de Isac Mihai | mart. 16, 2023 | Analize, BULGARIA
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria (foto: Administrația Prezidențială)
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria, pe fondul intensificării demersurilor pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen. Liderul de la București a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului.
Parteneriat strategic
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la București, Declaraţia de Parteneriat Strategic prevede intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, îmbunătăţirea conectivităţii şi a infrastructurii dintre cele două ţări, promovarea proiectelor dedicate dezvoltării regiunii Dunării, asigurarea securităţii energetice, promovarea energiei verzi.
De asemenea, documentul se referă la cooperarea în domeniul afacerilor europene, precum şi la colaborarea întărită în domeniile apărării şi securităţii, în contextul dificultăţilor numeroase provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a asigura susţinerea în continuare a Kievului, întărirea Flancului estic al NATO şi restabilirea unui climat de securitate în regiunea Mării Negre.
Obiectiv Schengen
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România şi Bulgaria vor continua activ demersurile pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen, punctând că cele două state sunt pregătite.
„În planul agendei europene, am abordat, bineînţeles, obiectivul comun al ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acţiunile noastre – şi acţionează responsabil cele două state pentru protejarea spaţiului Schengen. (…) Statele noastre, România şi Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen. Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ului Schengen”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul bulgar, Rumen Radev, citat de mass-media.
El a subliniat că, chiar dacă extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe, România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.
„Recunoaştem problemele cu care se confruntă unele dintre statele membre, dar rezolvarea acestora se face în mod constructiv şi prin dialog deschis, ca parte a abordării europene. Măsurile adoptate la ultimul Consiliu European sunt paşi importanţi în această direcţie”, a afirmat şeful statului.
Migrația ilegală
Liderul de la București a precizat că „migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale, în concluzie, are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm”.
„Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. (…) Noi vom face tot ce putem, şi putem, să îngrădim migraţia ilegală, pentru a venit astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, avem pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, a mai spus Iohannis, citat de mass-media.
Tandem bulgar
Liderul de la Sofia a menționat că, împreună cu omologul său român, au decis să își intensifice eforturile pentru aderarea cât mai rapidă a celor două state la Schengen.
„Considerăm că această barieră nejustificată care a fost pusă în faţa ţărilor noastre nu trebuie să fie folosită pentru rezolvarea unor probleme interne sau a altor probleme din interiorul UE. Cel mai rapid, dacă se ridică această barieră pentru care noi vom lucra împreună, va da un mare aport şi va răspunde cetăţenilor noştri despre drepturile egale cu UE”, a spus Rumen Radev.
Preşedintele bulgar a subliniat că România şi Bulgaria demonstrează că luptă împotriva fluxului de migranţi. „Noi suntem graniţele Uniunii Europene şi observăm că fluxul s-a redus. Noi am luat măsuri pentru o securitate la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, ceea ce nu s-a făcut ani la rând în Bulgaria acum se face şi se face foarte intens şi cu foarte mare succes. Chiar în interiorul ţării au fost depistaţi migranţi care au fost reţinuţi. Acestea sunt dovezi clare că noi luptăm activ cu migraţia ilegală şi nu doar”, a spus Rumen Radev.
El a precizat că propune UE crearea în Bulgaria a unui task force cu reprezentanţi ai serviciilor sociale din toate ţările care sunt influenţate de tranzitul balcanic pentru organizarea de acţiuni comune. „Nu doar noi să ne chinuim să prindem migranţi, dar trebuie să acoperim şi partea financiară cu capturarea acestora, fiindcă sunt nişte fonduri foarte mari”, a afirmat preşedintele bulgar.
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Conectivitate pe axa Sofia-București
România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate, a declarat la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat că, prin Parteneriatul strategic semnat de cele două ţări, proiectele de infrastructură de transport, navigabilitate pe Dunăre şi în domeniul energiei vor avansa.
