de Anatol Terzi | ian. 19, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dependenta foarte mare a economiei regiunii separatiste transnistrene a Republicii Moldova de Federatia Rusa incepe sa-si puna amprenta asupra situatiei socio-politice din zona. Deprecierea rublei afecteaza grav stabilitatea economica, dar si politica a Tiraspolului. Intr-un interviu pentru postul rusesc „Radio 1”, liderul separatist Evgheni Sevciuk (foto dreapta) a explicat ca mai multe intreprinderi au fost nevoite sa-si sisteze activitatea in urma deprecierii rublei ruse. „in urma destabilizarii valutei nationale a Rusiei, agentii nostri economici imediat au inceput sa inregistreze pierderi din vanzarea productiei transnistrene pe pietele din Federatia Rusa. in momentul de fata, comertul cu Rusia nu mai este la fel de profitabil, iar unele intreprinderi au renuntat in totalitate la comert”, a declarat sevciuk. „Piata interna a regiunii este mica si nu poate consuma intreg volumul de marfuri produs in Transnistria”, este de parere liderul transnistrean. Liderul de la Tiraspol a mai precizat ca si mai intreprinderile din regiune suporta pierderi mari, din cauza devalorizarii rublei rusesti. „Odata cu devalorizarea rublei rusesti, agentii economici care isi vand produsele pe pietele din Federatia Rusa au inceput sa suporte pierderi. Comertul cu Rusia a devenit mai putin atractiv, iar unii agenti au sistat livrarile”, spune Sevciuk. Potrivit acestuia, economia transnistreana este dependenta de pietele materiilor prime si produselor finite care se afla in Rusia, Republica Moldova, Ucraina si alte tari europene, relateaza Agora.md.
Taieri pe banda rulanta
Sevciuk a mai explicat si faptul ca reducerea alocatiilor sociale in stanga Nistrului este o masura inevitabila, in contextul situatiei economice complicate din regiune. El a mai spus ca bugetul regional asigura doar 60 la suta din fondul de pensii, iar diferenta este acoperita din imprumuturi din exterior. Acesta ar fi principalul motiv care impune reducerea in jumatate a adaosurilor la pensii. „Prin aceste masuri mai putin populare vom putea evita o situatie si mai complicata, intarzieri sau chiar neplata pensiilor. Suntem nevoiti sa luam imprumuturi de aproximativ o suta de milioane de dolari”, a declarat liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. El a mai facut precizari legate si de anularea facilitatilor pentru calatoriile in transportul public. Potrivit lui, aceasta a fost singura solutie astfel incat parcul local de troleibuze sa-si poata continua activitatea. De la inceputul acestui an, in regiunea transnistreana au crescut considerabil preturile pentru serviciile medicale. Potrivit unui studiu recent efectuat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, dificultatile financiare din cadrul multor intreprinderi din regiunea transnistreana, dar si diminuarea veniturilor bugetare, au dus la cresterea retinerilor salariale. Astfel, in perioada ianuarie – octombrie 2014, volumul datoriilor companiilor fata de angajati s-a majorat cu 54% fata de anul precedent si a constituit circa 3,5 milioane dolari. De asemenea, in cel de-al treilea trimestru al anului trecut numarul somerilor a crescut cu o treime fata de aceeasi perioada din 2013.
Atacuri la clasa politica
O parte a presei din aceasta regiune a lansat recent o serie de atacuri la adresa conducerii de la Tiraspol. intr-un articol publicat pe portalul Novosti PMR, Andrei Safonov acuza actualul guvern de la Tiraspol ca ”duce o politica de terapie de soc in domeniul social-economic”. Analistul precizeaza ca ”Pensiile au devenit mai mici, au iesit in strada oamenii, indignati de posibila interzicere a introducerii in republica a masinilor mai vechi de 10 ani. Preturile la intretinere au zburat ca rachetele. Cade productia, distrusa inca din 2012 de cresterea tarifelor la hectar pentru intreprinderile noastre. Au devenit mai scumpe serviciile medicale. In concluzie, starea noastra social-economica nu se deosebeste cu nimic fata de ceea ce exista, de exemplu, in Republica Moldova sau Ucraina”. Criza economica din Transnistria este vazuta de Andrei Safonov ca un pericol pentru existenta regimului separatist. „Acum statul a ajuns intr-un mare pericol. Adversarii republicii asteapta cand transnistrenii adusi la disperare vor spune: Nu mai vrem un asemenea stat, suntem de acord cu orice model de reglementare, chiar si cu renuntarea la republica noastra! Oamenii spun deja ca ori multi reprezentanti ai puterii executive nu-si cunosc treaba, ori „la varf” a patruns cineva care doreste sa tradeze republica dusmanilor nostri”.
