Un nou scandal de spionaj militar risca sa reaprinda tensiuni dintre Moscova si Beijing. Doi profesori rusi au intrat in colimatorul autoritatilor ruse in baza unor astfel de acuzatii. Procurorii rusi au acuzat luni doi profesori ca au vandut secrete de stat Chinei, iar acum instanta trebuie sa decida daca va instrumenta cazul.Avocatii FSB au predat instantei din St.Petersburg acuzatiile oficiale, care spun ca Evgheni Afanasiev si Sviatoslav Bobisev au transmis informatii militare secrete Chinei in cursul unei vizite de doua luni in aceasta tara, in 2009, potrivit DPA. Curtea trebuie acum sa decida daca exista un caz. Cei doi au fost arestati de agentii FSB in martie 2010 si sunt in custodie de atunci. Ei risca 20 de ani de inchisoare. Angajatorul profesorilor, Universitatea tehnica, este specializat in domeniul aerospatial si tehnica rachetelor. Printre absolventii ei se numara tehnicieni de top ai programului spatial rus si cosmonauti. China a fost in mijlocul mai multor scandaluri de spionaj industrial si militar, Beijing-ul fiind banuit ca duce o adevarata campanie de a pune mana pe astfel de secrete tehnologic
Patru fotoreporteri, printre care şi cel care lucra pentru preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, au fost arestaţi pentru spionaj, a anunţat ministerul afacerilor interne din Georgia. De asemenea, alte nouă persoane au fost condamnate miercuri pentru spionaj în favoarea Federaţiei Ruse. Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a decis să contraatace joi, după anunţul Georgiei că a condamnat nouă presupuşi agenţi ruşi la ani grei de închisoare pentru spionaj în favoarea Moscovei. Directorul FSB Aleksandr Bortnikov a afirmat că deţine informaţii potrivit cărora liderii unor grupări teroriste intenţionează să acceadă în Caucazul de Nord, zonă instabilă din sudul Rusiei, prin Georgia. „Avem informaţii operative că anumiţi lideri ai unor grupări ilegale, aflaţi pe teritoriul altor state, intenţionează să folosească teritoriul Georgiei pentru a pătrunde în Caucazul de Nord”, a întărit şeful FSB, precizînd că structura pe care o are în subordine desfăşoară acţiuni de prevenire. Nouă presupuşi agenţi ruşi care făceau parte dintr-o reţea creată pe teritoriul Georgiei de către Serviciul de Informaţii al armatei ruse (GRU) au fost condamnaţi miercuri la ani grei de închisoare pentru spionaj în beneficiul Rusiei de către o instanţă din Batumi. Toţi cei nouă inculpaţi au fost recunoscuţi vinovaţi şi au primit pedepse privative de libertate.
Jurnalisti spioni?
‘Deţinuţii (n.red – cei 4 jurnalişti) sunt acuzaţi că au lucrat sub acoperire pentru serviciile de informaţii ale unei ţări străine, împotriva intereselor Georgiei’, potrivit comunicatului publicat de Internele de la Tbilisi. Printre deţinuţi figurează şi fotograful personal al lui Mihail Saakaşvili, Irakli Gedenidze, soţia sa Natia Gedenidze, de asemenea fotoreporter, Zurab Kurtsikidze, angajat al agenţiei European Press Agency (EPA), şi Giorgi Abdaladze, angajat al ministerului de Externe georgian. Shaskh Aivazov, care lucrează pentru agenţia de presă Associated Press, a fost la rândul său reţinut, dar a fost eliberat rapid, se precizează în comunicat. Autorităţile georgiene nu au menţionat pentru moment în al cui interes lucrau fotoreporterii arestaţi. Toate cazurile de spionaj din ultimii ani înregistrate în Georgia au fost legate de Rusia.
Vechile obiceiuri se leapada extrem de greu atat cand vine vorba de Federatia Rusa, mostenitoarea fostei Uniunii Sovietice. Desi se declara o democratie, Rusia este departe de a fi una chiar intr-o forma personalizata. Controlul asupra mijloacelor de comunicarea si persecutarea adeversarilor politici sunt inca metode de actualitate prin care statul incearca sa-si impuna suprematia. In aceasta logica, seful Serviciului federal de securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, a cerut joi tuturor operatorilor de telefonie mobila din Rusia sa furnizeze codurile care ar permite supravegherea comunicatiilor retelelor telefonice, potrivit Russia Today. „Toate serviciile de informatii trebuie sa aiba acces la codurile operatorilor de telefonie mobila pentru a putea supraveghea eventualele activitati ilegale”, anunta Bortnikov.”Toti operatorii de telefonie straini de pe teritoriul nostru trebuie sa se supuna acestei reguli”, adauga el. Directorul FSB nu a precizat daca operatorii straini au fost deja supusi unei astfel de obligatii si nici daca masura vizeaza si serviciul de roaming in Rusia. Aleksandr Bortnikov a explicat ca serviciile sale „colaboreaza” cu Google si Skype pentru a „rezolva probleme specifice” despre comunicatiile prin Internet. Seful Centrului pentru securitatea informatiilor din cadrul FSB, Aleksandre Andreeskin, afirma in aprilie ca serviciile Gmail si Skype reprezinta „amenintari de amploare” la adresa sigurantei nationale.
„Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”
Nici in sfera politica, lucrurile nu stau mai bine. Fostul vicepremier rus Boris Nemtov, in prezent unul dintre liderii opozitiei, nu are voie sa paraseasca Rusia timp de sase luni, dupa ce a criticat, intr-un volum publicat in 2010, bilantul fostului presedinte si actual premier Vladimir Putin. Aflat in prezent la Strasbourg, unde participa la un forum despre democratie, Nemtov a declarat ca a aflat despre aceasta decizie miercuri, prin intermediul avocatului sau. „Ma voi intoarce in Rusia, chiar daca mi se sugereaza sa ramân unde sunt”, a spus el pentru site-ul Grani.ru. „Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”, provocata de cartile despre coruptia din anturajul acestuia, a adaugat el. Registratura federala rusa a precizat insa ca nu are cunostinta de nici o astfel de decizie in cazul lui Nemtov. Ziarul economic rus Kommersant afirma ca interdictia are legatura cu faptul ca Nemtov nu a respectat in totalitate o decizie privind cartea „Putin, Bilant, 10 ani”. Nemtov sustine, in carte, ca omul de afaceri Ghenadi Timcenko, care are interese in domeniul distributiei de energie, il cunoaste pe actualul prim-ministru inca dinainte ca acesta sa ajunga la putere si ca a folosit legaturile cu el pentru a-si obtine averea. Timcenko neaga acuzatiile si l-a dat in judecata pe Nemtov, obtinând o decizie judecatoreasca favorabila. Conform sentintei, Nemtov era obligat sa publice o dezmintire a acuzatiilor, insa textul publicat nu a corespuns in totalitate cu solicitarea tribunalului.
Rustam Mahmudov, presupusul asasin al jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, a fost arestat în Cecenia, anunţă Saidahmet Arsamerzaiev, avocatul fratelui său, complice în acest caz. „Rustam Ruslanovici Mahmudov a fost arestat în cursul nopţii de luni spre marţi la Atchoi-Martan, localitate situată la vest de Groznîi, în casa părinţilor săi”, a declarat avocatul fratelui său Ibraghim Mahmudov. Rustam Mahmudov era căutat de câţiva ani sub acuzaţia că ar fi împuşcat-o mortal pe jurnalista Anna Politkovskaia în 2006, transmite Mediafax. Fraţii săi, Ibraghim şi Djabrail, sunt consideraţi complici în acelaşi caz, dar nu au putut fi condamnaţi din lipsă de probe. Anna Politkovskaia, una dintre puţinele persoane din Rusia care au criticat abuzurile comise în Cecenia, dar şi regimul lui Vladimir Putin, preşedinte în acea perioadă, a fost împuşcată mortal în holul imobilului său din Moscova, pe 7 octombrie 2006, de ziua de naştere a lui Putin. Anna Politkovskaia, care a murit la vârsta de 48 de ani, a fost corespondent special pentru ziarul rus Novaia Gazeta, fiind recompensată cu multe premii şi distincţii pentru activitatea sa literară şi jurnalistică. In octombrie 2009, reprezentantul permanent al Rusiei la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Anvar Azimov, i-a cerut reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti, să „revizuiască activităţile biroului” său. „De fiecare dată, sau aproape de fiecare dată când sunt comise crime împotriva jurnaliştilor, din motive care nu au nimic de-a face cu activităţile lor profesionale, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei trage concluzii politice cu bătaie lungă”, a declarat joi Azimov, în urma unei întâlniri a Consiliului Permanent al OSCE. „Nu este un secret, elucidarea numeroaselor infracţiuni nu se produce cât ai bate din palme, doar prin voinţa anchetatorilor, organelor judiciare sau societăţii civile”, a spus diplomatul rus. El s-a declarat dezamăgit de „declaraţiile politizate, chiar groteşti” ale lui Haraszti, care „pun în discuţie imuabilitatea juridică a principiului prezumţiei de nevinovăţie”. Azimov a denunţat vehement „demersurile publice efectuate de Haraszti în legătură cu hotărârile pronunţate de tribunale” şi în mod special „în legătură cu verdictul de achitare pronunţat de juraţi în legătură cu persoanele suspectate de moartea Annei Politkovskaia”. El a precizat că tribunalul nu a găsit suficient de convingătoare probele furnizate de anchetatori. „Având în vedere că acest caz nu s-a încheiat încă, declaraţiile făcute de reprezentantul pentru libertatea presei pot fi considerate o presiune exercitată asupra participanţilor la proces şi, într-un sens mai larg, o manifestare de lipsă de respect faţă de unul dintre fundamentele societăţii democratice, şi anume supremaţia legii”, a declarat Azimov. În urma constatării unei atitudini subiective, în opinia acestuia, a Biroului pentru libertatea presei din cadrul OSCE faţă de anumite ţări, Azimov i-a recomandat lui Haraszti să „revizuiască activităţile biroului astfel încât să devină mai obiective şi mai transparente în privinţa problemelor care se pun în spaţiul înglobat de OSCE”.
