de Anatol Terzi | oct. 12, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Federaţia Rusă şi România sînt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, ponderea lor fiind în creştere în primele opt luni ale anului 2011, arat[ datele Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău. Ponderea Rusiei în exporturi a crescut de la 24,6 la sută în ianuarie-august 2010 la 27,6% în opt luni ale acestui an, iar la importuri s-a majorat de la 14,7 la 14,9%. Şi cota României în comerţul exterior al Republicii Moldova a crescut, la exporturi de la 16,4% la 18,2%, iar la importuri de la 10,1% la 11,5%. Republica Moldova a exportat în opt luni pe piaţa rusă mărfuri în valoare de 377 de milioane de dolari şi a importat în sumă de 478,7 milioane de dolari, iar exporturile în România s-au ridicat la 249,1 milioane de dolari, în timp ce importurile au fost mai mari, respectiv, de 370,1 milioane de dolari. Livrările de mărfuri moldoveneşti au înregistrat cele mai mari creşteri pe piaţa rusă şi pe cea românească printre 10 top ţări partenere în derularea exporturilor, de circa 80 la sută, în primele opt luni ale anului 2011.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană a acordat mai mult acces exporturilor moldoveneşti începînd de vineri. UE deja permite Moldovei să exporte pe teritoriul său produse fără a plăti taxe vamale, cu excepţia a 12 produse agricole pentru care sînt prevăzute cote. De la 1 iulie, UE a mărit volumele de export pentru unele din cele 12 produse agricole. Din 2008 Moldova beneficiază de aşa-numitul regim de preferinţe comerciale autonome pentru a-şi exporta mărfurile în UE, iar astăzi UE a majorat durata de aplicare a regimului cu încă trei ani, pînă în 2015. Astfel, firmele de vinificaţie din Moldova vor avea dreptul să exporte în UE, fără taxe vamale, cu 50 000 de hectolitri de vin mai mult în 2011, admiţîndu-se o cotă de 150 000 hl. Volumul va spori pînă la 180 000 hl în 2012 şi pînă la 240 000 hl în fiecare an din 2013 pînă 2015. Cota anuală de export pentru orz, porumb şi grîu se va majora cu 5000 de tone anual din 2013 pînă 2015.
Cu temele facute
Republica Moldova şi-a îndeplinit angajamentele asumate pînă la această perioadă în vederea începerii negocierilor despre comerţul liber cu Uniunea Europeană. Guvernul de la Chişinău a prezentat ieri Comisiei Europene un al doilea raport de progres privind realizarea recomandărilor Comisiei pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi UE, numit şi Acordul de comerţ liber, transmite Moldpres. La 20 iunie, Consiliul Uniunii Europene a mandatat Comisia Europeană să demareze negocierile cu R. Moldova pe marginea Acordului de comerţ liber. Astăzi, la o conferinţă de presă, viceministrul Economiei, Octavian Calmîc, a declarat că: „Negocierile de acest gen, duse de către ţările din Balcanii Occidentali, au durat în jur de patru, dar, ţinînd cont de existenţa regimului de preferinţe comerciale autonome, Moldova ar putea încheia negocierile în 2012”. Viceministrul a opinat că negocierile pe marginea acordului de comerţ liber ar putea începe pînă la finele anului în curs. Raportul cuprinde progresele realizate de către Guvernul moldovean în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în 13 domenii, dintre care: infrastructura calităţii, măsuri sanitare şi fitosanitare, facilitarea comerţului şi administrarea vamală, proprietatea intelectuală, achiziţii publice şi concurenţa. În domeniul infrastructurii calităţii au fost anulate 144 de standarde naţionale, care veneau în contradicţie cu normele europene. Guvernul a elaborat studiile şi planurile de acţiuni necesare pentru tranşarea problemelor în domeniile convenite cu Comisia Europeană. Octavian Calmîc a menţionat că Ministerul Economiei s-a achitat de obligaţiile ce ţin de elaborarea proiectelor de legislaţie convenite cu UE, iar acestea acum se află la diferite etape de aprobare în Guvern şi Parlament. Acordul de comerţ liber va face parte din viitorul Acord de Asociere dintre R. Moldova şi UE.
Investitii straine de 100 de milioane de dolari
Intrările de investiţii străine directe a ajuns la 101,41 milioane de dolari în trimestrul întîi 2011, cu 47 la sută peste nivelul din perioada similară a anului trecut, cînd nivelul investiţiilor în Republica Moldova a fost de 68,98 milioane de dolari SUA. Peste 35 la sută din acestea au reprezentat participaţiile la capitalul social. Venitul reinvestit de nerezidenţi pentru a-şi creşte afacerile locale sau pentru noi proiecte a fost estimat la 26,80 milioane de dolari. Circa 38 la sută din intrările de investiţii străine directe au fost reprezentate de creditele intra-grup, prin care sucursalele moldoveneşti s-au împrumutat de la firmele „mamă”. În trimestrul întîi al acestui an ieşirile de capital s-au menţinut la nivelul anului trecut, ca urmare fluxurile nete au crescut şi mai puternic decît intrările, cu 73 la sută, pînă la 74,91 milioane de dolari. Soldul de investiţii străine directe constituia la sfîrşitul lunii martie 2911,40 milioane de dolari SUA, din care peste 78 la sută reprezintă participaţiile la capital şi venitul reinvestit . Investiţiile străine directe în capital social sînt concentrate, în fond, în activităţile financiare, industria prelucrătoare, comerţ şi sectorul energetic. BNM mai arată că investitorilor din ţările Uniunii Europene le revine ponderea majoră – 53,1% – din investiţiile străine directe acumulate în capitalul social, celor din CSI – 11,9, iar investitorilor din alte ţări – 35,0%.
