de Razvan Iorga | nov. 13, 2011 | Asia Centrală, Razboi energetic, UE, Uncategorized @ro
China, cel mai mare consumator mondial, ar putea beneficia de rezerve uriase de hidrocarburi, informeaza agentia de presa economica Bloomberg. Jurnalistii agentiei opineaza ca depozitele petroliere din Marea Chinei de Sud sunt estimate la 213 miliarde de barili de petrol. Aceasta cifra reprezinta in jur de 80% din rezervele Arabiei Saudite, potrivit Agentiei Americane pentru Informatii Energetice. China, cea de-a doua a lumii revendica „suveranitate indiscutabila” asupra unei parti majore a marii, titreaza Bloomberg. Disputele teritoriale intre China si alte state asiatice care pretind ca au drept de proprietate asupra unor regiuni din Mare impiedica exploatarea depozitelor si ameninta stabilitatea maritima a regiunii. Divergentele teritoriale asupra suveranitatii au afectat legaturile Chinei cu vecinii sai. La tensionarea relatiilor a contribuit si acuzatia Vietnamului potrivit careia vasele sub pavilion vietnamez sunt hartuite de ambarcatiuni chinezesti. Frictiunile dintre tari ameninta stabilitatea maritima a zonei. Suveranitatea asupra Marii Chinei de Sud va fi unul dintre punctele importante de pe agendele de discutii a doua summituri asiatice ce vor avea loc in Indonezia saptamana viitoare, scrie Reuters. Desi presata de eforturile comune ale tarilor asiatice de a-i limita revendicarile teritoriale, probabilitatea ca aceasta sa faca concesii in ceea ce priveste controlul asupra vastelor zone disputate este foarte mica.
Dispute teritoriale
China pretinde ca detine parti importante din Marea Chinei de Sud, in care sunt inclusi si atoli nelocuiti din apropierea coastei insulei Borneo. Vietnam, Filipine, Taiwan, Malaezia si Brunei isi revendica, de asemenea, parti din mare. Tarile asiatice, sprijinite de SUA si Japonia, incearca sa puna presiuni asupra administratiei de la Beijing pentru a avansa in chestiunea spinoasa a suveranitatii. Potrivit analistilor, China, care se bucura de o pozitie militara si economica favorabila, nu va ceda. „Este destul de proeminenta si destul de puternica acum, asa ca de ce sa dea inapoi? Ar fi ciudat sa o faca, daca luam in calcul care ii sunt nevoile strategice, nevoile energetice, si potentialul pe care teritoriile disputate il au in a raspunde acestor nevoi”, a explicat Kerry Brown, directorul Programului Asiatic al institutului londonez de politici externe Chatham House. Statele asiatice incearca sa detensioneze relatiile pe care le au cu China dupa o serie de dispute din acest an. China si Vietnam au semnat luna trecuta o intelegere cu privire la aceasta situatie, insa acordul nu a adus prea multe elemente noi fata de compromisurile negociate anterior. Guvernul de la Beijing este ingrijorat ca pozitia ii va fi amenintata de o posibila cresterea a prezentei fortelor navale americane in Marea Chinei de Sud, chiar daca administratia de la Washinton sustine ca trupele sunt necesare pentru a proteja libertatea navigatiei. China insista ca disputa poate fi rezolvata doar prin discutii bilaterale intre partile direct interesate astfel incat a reactionat negativ la incercarile Statelor Unite sau ale Japoniei de a se implica. China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, peste Statele Unite, depăşind 2,4 miliarde de tone de petrol consumate anul trecut. Comertul cu produse minerale din China a crescut, in 2010, cu 42,9%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. 54,8% din cantitatea de petrol si 53,6% din cea de minereuri de fier sunt de import, se arata intr-un raport publicat de Ministerul Fondului Funciar si al Resurselor. Productia principalelor energii si a produselor minerale si neminerale a inregistrat, in 2010, o crestere evidentă. Consumul de petrol a fost de 380 milioane de tone, in timp ce productia din tara a fost doar 203 milioane de tone, ceea ce inseamna ca o cantitate esentiala de titei a trebuit să fie importata.
de Razvan Iorga | nov. 10, 2011 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, România, UE, Uncategorized @ro
In ciuda insistentelor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.