Berezovski a acuzat FSB
In august 2007, omul de afaceri rus refugiat la Londra Boris Berezovski a acuzat Kremlinul că se află „la originea” asasinării jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, respingând concluziile procurorului general rus, care incriminează o serie de „persoane” stabilite „în afara Rusiei”. Boris Berezovski susţine că serviciile secrete ruse FSB au organizat asasinarea fostului agent Aleksandr Litvinenko, adăugând că FSB se află şi la originea asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia. Otrăvirea lui Litvinenko „a fost organizată de FSB. Nu am nici o îndoială că este acelaşi lucru în cazul lui Politkovskaia. Asta înseamnă că Kremlinul este în spatele tuturor acestor lucruri”, a declarat Berezovski, devenit un opozant fervent al preşedintelui Vladimir Putin. El nu s-a arătat „deloc surprins” de acuzaţiile formulate anterior de Iuri Ceaika, procurorul general rus, care a denunţat rolul unor „persoane” stabilite „în afara Rusiei” şi care vizează să „destabilizeze ţara”, în cazul Politkovskaia.
Imediat dupa ce a anuntat ca vrea sa candideze din nou la un nou mandat prezidential, Vladimir Putin a primit spirijin din partea oligarhilor rusi care controleaza ziare importante din presa occidentala. Miliardarul rus Aleksandr Lebedev, cunoscut pentru sustinerea acordata presei din opozitie, a anuntat ca va sprijini Frontul Popular rus, condus de premierul Vladimir Putin, informeaza Wall Street Journal in editia electronica. Desi Aleksandr Lebedev nu l-a criticat niciodata deschis pe Putin, sustinerea deschisa pe care i-o ofera acestuia pare sa indice o schimbare fundamentala de pozitie. In urma cu cateva zile, Lebedev postase pe blogul sau o inregistrare in care denunta coruptia din cadrul Bancii centrale si a Serviciului Federal de Securitate (FSB). La o doar o zi dupa difuzarea inregistrarii, Lebedev a retras videoclipul, explicand ca fusese postat „din greseala”. In afara de ziarul Novaia Gazeta, cunoscut pentru criticile la adresa Kremlinului, Lebedev detine si publicatiile britanice Independent si Evening Standard. Intr-un interviu telefonic acordat vineri, Lebedev a negat ca sustinerea oferita lui Putin reprezinta o schimbare de pozitie: „Vreau sa renunt la afaceri o perioada. Si da, sunt naiv, cred ca Frontul Popular va combate coruptia. „Vladimir Putin le spunea continuu oligarhilor sa investeasca in Occident”, cita ziarul The Guardian o persoana din anturajul lui Lebedev. Publicatia britanica voia atragea in 2010 atentia ca oligarhul vrea sa-i arate lui Putin ca poate aduce sub controlul sau parti din mass-media occidentale, inclusiv in ce priveste imaginea Rusiei in Vest. Prima sa firma la Londra a fost inregistrata pe cand era inca diplomat rus in slujba KGB. La nici trei sferturi de an mai tarziu, la sfarsitul lui 1992, munca sa la KGB s-a incheiat, cel putin oficial. Lebedev studiase economie financiara inca de cand era in slujba KGB, facand rost, cu ajutorul unor speculatii cu obligatiuni extrem de riscante, de jumatate de miliard de dolari. impreuna cu fosti colegi de la KGB, el a cumparat mica banca ruseasca National Reserve Bank (NRB), pe care a transformat-o doar intr-un singur an intr-una din cele mai puternice banci ale Rusiei. De alti oligarhi Lebedev se deosebeste prin angajamentul sau social, evenimentele sale de caritate aducand laolalta personalitati culturale.