„Indiscutabil, România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate. Din discuţiile noastre, a rezultat dorinţa comună de a utiliza noul cadru partenerial pentru avansarea şi finalizarea unor proiecte majore în domeniul conectivităţii, în special în materie de infrastructură de transport şi navigabilitate pe Dunăre şi, respectiv, energie. În context, am subliniat importanţa continuării dialogului dintre autorităţile noastre în vederea avansării mai rapide în implementarea proiectului european FAST DANUBE, având în vedere rolul pe care asigurarea navigabilităţii pe Dunăre îl are pentru ambele ţări şi efectele pozitive multiplicate pe care le poate genera, dar şi al proiectelor de infrastructură”, a afirmat şeful statului, aflat în vizită oficială în Bulgaria, după întrevederea cu omologul său, Rumen Radev.
El a precizat că a convenit cu Radev ca România şi Bulgaria să urmărească cu prioritate acele domenii care corespund intereselor lor strategice, pentru a-şi asigura rezilienţa, dezvoltarea economică şi securitatea.
Iohannis a evidenţiat schimburile comerciale consistente cu Bulgaria, arătând că în primele zece luni ale anului trecut acestea au înregistrat aproximativ 10 miliarde de euro.
„Vom acţiona împreună pentru o mai bună valorificare a potenţialului de cooperare economică şi sectorială, precum şi pentru diversificarea cooperării în sectoare precum dezvoltarea regională şi digitalizarea”, a adăugat preşedintele.
Potrivit acestuia, românii din Bulgaria şi bulgarii din România sunt o punte între societăţile celor două ţări. „În acest sens, suntem interesaţi să continuăm dialogul în privinţa asigurării depline a condiţiilor pentru exprimarea identităţii lor culturale, lingvistice şi religioase”, a transmis Klaus Iohannis.
Colaborare diplomatică
Discuţiile dintre cei doi lideri au vizat şi politica de extindere a Uniunii Europene. „Am reiterat sprijinul României pentru avansarea extinderii Uniunii atât în privinţa Balcanilor de Vest, cât şi în privinţa partenerilor noştri estici. Am evidenţiat, în mod deosebit, sprijinul pe care România l-a acordat şi va continua să îl acorde pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei. De asemenea, vreau să subliniez importanţa susţinerii ferme de către Uniunea Europeană şi partenerii noştri a stabilităţii şi a rezilienţei Republicii Moldova în faţa provocărilor securitare cu care se confruntă. Contăm şi pe sprijinul Bulgariei în acest sens”, a completat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a accentuat importanţa coordonării în plan european în ceea ce priveşte provocările de pe piaţa energiei, în special referitor la securitatea aprovizionării şi consolidarea independenţei energetice.
„Am agreat să intensificăm cooperarea noastră bilaterală în vederea identificării de noi oportunităţi în contextul tranziţiei energetice, cu accent pe domeniul energiei verzi”, a menţionat Iohannis.
NATO, reuniune la Vilnius
Summit crucial
Discuţiile au vizat şi agresiunea rusă împotriva Ucrainei. „România este hotărâtă să continue sprijinul multidimensional substanţial şi complex pe care îl acordă Ucrainei şi care va continua atât timp cât va fi nevoie”, a declarat preşedintele Iohannis.
El a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului român.
„În luna iulie ne vom întâlni la Vilnius pentru a evalua implementarea deciziilor adoptate la Madrid privind postura aliată şi pentru a agrea măsuri suplimentare relevante care să întărească securitatea aliată şi mai ales a aliaţilor de pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră. Am convenit astăzi cu preşedintele Radev că trebuie să lucrăm mai mult şi mai bine împreună în scopul menţinerii securităţii şi a stabilităţii la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga alianţă”, a completat preşedintele Iohannis, conform mass-media.