de Anatol Terzi | ian. 5, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Criza financiara in care Rusia a intrat ca urmare a sanctiunilor Occidentului se resimte pana la Tiraspol. Puternic dependenta de subsidiile Moscovei, regiunea separatista transnistreana are grave probleme financiare. Potrivit un decret semnat recent de liderul separatist Evgheni Sevciuk, pensionarii transnistreni nu vor mai primi, de la 1 ianuarie, adaosul de 100 de ruble transnistrene, echivalentul a 70 de lei moldovenesti, ci doar 50 de ruble, adica 35 de lei moldovenesti, relateaza Publika TV. Bugetul regiunii transnistrene pentru 2015 prevede cheltuieli de patru ori mai mari decât veniturile. Datoriile administratiei regiunii fata de bugetari depasesc sapte milioane de lei. Recent, autoritatile separatiste de la Tiraspol au introdus noi taxe vamale pentru diverse produse pentru a spori veniturile. Potrivit unui studiu realizat de Expert-Grup, PIB-ul regiunii s-ar putea micsora cu 3-5 la suta, daca Tiraspolul va refuza sa implementeze prevederile Acordului de Asociere cu UE.
de Anatol Terzi | oct. 22, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ciuda retoricii politice a autoritatilor separatiste de la Tiraspolul inspre Uniunea Vamala, cifrele arata ca regiunea transnistreana desfasoara activitati economice clar orientare inspre Uniunea Europeana si Chisinau. Conform datelor asa-zisei Banci Centrale a Transnistriei, principalele destinații pentru marfurile produse in regiunea transnistreana, din totalul valorii de 206,1 milioane de dolari, 134,6 milioane de dolari reprezinta valoarea marfurilor livrate pe malul drept al Nistrului. in timp ce exporturile in CSI au crescut cu 40% din contul majorarii livrarilor de marfuri in Ucraina si R. Moldova, exporturile in UE au crescut mai bine de 2,5 ori – pana la 151 de milioane de dolari. Agentii economici, apropiati de altfel puterii politice de la Tiraspol, au exportat, in primele sase luni ale acestui an, marfuri in valoare de 47 de ori mai mare in Polonia.
Astfel, datele prezentate de „banca centrala” de la Tiraspol arata ca valoarea exporturilor in Polonia a crescut de la 1,1 milioane de dolari la 47,7 milioane de dolari. Chiar si cu Romania, exporturile s-au marit cu aproape 450%. In Romania s-a exportat astfel de la 10,4 milioane de dolari anterior anul trecut la 45,8 milioane de dolari, iar in Italia – de la 22,1 milioane de dolari la 26,5 milioane de dolari. In ciuda acestor date oficiale emise chiar de Banca Centrala de la Tiraspol, pretinsa sefa a diplomatiei nistrene, Nina Stanski, a invocat constat o blocada economica a Transnistriei din partea Chisinaului si Kievului, dar si a UE dupa semnarea Acordurilor de Asociere a celor doua tari la UE. In acelasi timp, autoritațile nerecunoscute de peste Nistru s-au aratat convinse ca populația din regiunea transnistreana, inclusiv agenții economici, isi doresc orientarea spre piața Uniunii Vamale, si nu spre cea a Uniunii Europene, scrie Ziarul National.
