de Razvan Iorga | sept. 19, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul roman a decis inceperea renegocierilor cu Rusia privind conventiile de transport al gazelor naturale pe teritoriul Romaniei, dupa ce Comisia Europeana a constatat ca, in baza acestor conventii, accesul tertilor la conducta de gaze Isaccea-Negru Voda este blocat si a sesizat Curtea de Justitie. Initierea renegocierilor a fost aprobata in sedinta de miercuri a Guvernului, prin memorandum. „In aceasta cauza, se discuta nerespectarea de catre Romania a obligatiilor de punere la dispozitie a capacitatii maxime disponibile pe conductele de gaze care fac obiectul unor conventii incheiate de Romania cu Federatia Rusa in anii 1886 si, respectiv, 1996. Aceste conventii expira in 2012, respectiv 2023, iar autoritatile romane au informat Comisia ca respectarea obligatiilor presupune renegocierea celor doua conventii. Prin urmare, memorandumul aprobat stabileste initierea negocierilor cu Federatia Rusa asupra celor doua conventii”, informeaza Executivul. In 2011, Comisia Europeana (CE) a sesizat Curtea Europeana de Justitie pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor unui regulament CE privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale. Executivul comunitar a constatat ca, urmare a unor conventii semnate anterior intre Romania si Rusia, accesul tertilor la conducta de gaze Isaccea-Negru Voda care tranziteaza Romania este blocat, cu exceptia Gazprom. in luna mai a acestui an, Romania a primit cererea de chemare in judecata din partea Comisiei Europene. Prin memorandumul de intelegere convenit de Executiv cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, Guvernul s-a angajat ca va incepe, cat mai curand posibil, negocieri cu Rusia pentru revizuirea acordurilor interguvernamentale istorice privind tranzitul gazelor naturale prin conducte aflate pe teritoriul Romaniei.
Negocieri de prelungire
Sistemul national de transport al gazelor este administrat de compania de stat Transgaz Medias (TGN), controlata in proportie de 73,5% de Ministerul Economiei. Transgaz gestioneaza, totodata, si conductele prin care se tranziteaza gazul rusesc catre tarile din Balcani. Oficialii Gazprom si cei ai Ministerului Economiei au discutat, anul trecut, posibilitatea renegocierii, in vederea prelungirii, a contractelor de tranzit prin Romania a gazelor naturale catre tarile din Balcani, care expira in 2011, precum si posibilitatea extinderii colaborarii cu Gazprom in zona productiei de energie electrica. Ministerul Economiei a anuntat, in februarie 2010, ca grupul rus Gazprom este interesat sa furnizeze gaze in Romania prin Romgaz Medias, fara intermediari, dupa ce acordurile cu acestia vor expira. in prezent, Romania importa de la Gazprom prin intermediul companiilor la WIEE si Imex Oil, cu care are acorduri pana in 2012. WIEE este detinuta de WIEE Zug Elvetia, societate mixta infiintata in 1993 de Wintershall (din grupul german BASF) si grupul rus Gazprom, cu copul de a furniza gaze naturale rusesti tarilor sud-est europene. Potrivit datelor companiei, WIEE a furnizat peste 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale in Romania. Imex Oil este detinuta de firma Conef, care este controlata de Vimerco, actionarul majoritar al producatorului de aluminiu Alro Slatina. Federetia Rusa tranziteaza gaze naturale pe teritoriul Romaniei de 37 de ani. Gazele rusesti intra in Romania pe la Isaccea (judetul Tulcea) si ies din tara prin localitatea Negru Voda (Constanta) spre Bulgaria si alte tari de pe culoarul balcanic.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia propune Republicii Moldova o reducere a pretului la gaze daca aceasta tara renunta la cooperarea energetica cu Uniunea Europeana, afirma ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, cu ocazia vizitei efectuate la Moscova de premierul Vlad Filat. „Propunerea este ca partea moldoveana sa denunte protocolul de aderare la acordul de cooperare energetica cu UE. Este o conditie care permite examinarea problemei pretului redus la gaze”, a declarat Novak, citat de RIA Novosti. „R.Moldova vrea o reducere de 30%”, a subliniat el, dupa ce Vlad Filat s-a intalnit cu premierul rus Dmitri Medvedev marti seara si cu presedintele Vladimir Putin miercuri. Negocierile intervin in contextul in care Rusia are disensiuni puternice cu Comisia Europeana privind tarifele si conditiile in care opereaza compania rusa Gazprom pe piata europeana. Despre toate acestea, Filat nu a dorit sa comenteze nimic. „Nu pot sa comemtez ce a scris presa rusa. Eu nu am discutat cu ministrul, eu am avut discutii cu prim-ministrul Medvedev, presedintele Dumei, Nariskin si presedintele Putin. in cadrul discutiilor nu am avut momente de conditionari. Este evident ca partile aflate in negocieri au si unele puncte de vedere diferite. Noi in premiera am avut la baza o abordare complexa. Nu vorbim doar despre pretul la gaz”, a spus Filat, citat de Unimedia.md. „Subiectele de discutii si negocieri nu vizeaza doar pretul la gaz, dar de toate… complexul energetic, datoriile si consumatorii din stanga Nistrului, livrarea de gaze, tranzitarea gazului pe teritoriul tarii noastre si desigur pretul. Mai multe nu va pot spune, ramane ca negociatorii sa-si faca treaba”, a spus Filat.
de Anatol Terzi | sept. 11, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Producătorii privaţi din Rusia au fost şocaţi de anunţul venit din partea Gazprom: a decis să-şi suspende achiziţiile de gaze naturale de la aceştia.