de Isac Mihai | mart. 16, 2023 | Știri
Peste un miliard de ruble rusești, doar din surse oficiale, sunt cheltuite anual de Federația Rusă pentru activitățile Fundației „Russkii mir”, un veritabil centru de comandă pentru rețeaua de organizații-fiice din toată lumea, inclusiv Republica Moldova și România, relatează mass-media de la Chișinău. În lista fondatorilor organizației non-profit, susținută din bugetul federal, dar și din donații ținute în secret, se regăsesc personaje dedicate propagandei rusești, dar și funcționari de rang înalt care, la diferite etape, și-au îndeplinit rolul de agenți activi ai intereselor ruse în spațiul moldovenesc. Prin intermediul centrelor de știință și cultură deschise la Comrat, Tiraspol, Bălți, dar și în capitală, „lumea rusă” mimează dialogul cultural, implicându-se în organizarea referendumurilor ilegale, a schimburilor de experiență dubioase și a întrunirilor la care sateliții ideologici ai Moscovei promovează retorica expansionistă a Kremlinului. Mai mult, prin filiera rusă, în zona transnistreană au ajuns susținători ai lui Vladimir Putin, implicați în organizarea așa-numitelor proteste pro-ruse din Serbia și care nu ascund că vor să facă un front comun pentru „recroirea lumii”. La Chișinău se discută tot mai aprins despre necesitatea închiderii acestor centre, urmând exemplul României, care deja a suspendat activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din București tocmai pentru că s-ar fi „transformat într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”. Autoritățile de la Chișinău nu au lansat deocamdată consultări oficiale în acest sens.
de Isac Mihai | mart. 15, 2023 | Interviu
Domnul profesor Valentin Naumescu este unul dintre cei mai cunoscuți analiști politici din România (sursă foto: https://www.facebook.com/valentin.naumescu.3/photos_by)
Domnul Valentin Naumescu este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și președintele Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). Domnul Naumescu este expert independent și evaluator al Comisiei Europene în domeniul relații internaționale din 2015 și coordonatorul programului de master în Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor de la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj. Excelența sa a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2005-2007) și consul general al României la Toronto (2008-2012). Printre cărțile sale recent publicate se numără România, marile puteri și ordinea europeană. 1918–2018 (Polirom, 2018), Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022).
„Rusia este un agresor brutal și criminal față de care România s-a exprimat tranșant și căruia îi aplică sancțiunile convenite în cadrul organizațiilor și formatelor occidentale din care facem parte. Cu Republica Moldova, dacă acceptăm să o includem în această categorie, România are și va avea o relație cu totul specială, care trece mult dincolo de discuția de politică externă, fiind vorba de apropierea continuă și profundă a două societăți separate artificial, care vorbesc aceeași limbă și au în foarte mare măsură aceeași moștenire culturală” a declarat domnul Valentin Naumescu, într-un interviu acordat în exclusivitate agenției KARADENIZ PRESS.
Karadeniz Press: Care ar trebui să fie principalele obiective de politică externă ale României, în relația cu statele din bazinul Mării Negre?
Valentin Naumescu: Statele din bazinul Mării Negre sunt foarte diferite ca profil politic, strategic și economic (nu mai vorbim de dimensiunile culturală și istorică), deci nu poate exista un set unic de obiective de politică externă ale României în relația cu toate țările din zonă.