de Vitalie Goncearov | oct. 15, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul rus are suficiente resurse in buget pentru a trece prin 2015, in ciuda scaderilor pretului mondial la petrol si a deprecierii monedei nationale, a declarat miercuri ministrul rus de Finante, Anton Siluanov, citat de Itar-Tass si preluat de Karadeniz Press. „Am creat un fond special tocmai in acest scop si au acumulat rezerve de valuta”, a declarat oficialul mentionat. Fondul de Rezerva al Rusiei a fost creat pentru a strange surplusul provenit din vanzarile de petrol si este folosit pentru a contracare efecte scaderii mondiale a pretului barilului de petrol. „In primul rand vom ajusta bugetul in concordanta cu noile realitati. Lucram ca parte a unei comisii pentru eficienta bugetului si programe de optimizare pentru a ajusta bugetul la posibilitatile reale ale conomiei. In al doilea rand, bugetul are o rezerva ce urmeaza a fi folosita. Trei, vom folosi Fondul de Rezerva”, a declarat ministrul, adaugand ca Rusia va trece cu calmitate peste anul 2015.
Declaratiile lui Siluanov vin dupa ce oficiali ai Gazprom spuneau recent ca sanctiunile occidentale nu au vreun „efect semnificativ”. Economia Rusiei a fost afectata de catre sanctiunile luate de catre Statele Unite si de Uniunea Europeana, dar ea a primit o lovitura mai puternica din cauza scaderii pretului petrolului pe plan mondial. Elementul cheie al planificarii bugetare a Rusiei il reprezinta petrolul. Veniturile din petrol si gaze naturale sunt imperative pentru un buget echilibrat, potrivit Forbes. Insa pretul petrolului este in scadere, iar indicele S&P GSCI Crude Oil Total Return a coborat cu 15,85% in ultimele trei luni. Cu un pret al petrolului evaluat de guvern la 100 de dolari barilul pentru 2015-2017, Rusia a facut o supra-estimare a acestuia. In prezent, pretul barilului de petrol a fost de 88,97 de dolari pentru contractele din noiembrie 2014.
De altfel, revista britanica The Economist scria ca economia Rusiei a dat semne de regresiune cu mult timp inainte de anexarea Crimeii sau a razboiului din regiunea de Est a Ucrainei. Modelul de crestere, ce se baza in special pe vanzarile de gaze si petrol, a inceput sa se zdruncine inca din 2012, de cand Vladimir Putin a revenit in scaunul de la Kremlin. Totusi, in ciuda semnelor de slabiciune, liderul rus a respins adoptarea unui nou model economic, care ar fi presupus inovare si investitii. Karadeniz Press a scris recent ca rubla a coborat luni la un nou minim istoric in raport cu moneda euro, afectata de criza din Ucraina si consecintele sale asupra economiei Rusiei, dar si de preturile mondiale la petrol. Moneda euro a depasit pragul de 51,20 ruble, precedentul record care data din luna martie, in momentul anexarii Crimeei de catre Rusia, si a urcat pana la nivelul record de 51,258 ruble. Separat, guvernatorul Bancii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat ca in ultimele zece zile institutia pe care o conduce a cheltuit aproximativ sase miliarde de dolari pentru apararea rublei, adaugand insa ca situatia de pe piata valutara este sub control.
de Anatol Terzi | oct. 10, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Proiectele mari sunt soluţia de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, iar parteneriatul cu Turcia este unul capabil să genereze succes într-o economie globalizată şi în criză.
Declaraţia a fost făcută marţi de Sorin Dimitriu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în deschiderea Forumului România – Turcia pentru Investiţii şi Comerţ. Camera de Comerţ şi Industrie a României – Camera Naţională şi Confederaţia Antreprenorilor şi Industriaşilor din Turcia -TUSKON, având sprijinul Programului de Dezvoltare a Naţiunilor Unite (UNDP) şi susţinerea Centrului Român de Promovare a Comerţului şi Investiţiilor Străine au organizat la Palatul Camerei Naţionale Forumul cu tema „Comerţul şi Investiţiile dintre Turcia şi România”. La eveniment a participat E.S. Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil, care a salutat prezenţa delegaţiei oamenilor de afaceri turci, alături de reprezentanţii antreprenorilor turci care derulează afaceri în România şi de operatorii economici autohtoni. Forumul România – Turcia pentru Investiţii şi Comerţ a adus la Bucureşti peste 250 de oameni de afaceri. Principalele domenii de activitate ale firmelor participante sunt producţia, comerţul cu hârtie, ambalaje, materiale plastice, piese de schimb, material de construcţii, maşini, confecţii textile, încălţăminte, consultanţă în afaceri.