Pionul otravit
In urma cu circa trei ani de zile, Lebedev dorea sa-l sprijine pe Gorbaciov sa faca un nou partid politic. Acesta ar fi urmat sa se numeasca Partidul Democrat Independent al Rusiei. Mihail Kuznetov, vicepresedintele Uniunii Social-democratilor, condusa de Gorbaciov, confirma atunci ca acest plan este in desfasurare si a declarat ca noul partid ar putea chiar avea candidati la urmatoarele alegeri legislative din 2011, potrivit The New York Times. Potrivit sociologului Olga V. Kristanovskaia, care studiaza elita rusa, oligarhii inteleg ca orice actiune de importanta trebuie facuta cu aprobarea Kremlinului. „Daca lucrezi la propria-ti imagine, inseamna ca te pregatesti sa te lansezi intr-o cariera politica. Ceea ce inseamna ca esti un concurent”, a mai spus ea. „Oligarhii sunt fundamental legati de Kremlin”, a conchis Kristanovskaia. Aparent, Lebedev nu face parte din acest club. intrebat daca este periculos sa il critice pe Putin, el a raspuns: „Pot spune ceea ce vreau, pot calatori liber”, a spus el. Lebedev, in varsta de 48 de ani, a fost agent KGB si a fost trimis in Marea Britanie atunci cand Uniunea Sovietica s-a destramat, insa a revenit in Rusia in calitate de expert financiar iar apoi a devenit presedintele Rezervei Nationale. Vorbeste fluent limba engleza, cu accent londonez, potrivit New York Times, si poarta pantaloni-burlan, jachete de piele si ochelari de soare, uneori si cand se afla intr-o incapere.
Putin, se vrea din nou tar
Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a decis sa candideze la presedintie, anul viitor, ceea ce inseamna ca va porni o lupta pe viata si pe moarte cu protejatul sau, Dmitri Medvedev, actualul presedinte. Surse apropiate Kremlinului, citate de The Australian, sustin ca relatiile dintre cei doi, odinioara foarte cordiale, au degenerat, dupa ce Medvedev a lasat sa se inteleaga ca isi mai doreste un mandat in fruntea Rusiei. Mai nou, Putin, care a fost presedinte al Rusiei timp de opt ani, inainte de a deveni premier, a inceput sa-si piarda increderea in loialitatea lui Medvedev. „Putin va candida la prezidentiale. S-a decis. Zvonurile care spun ca se mai gandeste sunt false”, a spus sursa citata de presa. Putin a renuntat la presedintie in 2008, dupa doua mandate, atunci cand l-a sustinut pe Medvedev, in urma unei intelegeri tacite care l-ar fi adus inapoi la Kremlin, daca ar fi dorit acest lucru. Initial, Dmitri Medvedev a fost privit ca o „marioneta” a fostului presedinte.
Un nou scandal de spionaj militar risca sa reaprinda tensiuni dintre Moscova si Beijing. Doi profesori rusi au intrat in colimatorul autoritatilor ruse in baza unor astfel de acuzatii. Procurorii rusi au acuzat luni doi profesori ca au vandut secrete de stat Chinei, iar acum instanta trebuie sa decida daca va instrumenta cazul. Avocatii FSB au predat instantei din St.Petersburg acuzatiile oficiale, care spun ca Evgheni Afanasiev si Sviatoslav Bobisev au transmis informatii militare secrete Chinei in cursul unei vizite de doua luni in aceasta tara, in 2009, potrivit DPA. Curtea trebuie acum sa decida daca exista un caz. Cei doi au fost arestati de agentii FSB in martie 2010 si sunt in custodie de atunci. Ei risca 20 de ani de inchisoare. Angajatorul profesorilor, Universitatea tehnica, este specializat in domeniul aerospatial si tehnica rachetelor. Printre absolventii ei se numara tehnicieni de top ai programului spatial rus si cosmonauti. China a fost in mijlocul mai multor scandaluri de spionaj industrial si militar, Beijing-ul fiind banuit ca duce o adevarata campanie de a pune mana pe astfel de secrete tehnologic
Patru fotoreporteri, printre care şi cel care lucra pentru preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, au fost arestaţi pentru spionaj, a anunţat ministerul afacerilor interne din Georgia. De asemenea, alte nouă persoane au fost condamnate miercuri pentru spionaj în favoarea Federaţiei Ruse. Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. 