Rivali pentru rusi
Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.
Nabucco se consolideaza in 2011
Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.
Sustinere transatlantica
Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.
Moscova stramba din nas
Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Noi companii cer afilierea la Nabucco
Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.
de Razvan Iorga | nov. 8, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia economica a Rusiei nu este chiar atat de buna pe cat liderii de la Moscova doresc sa o prezinte. seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a avertizat luni Rusia asupra vulnerabilitatii sale economice in fata crizei din zona euro, cerându-i cu ocazia unei vizite efectuate la Moscova sa-si controleze cheltuielile in fata riscului scaderii pretului petrolului. ”Rusia a supravietuit multor crize, Rusia este o supravietuitoare, dar are in continuare numeroase vulnerabilitati (…). O prioritate cheie trebuie sa fie revizuirea politicii fiscale si trebuie sa-si diversifice economia”, a declarat Christine Lagarde la o conferinta de presa sustinuta in capitala rusa. inaintea acestei conferinte de presa, directorul general al FMI a avut o intâlnire cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, dar nu au fost difuzate inca informatii cu privire la continutul discutiilor. Presedintele rus s-a limitat sa declare inaintea intâlnirii ca vor discuta ”despre problemele de actualitate din economia mondiala si despre rezultatele summitului G20” care a avut loc saptamâna trecuta in Franta. intr-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant, Christine Lagarde a avertizat ca Rusia se va gasi intr-o situatie dificila daca problema datoriilor europene se va transforma in criza economica. Economia Rusiei este foarte dependenta de vânzarile de hidrocarburi. Acestea reprezinta 60% din valoarea exporturilor sale, o scadere a pretului petrolului implicând si o reducere a veniturilor sale, cum s-a intâmplat in anul 2009 când economia s-a contractat cu 8%. ”Având in vedere riscul incetinirii ritmului de crestere a economiei mondiale, unul dintre subiectele concrete care va fi abordat va fi modalitatea in care Rusia poate profita de cotatia inca ridicata a petrolului pentru a-si reduce vulnerabilitatea economica”, a mai declarat Christine Lagarde in acelasi interviu.
Populism electoral
La conferinta de presa de luni, ea a subliniat ca ”cheltuielile publice nu sunt sanatoase, mai ales in perioada electorala”. in Rusia vor avea loc alegeri legislative in luna decembrie urmate de alegeri prezidentiale in luna martie 2012, când se asteapta revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin. Multi economisti sunt ingrijorati de cresterea cheltuielilor si a subventiilor publice pe masura ce aceste alegeri se apropie. Fostul ministru de finante Aleksei Kudrin a fost destituit in luna septembrie dupa ce a ocupat acest portofoliu timp de 10 ani pentru ca a criticat cheltuielile prea mari ale statului, in special in sectorul militar. Christine Lagarde a subliniat si necesitatea ”unei actiuni comune indraznete” pentru a evita o noua recesiune economica mondiala provocata de criza datoriilor din zona euro, in mijlocul careia se gaseste Grecia, dar care ameninta si Italia. Statele care formeaza grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) s-au aratat dispuse sa participe la un plan de ajutorare a zonei euro prin intermediul Fondului Monetar International. Rusia are in vedere sa participe la acest plan cu o suma ce poate ajunge pâna la 10 miliarde de dolari. Totusi, seful diplomatiei de la Moscova a declarat luni ca „nu va fi posibil sa se rezolve numai prin masuri financiare o problema ce are cauze sistemice si care ameninta stabilitatea si integritatea sistemului financiar si al economiei mondiale”. Rusia mai aspira si la intarirea rolului sau in procesul de luare a deciziilor in cadrul FMI.