Din păcate, regiunea Mării Negre nu are o identitate anume, un specific al ei, altul decât diversitatea și eterogenitatea înseși. În regiune, de exemplu, România și Bulgaria sunt membre ale UE și NATO (și ale multor altor formate regionale, precum B9 sau Inițiativa celor Trei Mări), deci avem politici comune, aliniate la nivel supranațional și convergente în plan bilateral, în majoritatea cazurilor. Turcia nu este membru al UE dar este membru NATO și un partener strategic foarte important al României, cu o prezență economică și investițională solidă în România, dar care s-a distanțat în ultimii ani de Occident, de UE și de SUA. Ne-am bucura să dezvoltăm acest parteneriat strategic în viitor, dar asta va depinde mult și de ce se va întâmpla cu orientările strategice ale Turciei față de Occident. Ucraina este candidat la integrare europeană și euro-atlantică și un stat invadat, aflat în plin război, un stat pe care România îl susține în mod explicit în toate modurile posibile. Georgia este în principiu o țară cu aspirații de integrare europeană și euro-atlantică, ale cărei ambiții prooccidentale, în măsura în care se vor confirma, vor fi susținute politic de București, dar cu un guvern criticabil deocamdată pentru politicile sale interne, așa cum s-a văzut la recentele proteste. Rusia este un agresor brutal și criminal față de care România s-a exprimat tranșant și căruia îi aplică sancțiunile convenite în cadrul organizațiilor și formatelor occidentale din care facem parte. Cu Republica Moldova, dacă acceptăm să o includem în această categorie, România are și va avea o relație cu totul specială, care trece mult dincolo de discuția de politică externă, fiind vorba de apropierea continuă și profundă a două societăți separate artificial, care vorbesc aceeași limbă și au în foarte mare măsură aceeași moștenire culturală.
Față de fiecare din aceste state, România își setează așadar obiective specifice, aflate într-o dinamică accelerată, cel puțin vorbind de obiectivele pe termen scurt și mediu.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Karadeniz Press: Luand in considerare greutatile generate de invazia rusa din Ucraina pentru activitatile diplomtice, economice si militare de la Marea Neagra, considerati ca se impune/poate pune pe ordinea de zi reformarea/modificarea Conventiei de la Montreux? Daca da/nu, in ce conditii poate fi constituita o flota permanenta NATO in Marea Neagra pentru apararea flancului sudic?
Valentin Naumescu: Nivelul de ambiție al unui asemenea obiectiv cred că depășește deocamdată posibilitățile politico-diplomatice reale. Convenția de la Montreux datează din 1936 și, dacă nu s-a putut face actualizarea ei în anii ‘90, după Războiul Rece, în vremuri mai liniștite, mi-e greu să cred că s-ar putea face în contextul actual, atât de tulburat. Atingerea consensului celor 10 țări semnatare (sau succesoarelor lor, în cazul celor dispărute) pentru revizuirea Convenției mi se pare nerealistă. În schimb, cred că se pot imagina alte tipuri de acorduri regionale, cu participarea unor state riverane din zonă (probabil nu toate), care să permită anumite forme și mecanisme de colaborare în format minilateral.
Ideea unei flote permanente a NATO la Marea Neagră știți că s-a vehiculat prin 2016-2017 și nu a găsit susținere nici măcar din partea tuturor aliaților NATO de la Marea Neagră. Chiar premierul bulgar de atunci, Boiko Borisov, a respins ideea, în contextul unei vizite a președintelui Iohannis la Sofia. Pe de altă parte, apar și idei ieșite din comun, cum ar fi cea exprimată de generalul (r) Ben Hodges, privind aducerea unor nave de luptă americane sub pavilion românesc. România nu mai are însă pavilion național din 2013 iar aceasta este o altă problemă care trebuie rezolvată de statul român în viitor.
Ar mai fi de spus aici că România va fi centrul operațional al noii Strategii a SUA la Marea Neagră, o lege bipartizană adoptată de Congres în 2022, a cărei substanță se va completa cu inițiative concrete până în vara acestui an.
Domnul Valentin Naumescu, o apariție frecventă în mass-media de la București (sursă foto: https://www.facebook.com/valentin.naumescu.3/photos_by)
Karadeniz Press: Ce rol ar trebui sa joace Romania in procesul de reconstructie al Ucrainei si care credeti ca vor fi relatiile bilaterale dintre Kiev si Bucuresti in epoca postconflict?
