de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčović, dorește să organizeze pana la vara discuții trilaterale cu Federația Rusă și Ucraina privind condițiile tranzitului gazelor naturale după anul 2019, relatează „Radio Liberty”, citat de agenția KARADENIZ PRESS. Acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina se va termina la sfârșitul acestui an și parțile nu au semnat încă o nouă înțelegere pentru anul 2020.
În ianuarie 2019, Comisia Europeană a prezentat o ofertă Naftogaz Ucraina și Gazprom Rusia privind termenii contractului de tranzit după expirarea celui actual.
Šefčović a reamintit că, la ultima întâlnire, părțile au convenit să „încerce să se întâlnească din nou undeva la jumătatea lunii mai”. „Dar până acum, am înțeles că, mai ales din cauza campaniei electorale din Ucraina, nu am primit încă un răspuns (despre întâlnire), dar vă pot asigura că vom face tot posibilul pentru a organiza o întâlnire trilaterală înainte de vară sau înainte de vacanta de vara”, a declarat vicepreședintele CE, citat de Interfax-Ucraina.
„Trebuie să rezolvăm situația aprovizionării cu gaze nu numai pentru iarnă viitoare, dar, după cum știți, principala prioritate pentru Uniunea Europeană este garantarea securității unui contract de tranzit pe termen lung prin Ucraina, cel puțin în următorii 10 ani, aceasta este prioritatea noastră, dorim să ne întâlnim cât mai curând posibil după alegerile prezidențiale din Ucraina” a adăugat el. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a promis, sâmbătă, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania dacă va obţine un nou mandat după alegerile legislative de săptămâna viitoare, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un interviu pentru Channel 12 News, acordat cu trei zile înaintea alegerilor de marţi, Netanyahu a fost întrebat de ce nu a extins suveranitatea Israelului asupra coloniilor din Cisiordania, cum a procedat Israelul în urmă cu mulţi ani în cazul Ierusalimului de Est şi Platoului Golan.
Generația Netanyahu
“Cine spune că nu vom face asta? Discutăm despre acest lucru. Întrebaţi dacă vom trece la faza următoare? Răspunsul este da, vom trece la faza următoare. Voi extinde suveranitatea Israelului”, a spus Netanyahu, conform mass-media.
Netanyahu, care a dominat politica israeliană timp de o generaţie, luptă pentru supravieţuirea politică împotriva lui Benny Gantz, un fost şef de Stat Major al armatei israeliene. Actualul premier l-a acuzat pe Gantz că ar putea să pună în pericol siguranţa Israelului prin concesii teritoriale în faţa palestinienilor.
Coloniile din Cisiordania reprezintă unul dintre cele mai “încinse” subiecte în eforturile de restartare a discuţiilor de pace israeliano-palestiniene. În prezent, în Cisiordania locuiesc peste 400.000 de israelieni şi aproximativ 2,9 milioane de palestinieni.
Precedentul Golan
Preşedintele american Donald Trump a afirmat anterior că ‘este timpul’ ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, teritoriu ocupat şi anexat de acesta de la Siria în urma Războiului de Şase Zile din 1967. Anunțul vine după o altă decizie istorică a SUA în ceea ce privește mutarea ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim.
‘După 52 de ani, este timpul ca Statele Unite să recunoască deplin Suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru Statul Israel şi Stabilitatea Regională!’, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.
‘Într-o perioadă în care Iranul încearcă să folosească Siria ca o platformă pentru a distruge Israelul, Preşedintele Trump recunoaşte cu îndrăzneală suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan. Îţi mulţumim, preşedinte Trump!’, a transmis, într-o primă reacţie, Benjamin Netanyahu, pe reţelele sociale.
Netanyahu a evocat posibilitatea ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan cu prilejul primei sale întâlniri cu Trump la Casa Albă, în februarie 2017.
La mijlocul lui noiembrie, SUA au votat pentru prima oară împotriva unei rezoluţii a ONU ce considera anexarea israeliană a Înălţimilor Golan drept ‘nulă şi neavenită’. Singurul stat care a mai votat împotriva acestei rezoluţii a fost Israel.
Axa Moscova-Damasc
Poziția Moscovei asupra apartenenţei înălțimilor Golan din Siria rămâne neschimbată. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului egiptean Al-Ahram. „Ne orientăm constant pe Rezoluția 497 din 17 decembrie 1981 a Consiliului de Securitate al ONU, conform căreia decizia Israelului de a-și stabili legile, jurisdicția și administrația în această parte a Siriei este nevalabilă și nu are forță juridică internațională”, a spus Lavrov.
El a menționat că majoritatea covârșitoare a membrilor comunității mondiale aderă la aceeași abordare.
Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus că Statele Unite zguduie ordinea mondială, fundamentele căreia ele însele au creat-o. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.
Silenzio stampa
Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.
Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.
Zugzwang politic
„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.
Scenarită politică
Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.
Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.
Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.
Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 2, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.
Agendă necunoscută
Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.
Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.
Miză electorală
În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.
O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 28, 2019 | Federatia Rusa, Știri
Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice
Ex-ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, și fostul ofițer al KGB, Mihail Golovatov, au fost condamnați în absenţă de Judecătoria din Vilnius (Lituania) pentru crime de război și crime împotriva umanității în dosarul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, când autoritățile sovietice au încercat să înăbușe mișcarea de independență a țării baltice, relatează mass-media de la Chișinău. Astfel, Iazov a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, Golovatiuc – la 12 ani, iar fostul șef al garnizonului Armatei sovietice din Vilnius, Vladimir Ushopcic, la 14 ani de pușcărie.
Potrivit materialelor cauzei, Iazov este acuzat că la finele anului 1990 a creat un grup organizat din 160 de militari și politicieni în scopul readucerii Lituaniei în componența URSS.
Plan diabolic
Procurorii susțin că Iazov a ordonat subalternilor săi să elaboreze un plan de preluare a puterii în Lituania, să pregătească lista obiectivelor strategice importante, inclusiv autoritățile publice centrale, mass-media și comunicații.
„La data de 11 ianuarie 1991 în cadrul implementării planului, cu ajutorul militarilor, a început agresiunea din partea Uniunii Sovietice și un conflict armat în Lituania”, se menționează în document.
Tot acolo se descrie atacul asupra Vilniusului și se acordă o atenție deosebită asaltului asupra Casei presei. Peste două zile, autoritățile sovietice au încercat cu forța să răstoarne autoritățile legitime ale Lituaniei care și-a declarat independența în martie 1990.
Militarii sovietici au ocupat și clădirea televiziunii lituaniene, acțiune în urma căreia 14 persoane au decedat, iar peste 1 000 au fost răniți.
În total, pe acest dosar sunt acuzați 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina. (N.G.)