de Razvan Iorga | oct. 16, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Chisinau Vlad Filat urmeaza sa discute marti cu omologul sau Vladimir Putin despre contractul de livrare de gaz pe care Chisinaul in negociaza in prezent cu Gazprom.„Situația este un pic stranie, pentru ca Gazprom este acționar majoritar la Moldovagaz. Se primește ca negociaza Gazprom cu o companie la care este acționar majoritar. Avem delegat și un reprezentant al Ministerului Economiei, dar este nevoie și de o comunicare la nivel politic. Vom discuta cu domnul Putin marți seara la Sankt Petersburg”, a declarat Vlad Filat, la Radioul Național. Totodata, Filat a precizat ca un tarif mai mic pentru consumatorii finali din Republica Moldova depinde și de administrarea interna. „Nu ma grabesc sa spun daca tariful de livrare va fi mai mic, dar avem la indemana argumente suficiente pentru a demonstra ca majorarea tarifelor nu va duce la venituri mai mari, dar din contra, va duce la incapacitatea de plata. De asemenea, urmeaza sa gasim resurse și prin administrare interna”, a mai spus Filat. Negocierile oficiale privind incheierea unui nou contract de livrare a gazelor au demarat in iulie. Contractul actual, semnat in anul 2006, expira la 31 decembrie 2011. Noul contract de livrare a gazelor naturale va fi semnat, pentru prima data, cu Gazpromexport, o subsidiara a concernului rus, specializata in exportul de gaze naturale, in special in tarile Uniunii Europene. in prezent, Republica Moldova cumpara gaz de la Gazprom la un pretul mediu de 400,47 de dolari petru mia de metri cubi.
de Razvan Iorga | oct. 13, 2011 | R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Nu numai Rusia este santajata de Kiev. Mai nou, Republica Moldova a intrat in colimatorul Ucrainei care invoca plata unor datorii din urma cu peste 10 de ani de zile. Sistemul energetic al R. Moldova este in pericol din cauza unei pretinse datorii de 60 de milioane de dolari a companiei de stat Moldoelectrica fata de compania ucraineana Energoalians, a declarat, miercuri, ministrul economiei, Valeriu Lazar. Acesta a explicat ca datoria s-ar fi acumulat la sfarsitul anilor ’90, cand compania ucraineana a livrat cantitati importante de curent electric pe piata din R. Moldova. Potrivit unei hotarari emise de Curtea Suprema a Ucrainei in iulie 2011, compania Moldeletrica, principalul distribuitor de energie electrica din R. Moldova, este obligata sa achite aproximativ 56 milioane dolari companiei Energoalians. Datoria reprezenta aproximativ 20 de milioane de dolari, la care se adauga penalitati si alte sume in urma fluctuatiei inflatiei, a mai afirmat ministrul moldovean al economiei, care a mentionat ca Moldelectrica a fost atrasa ilegal in acest litigiu. Chisinaul nu recunoaste insa datoriile invocate de instanta de la Kiev, iar unii oficiali au sugerat ca cele doua intreprinderi au fost implicate in scheme frauduloase, ceea a dus la acumularea acestor pretinse datorii. Cu toatea acestea, partea ucraineana a pus sechestru pe doua retele electrice de inalta tensiune ale Republicii Moldova. Guvernul R. Moldova a angajat o firma de avocatura pentru a asista la litigiu in instantele internationale. Litigiul dintre Moldelectrica si compania ucraineana Energoalians va fi examinat la 25 octombrie la Curtea de Apel Economica. O decizie emisa pe teritoriul R.Moldova care ar obliga Moldelectrica sa achite 60 de milioane de dolari ar duce la falimentul uneia dintre cele mai importante intreprinderi din sectorul energetic al Moldovei. Potrivit unui acord semnat de mai multe state CSI, inclusiv Ucraina si Republica Moldova, o decizie a unei instante nationale poate deveni obligatorie spre executare doar dupa legalizarea acesteia pe teritoriul tarii vizate.
