irakul va primi, in septembrie 2014, un prim lot de avioane de lupta F-16 comandate Statelor Unite, potrivit unui anunt de marti al unor oficiali americani cu ocazia vizitei sefului de Stat Major al armatei americane in Bagdad. Potrivit acestor oficiali, sub protectia anonimatului, Statele Unite au acceptat sa vanda Irakului, pentru o suma estimata la valoarea de 12 miliarde de euro, armament si contracte de antrenament, intre care si 36 de avioane de lupta F-16. Irakul doreste sa achizitioneze si noi radare si sisteme de aparare aeriana, conform oficialilor. Bagdadul considera ca trupelor sale le lipsesc mijloacele de protejare a frontierelor tarii. Acest anunt in care se specifica data livrarii acestor avioane a survenit cu ocazia vizitei la Bagdad a generalului Martin Dempsey, seful de Stat Major al armatei americane. Generalul s-a intalnit cu premierul irakian Nouri al-Maliki precum si cu omologul sau irakian, generalul Babaker Zebari. Aceasta este prima vizita in Irak dupa finlizarea operatiunii de retragere a trupelor americane, in decembrie 2011.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Irakul a devenit al doilea mare producător din OPEC, înaintea Iranului, producţia sa ridicându-se în prezent la 3,2 milioane de barili pe zi.
„Producţia de petrol este de 3,2 (milioane de barili pe zi), mai mare decât în alte ţări cum ar fi Iranul, Emiratele Arabe Unite sau Kuweitul”, a declarat jurnaliştilor Hussain al-Shahristani, vicepremier pentru Energie. Irakul caută să-şi majoreze producţia şi exportul de ţiţei, principala sursă de venituri a statului, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor economice care vizează în special domeniul petrolier din cauza controversatului său program nuclear.
În ultimul său raport privind situaţia de pieţe din luna august, OPEC informase că producţia Irakului a fost de 3,079 milioane de barili pe zi în iulie, iar cea a Iranului de 2,817 milioane de barili pe zi. Aceste valori sunt cu 400.000 de barili pe zi în plus pentru Irak în comparaţie cu sfârşitul lui 2011 şi cu 700.000 de barili pe zi în minus pentru Iran.
Diferenţa este posibil să se majoreze, deoarece Irakul intenţionează să-şi dezvolte producţia în următorii ani în special prin semnarea mai multor contracte de extracţie cu firme din străinătate. Potrivit ministrului Petrolului, Abdelkarim al-Luaybi, Bagdadul doreşte să crească producţia din acest an la 3,4 milioane de barili pe zi, iar exporturile la 2,6 milioane de barili pe zi.