Valentin Naumescu: Eu sper că relațiile bilaterale București-Kiev vor fi mult mai bune decât au fost înainte de invazia rusească din 2022. În istoria recentă, de după 1991, trebuie să recunoaștem că România și Ucraina nu avuseseră relații prea apropiate, dar acestea s-au îmbunătățit considerabil după 24 februarie 2022. Chiar în pofida manipulărilor perfide rusofile și antiucrainene care mai apar în spațiul public, suportul popular pentru cauza ucraineană rămâne solid în societatea noastră. România a susținut și susține Ucraina în acest război declanșat de Rusia și cred că vom rămâne vecini buni și parteneri apropiați și după război. Așa este normal și așa ar trebui să fie. România se poate implica în multe feluri în reconstrucția Ucrainei, având în vedere portul Constanța, Dunărea, lunga frontieră comună, la nord și la est, capacitatea unor firme românești de a funcționa ca platforme europene din care să pornească spre Ucraina noi afaceri și investiții de reconstrucție, experiența românească specifică perioadei de preaderare, o etapă în care va intra și Ucraina după deschiderea oficială a negocierilor cu UE.
Ar mai fi de menționat formatul trilateral România-Republica Moldova-Ucraina, o idee foarte bună lansată anul trecut, care are un potențial de dezvoltare important în anii următori, pe multiple dimensiuni.
Republica Moldova, sprijinită de România
Karadeniz Press: Romania face eforturi pentru a se transforma intr-un hub energetic pentru intreaga regiune si nu numai. Cum evaluati sansele reale ale Bucurestiului in acest sens, avand in vedere intarzierea exploatarii comerciale a resurselor din Marea Neagra?
Valentin Naumescu: Energia va rămâne o temă majoră în Europa și după război. Din păcate, România a ratat, timp de vreo 6-7 ani, cel puțin, din motive politice interne legate în special de PSD și perioada Dragnea, oportunitatea de a exploata resursele de zăcământ fosil din Marea Neagră. Legislația a fost modificată ulterior, dar apucase să producă efecte. Această întârziere va costa mult, deși se fac acum eforturi pentru accelerarea începutului exploatărilor la capacitate maximă.
Au apărut însă și proiecte energetice noi, care vizează tranzitarea Mării Negre spre Europa Centrală, inclusiv cablul submarin pentru transportul de energie electrică din Caucazul de Sud, sau dezvoltările interesante din proiectul Coridorului Sudic de Gaze, în care un rol major revine Azerbaijanului, țară cu care România are o relație oficială de parteneriat strategic.
Karadeniz Press: Cu privire la Republica Moldova, va reusi puterea pro-europeana sa reziste in razboiul hibrid declansat de Federatia Rusa? Ce poate face Romania mai mult pentru a sprijini autoritatile de la Chisinau?
Valentin Naumescu: Două întrebări foarte grele. La ambele voi răspunde mai mult cu sufletul decât cu date concrete, pe care oricum nu le am. Sperăm ca echipa Maiei Sandu și guvernul Recean să reziste asaltului hibrid al Rusiei asupra Republicii Moldova și orientării ei pro-occidentale. Rămâne de văzut ce se mai întâmplă în/cu Transnistria, unde, în opinia mea, evoluțiile sunt abia la început. Rusia va continua să încerce destabilizarea politică a Republicii Moldova și poate chiar o criză de securitate în Transnistria, pentru a justifica acțiuni ulterioare, mergând, nu aș exclude, până la o declarație de anexare a Transnistriei, dacă rușii vor reuși să schimbe conducerea de la Tiraspol cu una complet aservită, care „va cere” acest lucru.
Perioada de 1-2 ani care urmează este critică și crucială pentru viitorul Republicii Moldova. Este neapărat necesar ca în acest interval, poate chiar până la sfârșitul lui 2023 sau începutul lui 2024, Republica Moldova și Ucraina să înceapă negocierile oficiale de aderare la UE. Această decizie ar mai însemna un balon de oxigen și la Chișinău.
