de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Germania, ținta migranților moldoveni
Ultimele luni au adus o creștere surprinzătoare și inexplicabilă a cererilor de azil în Germania depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, scrie publicația Die Welt, citată de g4media.ro. Sursele citate nu au dezvăluit cauzele creşterii bruște, regiunea Berlin fiind una dintre cele mai afectate.
Oficiului landului privind probleme legate de transfugi (LAF) a precizat că „în urmă cu peste o lună aveam sentimentul că undeva s-a întâmplat ceva cu un comutator şi dintr-odată vin mai multe persoane”. Niciodată nu au mai sosit la Berlin atâţia transfugi din Republica Moldova ca acum.
Mii de solicitări
Potrivit LAF, în iulie au sosit la Berlin în total 60 de transfugi, 60% dintre aceștia din Republica Moldova. „Numărul lor este surprinzător de mare şi depăşeşte posiblităţile noastre”, a menţionat preşedintele oficiului, Alexander Strassmeier. În privinţa cauzelor, deocamdată nu există decât speculaţii. Se presupune că sărăcia din Republica Moldova ar fi atât de mare, încât serviciile existente la Berlin au un efect atrăgător.
În cei cinci ani dintre august 2016 şi iulie 2021, LAF a declarat că a primit în total 4.582 transfugi din Republica Moldova. Astfel, Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund la Berlin privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici.
Mulţi dintre azilanţii moldoveni au mai fost la Berlin şi au avut parte de unul sau mai multe contracte refuzate – a spus Strassmeier. Dar oamenii au fost cazaţi la fel ca şi ceilalţi care au solicitat azil.
Miercuri a devenit publică o scrisoare din partea LAF, în care se precizează că zilnic există până la 100 de persoane din Republica Moldova care se prezintă la centrul din cartierul Wittenau în căutare de lucru, dar există şi victime ale traficului de persoane sau consumatori de droguri. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Cancelarul german Angela Merkel a preferat Rusia în locul Ucrainei, consideră Alexei Arestovici, consilier al delegației Kyivului în grupul de Contact Trilateral, consilier independent al șefului biroului președintelui țării. Potrivit acestuia, vizita lui Vladimir Zelensky în Germania și negocierile sale cu conducerea germană nu au avut succes.
Un pic de trădare
„Doamna Merkel a rezistat șapte ani, dar în cele din urmă a trădat totuși un pic interesele ucrainene în favoarea Rusiei”, a declarat Arestovici la postul de televiziune Ucraina 24. El a spus că Zelensky nu a găsit un limbaj comun cu Merkel cu privire la o serie de probleme, inclusiv finalizarea gazoductului Nord Stream-2 și implementarea „formulei Steinmeier”. „Declarațiile politicoase în timpul conferințe de presă sînt doar pentru a evita o ceartă”, a adăugat Arestovici. El a exprimat, de asemenea, opinia că țările occidentale sunt îngrijorate de influența crescîndă a Chinei și sînt gata să negocieze cu Rusia. „Am înțeles că germanii numesc acest lucru protecția intereselor naționale germane. < … > Prețul ar putea fi mare pentru Ucraina, chiar și în anturajul lui Biden există astfel de oameni”, a concluzionat consilierul.
Divergență de opinii
Zelensky s-a întîlnit cu Merkel la Berlin pe 12 iulie, părțile au discutat despre reglementarea situației din Donbass, construcția Nord Stream-2, la care Kyivul se opune, implementarea reformelor și lupta împotriva corupției. Președintele Ucrainei a cerut garanții de asigurare stabilă cu gaze a Ucraina timp de zece – cincisprezece ani în cazul în care conducta va fi pusă în funcțiune și, de asemenea, a numit-o o amenințare la adresa securității energetice a țării. Ulterior, Zelensky a spus că a rămas mulțumit de rezultatele întîlnirii cu cancelarul, în ciuda divergenței de opinii. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.
Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.
Ofensivă diplomatică
„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.
Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.
Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.
De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Fără progrese
Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.
La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.
Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.
Formula Steinmeier
De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.
Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Problema Nord Stream 2
În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.
Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.
Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.
Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.
Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.
Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2021 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.
Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.
Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.
Vizită la Naftali Bennett
Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.
Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.
Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.
Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.
Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)
