de Anatol Terzi | dec. 27, 2011 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
O sută de site-uri legate de diaspora armeană în Franţa au fost victime ale hackerilor turci.
Grupul de piraţi informatici naţionalişti Millikuvvetler.net a revendicat luni piratarea a în jur de 100 de site-uri din Franţa legate de activităţile armenilor din Franţa şi, de asemenea, de politicieni, mai ales deputatul UMP Bernard Depierre, scrie securityportal.ro. Valerie Boyer, deputata partidului prezidenţial UMP autoarea textului ce a provocat furia Turciei, care şi-a îngheţat cooperarea politică şi militară cu Parisul după adoptarea lui joia trecută, a depus o plângere luni după ce a primit ameninţări şi după ce militanţi proturci i-au piratat site-ul. Adunarea Naţională franceză a adoptat joi această propunere de lege penalizând contestarea oricărui genocid, dintre care cel al armenilor în 1915, aminteşte AFP.
Potrivit unor media din Turcia şi Franţa, autorii acestei piraterii, Grayhatz, ar fi legaţi de hackerii turci Akincilar care au piratat în noiembrie site-ul revistei satirice franceze Charlie Hebdo, al cărei sediu a fost victima unui incendiu criminal în urma publicării unei caricaturi a lui Mahomed.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, săptămâna trecută, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că votul Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce. “Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre (…) Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc joi, într-o conferinţă de presă. la Ankara.
“Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.
De asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie.
de Anatol Terzi | dec. 22, 2011 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia şi-a rechemat ambasadorul în Franţa, Tahsin Burcuoglu, după ce Adunarea Naţională franceză a aprobat joi o lege care transformă în infracţiune negarea genocidului armean, a anunţat o sursă oficială de la Ankara.
Deputaţii francezi au aprobat proiectul de lege privind negarea genocidurilor, între care cel asupra armenilor în 1915, în timpul Imperiului Otoman, în pofida avertismentelor şi indignării manifestate de Turcia şi prezenţei a mii de manifestanţi în jurul sediului Adunării Naţionale de la Paris.
Proiectul de lege va fi prezentat spre dezbatere Senatului francez la o dată ce nu a fost stabilită, în cursul anului viitor, susţinătorii sperând ca evenimentul să se producă înaintea pauzei parlamentare ce va precede alegerile prezidenţiale franceze.
Recent, Ankara a anunţat că ar putea recurge la arma economică împotriva Parisului. Turcia avertizează Franţa asupra unor consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile bilaterale, în cazul aşa-numitul “genocid armean”.
Autorităţile turce recunosc că, între 300 şi 500 de mii de armeni, au murit în Anatolia otomană. în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman. În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime – un milion şi jumătate.
de Razvan Iorga | apr. 25, 2010 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile turce au organizat, sambata, la Istanbul, primele comemorari publice ale masacrarii armenilor in timpul Imperiului Otoman, informeaza agentia turca de presa Anadolu. Una dintre aceste manifestatii a fost organizata de filiala din Istanbul a a Organizatiei pentru Drepturile Omului (IHD) si a comemorat raidul prin care 220 de intelectuali armeni si-au pierdut viata, la 24 aprilie 1915, moment ce a fost considerat apoi punctul de plecare al masacrelor ulterioare. O suta de manifestanti au adus un omagiu armenilor disparutI, eveniment ce a avut loc in piata garii Haydarpasa, de unde a pornit primul convoi de deportare. Mitingul a luat sfarsit dupa ce au aruncat garoafe in Marea Mediterana. O alta manifestatie similara a avut loc, sambata, la ora 19:00 in piata Taksim,
Conform tezei armene aceste eveniment au constituit un “genocid” iar armenii califica masacrarea armenilor si deportarile ca atare. Ei sustin ca peste 1,5 milioane de persoane si-au pierdut viata in urma masacrelor si deportarilor conduse de capeteniile otomane. Turcia recunoaste doar intre 300.000 si 500.000 de morti si, potrivit autoritatilor de la Ankara, acestea nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului ultimilor ani ai Imperiului Otoman. Pe de alta parte, o alta manifestatie a avut loc la Istanbul, organizata de „mamele sambetei”, care se reunesc in acelasi loc de mai multi ani pentru a interpela autoritatile in legatura cu soarta copiilor lor kurzi, disparuti in conflictul dintre fortele guvernamentale si rebelii kurzi dupa 1984. Manifestatia s-a incheiat fara incidente.
Controverse internationale
Pe de alta parte, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a salutat mesajul presedintelui american Barack Obama de comemorare a masacrelor comise asupra armenilor in 1915-1917 fara folosirea cuvantului “genocid”, termen cu care Turcia nu este de acord, si a denuntat manifestatiile antiturce din Armenia. “Presedintele Obama a facut o declaratie care tine cont de sensiblitatile Turciei”, a declarat Erdogan, citat de agentia turca Anadolu. Totusi, Erdogan a condamnat, manifestatiile de strada – care au marcat implinirea a 95 de ani de la masacrele asupra armenilor – din capitala armeana Erevan, unde steaguri turce si portrete ale unor lideri turci au fost arse. “Astfel de initiative nu pot decat sa compromita procesul de normalizare” intre Erevan si Ankara, a adaugat oficialul turc.
Inghet armean
Comemorarea evenimentelor de la 1915 are loc la doua zile dupa aparitia unui nou impas in procesul de apropiere istorica inceput de mai multe luni de Turcia si Armenia. Cele trei partide care constituie majoritatea parlamentara in Armenia au inghetat, joia trecuta, ratificarea acordurilor istorice cu Turcia, o hotarare care constituie un pas inapoi pentru procesul de reconciliere intre cele doua tari, dupa un secol de ostilitate. Partidele care formeaza majoritatea parlamentara in Armenia reproseaza Turciei ca vrea sa lege eforturile de conciliere cu conflictul intre Armenia si Azerbaidjanul vecin asupra regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu azer locuit in majoritate de armeni. „Declaratia partii turce este inacceptabila, cea recent facuta de premierul (Recep Tayyip) Erdogan, potrivit careia aceasta continua sa lege procesul de ratificare a protocoalelor turco-armene cu procesul de solutionare a conflictului” in Nagorno-Karabah, se arata intr-un comunicat al acestora.