Un purtător de cuvânt de la Gazprom a precizat că decizia de suspendare a achiziţiilor se extinde pe o perioadă nedeterminată şi se datorează „scăderii semnificative a consumului de gaze pe piaţa domestică”. Purtătorul de cuvânt a adăugat însă că decizia nu afectează achiziţiile făcute de Gazprom de la propriile subsidiare şi nici livrările de gaze făcute clienţilor europeni. Analiştii susţin că decizia Gazprom ar putea elimina între un sfert şi o jumătate din cantitatea lunară de gaze naturale produse de companiile indepedente precum Novatek şi Lukoil.
Cu toate acestea analiştii au fost surprinşi de decizia Gazprom pentru că vine în contradicţie cu principiul „take-or-pay” pe care grupul rus l-a impus în contractele cu clienţii săi europeni. Conform acestui principiu, care este în prezent investigat de Comisia Europeană, clienţii Gazprom trebuie să plătească întreaga cantitate de gaze naturale comandată indiferent dacă ulterior au nevoie de o cantitate mai mică decât cea menţionată în contract.
Pierderi grele şi anchetă în UE
Săptămâna trecută, Gazprom a anunţat că în primele trei luni ale acestui an profitul său net a scăzut cu 24% până la 357,84 miliarde ruble, în condiţiile în care vânzările au scăzut iar grupul a fost nevoit să ramburseze o parte din bani către clienţii săi europeni care susţin că preţurile plătite anterior au fost prea mari. În pofida acestor plăţi retroactive, Comisia Europeană a lansat săptămâna aceasta o investigaţie asupra practicilor concernului rus în Europa Centrală şi de Est, fiind îngrijorată că grupul Gazprom profită de o poziţie dominantă în regiune.
Comisia, care are printre responsabilităţi monitorizarea concurenţei în Europa, suspectează Gazprom că a “împiedicat diversificarea aprovizionării cu gaz” în ţările din această regiune şi că “le impune clienţilor săi preţuri nejustificate la gaze, condiţionându-le de preţurile la petrol”. “Dacă vor fi dovedite, astfel de practici sunt susceptibile de a constitui o restricţionare a concurenţei şi de a provoca o creştere a preţurilor, precum şi o deteriorare a securităţii aprovizionărilor”, ceea ce “în ultimă instanţă, dăunează consumatorilor europeni”, a explicat Comisia Europeană.
Deschiderea acestei proceduri “nu afectează rezultatul anchetei, ci înseamnă că CE va trata dosarul cu prioritate”, reaminteşte comunicatul. Anunţul nu a fost o surpriză: Comisia a precizat la sfârşitul lunii septembrie 2011 că derulează inspecţii surpriză la companii prezente în sectorul gazelor naturale din Europa, iar mai multe surse au explicat apoi că percheziţiile vizează Gazprom.
Reducerea preţului la gaz înseamnă, se pare, mai mult decât “interesele comune” ale Uniunii Europene. Luni, 27 august, Bulgaria a semnat un protocol cu monopolul rus Gazprom în vederea construirii pe teritoriul său a unei părţi din gazoductul South Stream – proiectat de Kremlin în scopul livrării directe de gaz spre Europa de Sud-Vest, ocolind ţările care sunt “adversari politici” ai Moscovei, şi al zădărnicirii planului european privind utilizarea de resurse energetice din Asia Mijlocie, plan aprobat de Comisia Europeană. În rândul “adversarilor politici” ai Moscovei, sunt România, Republica Moldova şi Ucraina.
de Anatol Terzi | sept. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia plănuieşte să compenseze reducerea exportului de gaz în Europa prin intermediul majorării livrărilor în regiunea Asia-Pacific.
În acest sens, compania rusă Gazprom şi cele nipone Itochu şi Japan Petroleum Exploration vor semna în timpul summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific un acord privind construcţia unei uzine pentru lichefierea gazului natural la Vladivostok. Cu toate acestea, experţii sunt de părere că exportul de gaz rusesc pe pieţele asiatice se va confrunta cu probleme, scrie presa de la Moscova. „Strategia Rusiei în domeniul resurselor energetice presupune ca, până în 2020, circa 22-25% din exportul de petrol să fie orientat spre ţările din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care la ora actuală acesta este la nivelul de 8-9%. Există şi obiectivul majorării exporturilor de gaz în Asia până la o cotă de 20%”, a declarat directorul-adjunct al Centrului rus pentru cercetări în cadrul APEC, Gleb Ivaşenţov.