Seful Executivului de la Chisinau Vlad Filat urmeaza sa discute marti cu omologul sau Vladimir Putin despre contractul de livrare de gaz pe care Chisinaul in negociaza in prezent cu Gazprom.„Situația este un pic stranie, pentru ca Gazprom este acționar majoritar la Moldovagaz. Se primește ca negociaza Gazprom cu o companie la care este acționar majoritar. Avem delegat și un reprezentant al Ministerului Economiei, dar este nevoie și de o comunicare la nivel politic. Vom discuta cu domnul Putin marți seara la Sankt Petersburg”, a declarat Vlad Filat, la Radioul Național. Totodata, Filat a precizat ca un tarif mai mic pentru consumatorii finali din Republica Moldova depinde și de administrarea interna. „Nu ma grabesc sa spun daca tariful de livrare va fi mai mic, dar avem la indemana argumente suficiente pentru a demonstra ca majorarea tarifelor nu va duce la venituri mai mari, dar din contra, va duce la incapacitatea de plata. De asemenea, urmeaza sa gasim resurse și prin administrare interna”, a mai spus Filat. Negocierile oficiale privind incheierea unui nou contract de livrare a gazelor au demarat in iulie. Contractul actual, semnat in anul 2006, expira la 31 decembrie 2011. Noul contract de livrare a gazelor naturale va fi semnat, pentru prima data, cu Gazpromexport, o subsidiara a concernului rus, specializata in exportul de gaze naturale, in special in tarile Uniunii Europene. in prezent, Republica Moldova cumpara gaz de la Gazprom la un pretul mediu de 400,47 de dolari petru mia de metri cubi.
Nu numai Rusia este santajata de Kiev. Mai nou, Republica Moldova a intrat in colimatorul Ucrainei care invoca plata unor datorii din urma cu peste 10 de ani de zile. Sistemul energetic al R. Moldova este in pericol din cauza unei pretinse datorii de 60 de milioane de dolari a companiei de stat Moldoelectrica fata de compania ucraineana Energoalians, a declarat, miercuri, ministrul economiei, Valeriu Lazar. Acesta a explicat ca datoria s-ar fi acumulat la sfarsitul anilor ’90, cand compania ucraineana a livrat cantitati importante de curent electric pe piata din R. Moldova. Potrivit unei hotarari emise de Curtea Suprema a Ucrainei in iulie 2011, compania Moldeletrica, principalul distribuitor de energie electrica din R. Moldova, este obligata sa achite aproximativ 56 milioane dolari companiei Energoalians. Datoria reprezenta aproximativ 20 de milioane de dolari, la care se adauga penalitati si alte sume in urma fluctuatiei inflatiei, a mai afirmat ministrul moldovean al economiei, care a mentionat ca Moldelectrica a fost atrasa ilegal in acest litigiu. Chisinaul nu recunoaste insa datoriile invocate de instanta de la Kiev, iar unii oficiali au sugerat ca cele doua intreprinderi au fost implicate in scheme frauduloase, ceea a dus la acumularea acestor pretinse datorii. Cu toatea acestea, partea ucraineana a pus sechestru pe doua retele electrice de inalta tensiune ale Republicii Moldova. Guvernul R. Moldova a angajat o firma de avocatura pentru a asista la litigiu in instantele internationale. Litigiul dintre Moldelectrica si compania ucraineana Energoalians va fi examinat la 25 octombrie la Curtea de Apel Economica. O decizie emisa pe teritoriul R.Moldova care ar obliga Moldelectrica sa achite 60 de milioane de dolari ar duce la falimentul uneia dintre cele mai importante intreprinderi din sectorul energetic al Moldovei. Potrivit unui acord semnat de mai multe state CSI, inclusiv Ucraina si Republica Moldova, o decizie a unei instante nationale poate deveni obligatorie spre executare doar dupa legalizarea acesteia pe teritoriul tarii vizate.