În ceea ce privește România, a existat cu certitudine ajutor pentru Republica Moldova până acum, în special în domeniul energiei electrice, și va exista și în continuare, pe multiple planuri – politic, energetic, infrastructură, învățământ, poate și investițional, din ce în ce mai mult. Cea mai dificilă întrebare este, desigur, cea legată de ajutorul de securitate, dar și acolo se fac deja unii pași concreți, poate nu unilateral de către România, dar cu siguranță de către UE, care va acorda asistență financiară pentru înzestrarea militară a armatei Republicii Moldova.
Pe termen lung, soluția de securitate pentru Republica Moldova este însă renunțarea la principiul neutralității și aderarea la o alianță occidentală puternică și credibilă, de preferat NATO. Pentru această renunțare la iluzia neutralității, întreținută de agenții de influență ai Rusiei după 1991, trebuie însă să existe suport popular suficient de larg peste Prut și apoi un context favorabil, o fereastră de oportunitate.
Domnul Valentin Naumescu alături de doamna Maia Sandu, președinta Republicii Moldova (sursă foto: https://www.facebook.com/valentin.naumescu.3/photos_by)
Karadeniz Press: Sunteti președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) din România, devenit intr-un scurt timp unul dintre cele mai reprezentative din tara noastra. Poate experienta societatii civile din Romania sa fie folosita de catre alte state din bazinul Marii Negre?
Valentin Naumescu: Situațiile sunt diferite, de la țară la țară, de la o societate la alta, de la un moment istoric la altul, de la un context politic și cultural la altul. Ceea ce am făcut noi la ICDE, începând de la Cluj și mergând ulterior spre celelalte mari centre universitare ale țării, a fost să construim treptat o echipă multidisciplinară de specialiști, pornind de la domenii precum justiția, administrația publică, educația, economia, energia, finanțele, tehnologiile digitale, până la politică, relații internaționale, diplomație, afaceri europene. O asemenea echipă, spre deosebire de organizațiile foarte specializate, de nișă, este capabilă să formuleze sinteze și viziuni transversale, largi, cuprinzătoare.
De multe ori, am observat că, deși există specialiști buni în diverse domenii, aceștia nu au oportunitatea sau cadrul optim să dezbată, să reflecteze și să comunice între ei, să articuleze viziuni coerente pentru țară. Fiecare se limitează la pătrățica lui și nimic nu se leagă. Desigur, în principiu aceste sinteze și viziuni integratoare la nivel național și ar trebui oferite de partidele politice dar ele nu o fac. Partidele politice au eșuat în România și au cote de credibilitate foarte scăzute. Poate că, până la recredibilizarea partidelor politice sau apariția unor proiecte democratice noi, care să ducă România mai departe, este momentul ca societatea civilă și think tankurile să preia temporar această funcție de reflecție strategică și elaborare de viziuni și proiecte prioritare, pe termen lung.
De exemplu, în decembrie 2021, am lansat public documentul de sinteză (viziune) Republica 3.0 – România Europeană, la care au lucrat aproape 30 de experți, o viziune de dezvoltare bazată pe șapte direcții strategice, care au rezultat din cercetarea noastră ca fiind prioritare pe termen lung – Modernizarea societății prin educație și cercetare performante, Reforma instituțiilor statului și transformarea administrației publice din corp clientelar în agent al dezvoltării, Relansarea economiei și reindustrializarea pe baze sustenabile și inclusive, Inovarea și stimularea eficienței energetice sustenabile, Eficientizarea și proiectarea inteligentă a acțiunii externe a statului român, Credibilizarea și responsabilizarea partidelor politice democratice, Combaterea crizei demografice.
Fiecare din aceste șapte direcții prioritare sunt ulterior dezvoltate, detaliate, continuate prin propuneri de măsuri concrete.
Acum lucrăm la al doilea volum colectiv al ICDE, o carte despre consecințele războiului din Ucraina asupra României, Europei și lumii, care reunește 20 de autori și care va apărea în toamnă.
