Turcia, între NATO și neo-otomanism pontic

Procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru data de 14 mai va fi lansat sâmbătă, 18 martie, pe fondul problemelor economice, politice și sociale tot mai acute provocate de recentele dezastre naturale.

Moștenirea AKP

Decretul, publicat în Buletinul Oficial al statului turc, precizează că la sfârșitul acestei săptămâni are loc începerea oficială a procesului, iar din data de 19 martie se primesc candidaturile pentru şefia statului, un termen care se va încheia pe 23 martie pentru candidaţii înregistraţi de partidele politice şi pe 27 martie pentru propunerile cetăţeneşti.

Lista finală a candidaţilor va fi anunţată pe 31 martie, conform calendarului, iar campania electorală va începe oficial.

Partidul islamist AKP, care conduce Turcia din 2002, a precizat deja că actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, va fi candidatul său, în timp ce o coaliţie de opoziţie de şase partide, condusă de partidul social-democrat CHP şi partidul naţionalist IYI, a anunţat candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP.

Nu este încă sigur dacă partidul de stânga şi prokurd HDP, al treilea din Parlament, îşi va anunţa un candidat propriu sau va alege să-l susţină pe Kilicdaroglu.

Este posibilă de asemenea prezenţa la alegeri a lui Muharrem Ince, candidatul CHP la alegerile din 2018, care în 2021 a părăsit formaţiunea pentru a-şi fonda propriul partid, Memleket.

Opoziția unită

Între 27 aprilie şi 9 mai se va putea vota la consulatele turceşti din străinătate şi în punctele de frontieră şi aeroporturile din Turcia, ceea ce va facilita votul pentru milioane de emigranţi turci.

Pe 14 mai 2023, cetăţenii vor merge la urne, iar, dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va primi peste 50%, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 28 mai.

Sondajele, publicate de mass-media turcă și internațională, arată că Erdogan ar obţine în jur de 44% din voturi, ceea ce ar face posibilă o victorie a opoziţiei dacă coaliţia formată în jurul lui Kilicdaroglu se va menţine unită, iar alegătorii HDP decid să-l susţină.

Criză economică

Deficitul de cont curent al Turciei s-a adâncit la 9,85 miliarde de dolari în ianuarie, arată datele publicate luni de Banca Centrală, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii de când sunt disponibile datele, pe fondul majorării costurilor cu energia şi al importurilor de aur.

Este cel mai ridicat deficit lunar din 1984, primul an de când sunt disponibile astfel de date. Înainte de 1984, Turcia nu avea o economie suficient de mare pentru a genera un astfel de deficit, arată datele publicate de Banca Centrală.

Pe ansamblul anului trecut, deficitul de cont curent al Turciei a ajuns la 48,7 miliarde de dolari.

Trecerea pe excedent este unul din principalele obiective ale programului economic al preşedintelui Tayyip Erdogan, care prioritizează de asemenea creşterea economiei, exporturile şi nivelul scăzut al şomajului.

Într-un sondaj realizat de Reuters, analiştii se aşteptau ca deficitul de cont curent al Turciei să se situeze în medie la 10 miliarde de dolari în ianuarie, estimările variind de la şase la 11,1 miliarde de dolari.

Deficitul comercial, o componentă majoră a deficitului de cont curent, a crescut cu 38% în ianuarie, la 14,24 miliarde de dolari, în urma majorării costurilor cu energia şi a importurilor de aur.

Economiştii se aşteaptă la noi valori record ale deficitelor în următoarele luni, iar la finalul lui 2023 estimează un deficit de 43,5 miliarde de dolari.

De asemenea, economiştii monitorizează impactul costurilor pentru reconstrucţia şi redresarea regiunilor din Turcia afectate de cutremurele de luna trecută.

Bilanț dureros

Bilanţul seismului produs luna trecută în Turcia a ajuns la 48.448 de morţi, conform unui anunţ făcut luni de ministrul turc de interne, Suleyman Soylu. Aceste cifre au dus la creșterea în sondaje a opoziției, pe fondul răspunsului întârziat al autorităților.
În încercarea de a asigura locuinţe pentru persoanele rămase fără adăpost, autorităţile se grăbesc să organizeze „oraşe” din containere.
Bilanţul total al seismului, ce include şi victimele din Siria vecină, a depăşit 54.000.
În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Malatya, una dintre provinciile afectate puternic de seism, Soylu a precizat că printre victimele cutremurului se numără 6.660 de cetăţeni străini, majoritatea lor sirieni, iar 1.615 victime nu au fost încă identificate.
Seismul şi replicile puternice ce i-au urmat, au rănit 115.000 de oameni în Turcia şi lăsat milioane de oameni adăpostindu-se în corturi sau încercând să se mute în alte oraşe din regiuni mai ferite.
Preşedintele Tayyip Erdogan şi-a luat angajamentul că va reconstrui casele în interval de timp de un an, dar vor trece probabil multe luni până când sinistraţii vor putea să se mute din corturi sau din casele container în locuinţe permanente.
Ministrul de interne a mai precizat că a fost degajat molozul şi dărâmăturile de la 5.321 de clădiri prăbuşite din totalul de 36.257, în timp ce 6.000 de clădiri puternic afectate din 18.219 au fost demolate şi spaţiile respective degajate.

Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Occidentului

Impact diplomatic

Liderul turc a reușit să marcheze o serie de victorii și pe frontul relațiilor internaționale, Turcia urmând să anunțe că acceptă aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez în Turcia.

Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a dat semnale clare că își va respecta angajamentul de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.

Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.

Totodată, Ankara a mijlocit prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării

Acest aşa-numit acord din Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a avut ca efect limitarea gravei crize alimentare globale cauzate de invazia Ucrainei la 24 februarie. El a fost reînnoit în noiembrie pentru 120 de zile şi a permis până în prezent exportul a peste 24 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, potrivit ONU.

China este primul destinatar al exporturilor realizate în cadrul acordului, Spania al doilea şi Turcia al treilea.