Totodată, Ivaşenţov a subliniat că în ceea ce priveşte livrările de gaz există o problemă: în regiunea Asia-Pacific nu sunt suficiente gazoducte, pe această cale putând primi combustibil doar China şi Coreea, în timp ce către toate celelalte ţări ale regiunii gazul poate fi livrat doar în formă lichefiată, pe mare. În aceste condiţii, expertul subliniază necesitatea construirii în zonă a unor uzine de lichefiere a gazului.
Potrivit lui Ivaşenţov, în jurul lui 2020 pentru nord-estul Asiei – China, Japonia şi Coreea de Sud – va reveni peste 50% din consumul mondial de resurse energetice. Toate acestea au loc pe fondul aspiraţiei economiilor din regiunea Asia-Pacific de a trece la „energetica verde”- cu utilizare de gaz şi dezvoltarea energiei nucleare – şi al majorării consumului de resurse energetice. „Până în 2035, APEC ar urma să scadă consumul energetic al economiilor cu 45%. Mijloacele de realizare a acestui obiectiv se discută în prezent”, a spus Ivaşenţov. Problema este dacă Rusia va putea ocupa o nişă în acest domeniul al pieţelor de consum.
Potrivit experţilor, Rusia are şansa de a cuceri cele mai importante poziţii pe pieţele ţărilor din Asia-Pacific, dat fiind diminuarea consumului de resurse energetice în Europa. Însă, este vorba mai degrabă de petrol, nu de gaz.
de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria a încheiat miercuri un contract pe termen de cinci ani cu Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, pentru exploarea de petrol şi gaze în largul litoralului bulgăresc al Mării Negre.
Consorţiul, la care Total deţine o participaţie de 40%, iar companiile OMV şi Repsol au fiecare o participaţie de 30%, va efectua prospecţiuni la blocul „Khan Asparuh”, amplasat la o distanţă de 15 kilometri de depozitul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an de ExxonMobil în apele teritoriale ale României. „Astăzi am deschis calea pentru independenţa energetică a Bulgariei”, a declarat ministrul bulgar al economiei şi energiei, Delian Dobrev, cu ocazia semnării acordului de concesiune.Total conduce, cu o participaţie de 40%, un consorţiu format cu grupul austriac OMV şi Repsol din Spania, care au fiecare prezenţe de 30%, a arătat Patrick Pluen, vicepreşedinte al grupului francez pentru activităţile de explorare şi producţie.
„Acordul de miercuri reprezintă un pas uriaş pentru diversificarea surselor de energie ale Bulgariei. Va asigura ca generaţiile viitoare să aibă acces la carburanţi mai ieftini”, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov. Bulgaria importă tot necesarul de gaze din Rusia şi vrea să îşi diversifice furnizorii, după ce în 2009 aprovizionarea a fost oprită timp de două săptămâni din cauza unei dispute dintre Ucraina şi Rusia. Consorţiul condus de Total va plăti imediat guvernului de la Sofia 40 de milioane de euro, ca taxe de concesiune.
Independenţă energetică faţă de Rusia
Investiţiile ar putea ajunge până la 1 miliard de euro, pentru finanţarea dezvoltării proiectului, dacă vor fi descoperite zăcăminte de petrol şi gaze, a spus Borisov. Total estimează costuri de explorare, în decurs de cinci ani, de circa 100 de milioane de euro, a arătat Pluen, care a refuzat să estimeze mărimea eventualelor zăcăminte.
Statul bulgar cheltuieşte anual până la 1,4 miliarde de euro pentru importurile de gaze. Grupul rus Gazprom furnizează 85% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei. Până în 2020 Bulgaria era dependentă în întregime de grupul rus, însă în urmă cu doi ani Melrose a demarat producţia la blocul Galata din Marea Neagră. Delian Dobrev a estimat că producţia de gaze ar putea demara în şase ani, cu condiţia ca lucrările de explorare să descopere rezerve semnificative. „Speranţa noastră este ca depozitele de gaze să fie similare cu cele descoperite la zăcământul din România. În plus, suprafaţa câmpului nostru este de trei ori mai mare”, a spus oficialul bulgar.
Directorul de proiect de la Total, Fabrice Chevalier, a precizat că Total, OMV şi Repsol vor cheltui sute de milioane de euro pentru a efectua studii seismice şi a fora două puţuri la adâncimi de 5.000 şi 6.000 de metri. Costurile forării unui puţ la mare adâncime sunt estimate la aproximativ 300 milioane de euro. „Dacă vor fi descoperite rezerve semnificative de hidrocarburi, cu siguranţă vor fi investite mai multe miliarde de dolari”, a spus Fabrice Chevalier.
Ministrul bulgar al Energiei şi Economiei, Delian Dobrev, anticipează să rezervele de gaze nu vor fi mai mici decât acumulările de gaze descoperite în acest an la perimetre marine din România. OMV, care colaborează cu Exxon Mobil, a anunţat în februarie că ar putea să fi făcut cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră, în perimetre româneşti, cu acumulări de până la 84 miliarde de metri cubi. Zăcământul din România a fost descoperit în urma forării unui puţ de peste 3.000 de metri de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc.