‘Deţinuţii (n.red – cei 4 jurnalişti) sunt acuzaţi că au lucrat sub acoperire pentru serviciile de informaţii ale unei ţări străine, împotriva intereselor Georgiei’, potrivit comunicatului publicat de Internele de la Tbilisi. Printre deţinuţi figurează şi fotograful personal al lui Mihail Saakaşvili, Irakli Gedenidze, soţia sa Natia Gedenidze, de asemenea fotoreporter, Zurab Kurtsikidze, angajat al agenţiei European Press Agency (EPA), şi Giorgi Abdaladze, angajat al ministerului de Externe georgian. Shaskh Aivazov, care lucrează pentru agenţia de presă Associated Press, a fost la rândul său reţinut, dar a fost eliberat rapid, se precizează în comunicat. Autorităţile georgiene nu au menţionat pentru moment în al cui interes lucrau fotoreporterii arestaţi. Toate cazurile de spionaj din ultimii ani înregistrate în Georgia au fost legate de Rusia.
Rustam Mahmudov, presupusul asasin al jurnalistei ruse Anna Politkovskaia, a fost arestat în Cecenia, anunţă Saidahmet Arsamerzaiev, avocatul fratelui său, complice în acest caz. „Rustam Ruslanovici Mahmudov a fost arestat în cursul nopţii de luni spre marţi la Atchoi-Martan, localitate situată la vest de Groznîi, în casa părinţilor săi”, a declarat avocatul fratelui său Ibraghim Mahmudov. Rustam Mahmudov era căutat de câţiva ani sub acuzaţia că ar fi împuşcat-o mortal pe jurnalista Anna Politkovskaia în 2006, transmite Mediafax. Fraţii săi, Ibraghim şi Djabrail, sunt consideraţi complici în acelaşi caz, dar nu au putut fi condamnaţi din lipsă de probe. Anna Politkovskaia, una dintre puţinele persoane din Rusia care au criticat abuzurile comise în Cecenia, dar şi regimul lui Vladimir Putin, preşedinte în acea perioadă, a fost împuşcată mortal în holul imobilului său din Moscova, pe 7 octombrie 2006, de ziua de naştere a lui Putin. Anna Politkovskaia, care a murit la vârsta de 48 de ani, a fost corespondent special pentru ziarul rus Novaia Gazeta, fiind recompensată cu multe premii şi distincţii pentru activitatea sa literară şi jurnalistică. In octombrie 2009, reprezentantul permanent al Rusiei la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Anvar Azimov, i-a cerut reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti, să „revizuiască activităţile biroului” său. „De fiecare dată, sau aproape de fiecare dată când sunt comise crime împotriva jurnaliştilor, din motive care nu au nimic de-a face cu activităţile lor profesionale, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei trage concluzii politice cu bătaie lungă”, a declarat joi Azimov, în urma unei întâlniri a Consiliului Permanent al OSCE. „Nu este un secret, elucidarea numeroaselor infracţiuni nu se produce cât ai bate din palme, doar prin voinţa anchetatorilor, organelor judiciare sau societăţii civile”, a spus diplomatul rus. El s-a declarat dezamăgit de „declaraţiile politizate, chiar groteşti” ale lui Haraszti, care „pun în discuţie imuabilitatea juridică a principiului prezumţiei de nevinovăţie”. Azimov a denunţat vehement „demersurile publice efectuate de Haraszti în legătură cu hotărârile pronunţate de tribunale” şi în mod special „în legătură cu verdictul de achitare pronunţat de juraţi în legătură cu persoanele suspectate de moartea Annei Politkovskaia”. El a precizat că tribunalul nu a găsit suficient de convingătoare probele furnizate de anchetatori. „Având în vedere că acest caz nu s-a încheiat încă, declaraţiile făcute de reprezentantul pentru libertatea presei pot fi considerate o presiune exercitată asupra participanţilor la proces şi, într-un sens mai larg, o manifestare de lipsă de respect faţă de unul dintre fundamentele societăţii democratice, şi anume supremaţia legii”, a declarat Azimov. În urma constatării unei atitudini subiective, în opinia acestuia, a Biroului pentru libertatea presei din cadrul OSCE faţă de anumite ţări, Azimov i-a recomandat lui Haraszti să „revizuiască activităţile biroului astfel încât să devină mai obiective şi mai transparente în privinţa problemelor care se pun în spaţiul înglobat de OSCE”.