de Anatol Terzi | mart. 10, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia doreste o crestere a exporturilor de armament
Agentia rusa pentru Exportul de Armament si-a propus pentru acest an exporturi de 9.5 miliarde de dolari. Anul trecut, vanzarile au fost de 8.6 miliarde de dolari. Pentru acest an, agentia rusa pentru Exportul de Armament (Rosoboronexport) si-a propus ca tinta exporturi in valoare de 9.5 miliarde de dolari, a spus miercuri presedintele agentiei, Anatoly Isaikin. „Portofoliul de comenzi al Rosoboronexport se ridica la aproximativ 38.5 miliarde de dolari si speram sa indeplinim aceste comenzi in decurs de trei ani”, a afirmat Anatoly Isaikin. Potrivit presedintelui agentiei, anul trecut agentia rusa pentru Exportul de Armament a vandut peste hotare armament in valoare de 8.6 miliarde de dolari iar in ultimii zece ani Rosoboronexport si-a majorat exporturile cu 500-700 milioane de dolari anual, ajungand de la 2,1 miliarde de dolari in 2001 la 7,4 miliarde de dolari in 2009. O mare parte din export este orientat catre India, Algeria si China care cumpara aproximativ 60 la suta din intreaga cantitate de arme si echipament militar, 10 la suta din achizitii fiind realizate de China. Potrivit sefului intreprinderii publice Rostehnologhii, entitatea care controleaza Rosoboronexport, situatia incerta din Libia va cauza o diminuare semnificativa pentru Rusia cu aproximativ 4 miliarde de dolari din vanzarile de arme, datorate sanctiunilor ONU aplicate regimului Gaddafi. Rusia este al treilea exportator mondial de armament, dupa SUA si Marea Britanie, dupa ce, in anul 2006, a devansat Franta.
Rusia pierde 4 miliarde dolari din armament in Libia
Rusia ar putea pierde 4 miliarde de dolari pentru contracte militare neonorate in Libia, in urma adoptarii de catre ONU a sanctiunilor impotriva regimului lui Muammar Gaddafi, scrie presa internationala citand surse militare ruse. „Dintre tarile din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, Libia este principalul cumparator de armament rusesc”, a afirmat sursa mentionata. „Contractele de vanzari de echipamente militare incheiate cu aceasta tara sunt, in prezent, de aproximativ 2 miliarde de dolari. Negocierile pentru echipamente de aviatie si sisteme de aparare antiaeriana in valoare de 1,8 miliarde dolari se aflau in faza finala, a precizat sursa citata. Rusia incearca sa pastreze furnizarea de echipamente militare in Orientul Mijlociu, in pofida revoltelor care au zguduit regiunea. Ministrul rus al apararii, Anatoli Serdiukov, s-a declarat ingrijorat de impactul revoltelor arabe asupra exporturilor de arme rusesti. „Suntem profund ingrijorati. Am dori ca contractele semnate sa fie onorate”, a afirmat oficialul.
474 de miliarde de euro pentru inarmare pana in 2020
Rusia va aloca aproximativ 1,900 mii de miliarde de ruble (474 de miliarde de euro) pentru cercetare si dezvoltare in cadrul programului de inarmare pana in 2020, o pondere de 80% urmind sa fie destinata achizitionarii de armament nou, a anuntat recent prim-adjunctul ministrului rus al apararii Vladimir Popovkin. Prioritatea principala a programului militar de stat vizeaza dezvoltarea fortelor strategice. Astfel, pina in 2020, Rusia isi propune sa construiasca opt submarine nucleare, dotate cu rachete balistice intercontinentale Bulava. In plus, avioanele Tu-160 ale aviatiei militare vor fi supuse unui proces de modernizare. Rusia intentioneaza sa dezvolte pina in 2020 un nou tip de racheta intercontinentala grea, a mai spus Popovkin. Ministerul rus al apararii are in vedere dezvoltarea unei grupari orbitale, iar pina in 2020 armata rusa va primi peste 600 de avioane, aproximativ 1000 de elicoptere si 100 de nave, dintre care 20 de submarine, 35 de corvete si 15 fregate. Institutia apararii se va dota pina in 2020 cu zece sisteme de aparare antiaeriana S-500, care vor inlocui rachetele S-400. Prim-adjunctul ministrului apararii a confirmat intentia institutiei de a achizitiona doua portelicoptere clasa Mistral din Franta si de a construi doua nave similare pe santierele rusesti. Popovkin a mai anuntat ca Rusia poarta negocieri cu Franta pentru achizitionarea noii uniforme militare „a soldatului viitorului”.