Nu avem pretenția că schimbăm România, dar încercăm să oferim celor care au puterea să o facă idei, analize, sinteze și viziuni care le-ar putea fi de ajutor, dacă vor dori să le folosească.
de Isac Mihai | mart. 15, 2023 | Analize, TURCIA
Turcia, între NATO și neo-otomanism pontic
Procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru data de 14 mai va fi lansat sâmbătă, 18 martie, pe fondul problemelor economice, politice și sociale tot mai acute provocate de recentele dezastre naturale.
Moștenirea AKP
Decretul, publicat în Buletinul Oficial al statului turc, precizează că la sfârșitul acestei săptămâni are loc începerea oficială a procesului, iar din data de 19 martie se primesc candidaturile pentru şefia statului, un termen care se va încheia pe 23 martie pentru candidaţii înregistraţi de partidele politice şi pe 27 martie pentru propunerile cetăţeneşti.
Lista finală a candidaţilor va fi anunţată pe 31 martie, conform calendarului, iar campania electorală va începe oficial.
Partidul islamist AKP, care conduce Turcia din 2002, a precizat deja că actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, va fi candidatul său, în timp ce o coaliţie de opoziţie de şase partide, condusă de partidul social-democrat CHP şi partidul naţionalist IYI, a anunţat candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP.
Nu este încă sigur dacă partidul de stânga şi prokurd HDP, al treilea din Parlament, îşi va anunţa un candidat propriu sau va alege să-l susţină pe Kilicdaroglu.
Este posibilă de asemenea prezenţa la alegeri a lui Muharrem Ince, candidatul CHP la alegerile din 2018, care în 2021 a părăsit formaţiunea pentru a-şi fonda propriul partid, Memleket.
Opoziția unită
Între 27 aprilie şi 9 mai se va putea vota la consulatele turceşti din străinătate şi în punctele de frontieră şi aeroporturile din Turcia, ceea ce va facilita votul pentru milioane de emigranţi turci.
Pe 14 mai 2023, cetăţenii vor merge la urne, iar, dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va primi peste 50%, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 28 mai.
Sondajele, publicate de mass-media turcă și internațională, arată că Erdogan ar obţine în jur de 44% din voturi, ceea ce ar face posibilă o victorie a opoziţiei dacă coaliţia formată în jurul lui Kilicdaroglu se va menţine unită, iar alegătorii HDP decid să-l susţină.
Criză economică
Deficitul de cont curent al Turciei s-a adâncit la 9,85 miliarde de dolari în ianuarie, arată datele publicate luni de Banca Centrală, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii de când sunt disponibile datele, pe fondul majorării costurilor cu energia şi al importurilor de aur.
Este cel mai ridicat deficit lunar din 1984, primul an de când sunt disponibile astfel de date. Înainte de 1984, Turcia nu avea o economie suficient de mare pentru a genera un astfel de deficit, arată datele publicate de Banca Centrală.
Pe ansamblul anului trecut, deficitul de cont curent al Turciei a ajuns la 48,7 miliarde de dolari.
Trecerea pe excedent este unul din principalele obiective ale programului economic al preşedintelui Tayyip Erdogan, care prioritizează de asemenea creşterea economiei, exporturile şi nivelul scăzut al şomajului.
Într-un sondaj realizat de Reuters, analiştii se aşteptau ca deficitul de cont curent al Turciei să se situeze în medie la 10 miliarde de dolari în ianuarie, estimările variind de la şase la 11,1 miliarde de dolari.
Deficitul comercial, o componentă majoră a deficitului de cont curent, a crescut cu 38% în ianuarie, la 14,24 miliarde de dolari, în urma majorării costurilor cu energia şi a importurilor de aur.
Economiştii se aşteaptă la noi valori record ale deficitelor în următoarele luni, iar la finalul lui 2023 estimează un deficit de 43,5 miliarde de dolari.
De asemenea, economiştii monitorizează impactul costurilor pentru reconstrucţia şi redresarea regiunilor din Turcia afectate de cutremurele de luna trecută.