Turcia, cel mai mare partener comercial al României în afara UE
„Un proiect important care face România atractivă este şi atragerea fondurilor europene pe Strategia Dunării, dar nu numai. Este un moment important pentru atragerea investiţiilor străine în România, atât din Turcia, cât şi din China. Conform unor analize internaţionale, China s-ar putea confrunta cu o criză economică puternică, ceea ce va duce la relocarea unor companii mari în ţări din Uniunea Europeană, precum România, Bulgaria sau Ungaria. De aceea, trebuie să dăm dovadă de abilitate pentru a atrage aceste investiţii, dar şi să creăm un cadru fiscal predictibil”, a spus Sorin Dimitriu.
„La sfârşitul anului 2011, volumul de schimburi comerciale bilaterale între Turcia şi România s-a ridicat la şapte miliarde de dolari şi sperăm că acest nivel va fi menţinut şi în anul 2012. Până în prezent, am dus la capăt o serie de proiecte mari şi dorim ca şi în viitor să avem o colaborare cel puţin la fel de eficientă”, a spus ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil. La sfârşitul lunii mai 2012, erau înregistrate în Romania 12.900 de societăţi comerciale cu capital turc, valoarea capitalului subscris fiind de 406,5 milioane euro.
„Turcia este cel mai mare partener comercial al României în afara Uniunii Europene. În prezent, peste 6.000 de oameni de afaceri turci operează în România, într-o arie largă de sectoare, cum ar fi domeniul bancar, construcţii, producţie de bunuri de consum, sănătate, învăţământ şi media. Valoarea totală a investiţiilor turce în România, inclusiv cele care vin prin terţe ţări, este estimată la peste cinci miliarde de dolari, dar ar putea ajunge la zece miliarde de dolari în viitorul apropiat prin colaborarea unor proiecte deja schiţate. Suntem atraşi de sectorul agricol şi agroalimentar, dar şi de accesarea fondurilor europene în diverse proiecte”, a spus Ahmet Cider, preşedintele TUSKON.
Stimularea investiţiilor în zona Mării Negre, obiectiv important
Stimularea colaborării la nivel regional şi extinderea capacităţii de internaţionalizare a IMM-urilor şi a investiţiilor în zona Mării Negre reprezintă un obiectiv important pentru depăşirea crizei economice, a subliniat Dl Barry Kolodkin, Director de Program Regional, UNDP/BSTIP (Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite/Program de Promovare a Comerţului şi Investiţiilor la Marea Neagră) în deschiderea evenimentului.
„Camera Naţională, instituţia publică de drept privat cea mai importantă din România”, poate contribui semnificativ la crearea de parteneriate stabile între firmele româneşti şi turceşti, prin valorificarea potenţialului de reţea al Sistemului Cameral, a afirmat la rândul său Marin Niculcea, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Teleorman, care a transmis mesajul preşedintelui Camerei Naţionale, Mihail M. Vlasov. De altfel, CCIR este şi coordonatorul părţii române a Consiliului Bilateral de Afaceri, al cărei preşedinte este Marin Niculcea.
Forumul de afaceri organizat la Bucureşti a fost şi un bun prilej de îmbogăţire a relaţiilor instituţionale ale Camerei de Comerţ şi Industrie a României, prin semnarea unui acord de cooperare cu Confederaţia Antreprenorilor şi Industriaşilor din Turcia – TUSKON. În acest scop, TUSKON care numără 40.000 de membri, având legături în 140 de ţări ale lumii, va acţiona ca o punte între cele două comunităţi de afaceri, ţinta comună fiind atingerea cât mai curând a unui volum al comerţului bilateral dintre România şi Turcia de 10 miliarde USD, conform declaraţiilor făcute de Ahmet Ciğer, Preşedintele în exerciţiu al TUSKON.
Principalele domenii de interes care s-au conturat în cadrul discuţiilor bilaterale care au urmat au fost: construcţiile, infrastructura, IT, aparatura electrică, componentele, produsele chimice, materiale plastice industria textilă, agricultura şi nu în ultimul rând, posibilitatea de a accesa fondurile europene.