Bilanț dureros
Bilanţul seismului produs luna trecută în Turcia a ajuns la 48.448 de morţi, conform unui anunţ făcut luni de ministrul turc de interne, Suleyman Soylu. Aceste cifre au dus la creșterea în sondaje a opoziției, pe fondul răspunsului întârziat al autorităților.
În încercarea de a asigura locuinţe pentru persoanele rămase fără adăpost, autorităţile se grăbesc să organizeze „oraşe” din containere.
Bilanţul total al seismului, ce include şi victimele din Siria vecină, a depăşit 54.000.
În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Malatya, una dintre provinciile afectate puternic de seism, Soylu a precizat că printre victimele cutremurului se numără 6.660 de cetăţeni străini, majoritatea lor sirieni, iar 1.615 victime nu au fost încă identificate.
Seismul şi replicile puternice ce i-au urmat, au rănit 115.000 de oameni în Turcia şi lăsat milioane de oameni adăpostindu-se în corturi sau încercând să se mute în alte oraşe din regiuni mai ferite.
Preşedintele Tayyip Erdogan şi-a luat angajamentul că va reconstrui casele în interval de timp de un an, dar vor trece probabil multe luni până când sinistraţii vor putea să se mute din corturi sau din casele container în locuinţe permanente.
Ministrul de interne a mai precizat că a fost degajat molozul şi dărâmăturile de la 5.321 de clădiri prăbuşite din totalul de 36.257, în timp ce 6.000 de clădiri puternic afectate din 18.219 au fost demolate şi spaţiile respective degajate.
Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Occidentului
Impact diplomatic
Liderul turc a reușit să marcheze o serie de victorii și pe frontul relațiilor internaționale, Turcia urmând să anunțe că acceptă aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez în Turcia.
Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a dat semnale clare că își va respecta angajamentul de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.
Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.
Totodată, Ankara a mijlocit prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării
Acest aşa-numit acord din Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a avut ca efect limitarea gravei crize alimentare globale cauzate de invazia Ucrainei la 24 februarie. El a fost reînnoit în noiembrie pentru 120 de zile şi a permis până în prezent exportul a peste 24 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, potrivit ONU.
China este primul destinatar al exporturilor realizate în cadrul acordului, Spania al doilea şi Turcia al treilea.
de Isac Mihai | mart. 14, 2023 | Știri
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Statele Unite și Ucraina au fost în mare măsură umăr la umăr în actuala criză, de când administrația președintelui Joe Biden a promis sprijin pentru „atât timp cât este nevoie” pentru a rezista invaziei necruțătoare a Moscovei, relatează Politico. Dar la mai bine de un an de război, există diferențe tot mai mari în culise în modul în care Washington și Kiev înțeleg obiectivele războiului, iar potențiale puncte de inflamare se referă la cum și când se va termina conflictul.
„Administrația nu are un obiectiv politic și un scop clar. Strategia lor este de a prelungi cât mai mult această criză, lucru dorit și de Vladimir Putin” a declarat reprezentantul republican Michael McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților. „Strategia este doar să le dai suficient sprijin pentru a supraviețui, dar nu și pentru a câștiga? Nu văd o viziune pentru victorie în acest moment și, dacă nu avem asta, atunci ce facem?
În public, există o strânsă colaborare între Biden și președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, o alianță expusă luna trecută, când președintele american a efectuat o vizită secretă și dramatică la Kiev. Dar pe baza conversațiilor cu 10 oficiali, parlamentari și experți, Politico scoate în evidență noi puncte de tensiune: sabotarea unei conducte de gaze naturale din Oceanul Atlantic; apărarea brutală și consumatoare de resurse a unui oraș ucrainean fără importanță strategică; și un plan de a lupta pentru o regiune (n.r.-Peninsula Crimeea) în care forțele ruse sunt prezente și fortificate de aproape un deceniu.
Înalți oficiali ai administrației susțin că unitatea dintre Washington și Kiev este strânsă. Dar neînțelegerile dintre cele două capitale pot fisura alianța dintre SUA și Ucraina.
