Putin incepe sa puna la indoiala numirea lui Medvedev ca premier
Premierul rus, Vladimir Putin, a sugerat luni că planul său de a-l numi pe Dmitri Medvedev în fruntea guvernului după prezidenţialele din 2012 va depinde de performanţa pe care o va obţine partidul aflat la putere, Rusia Unită, la alegerile parlamentare din 4 decembrie. Dacă actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, va conduce Rusia Unită spre victorie la scrutinul pentru Duma de Stat, camera inferioară a legislativului rus, „pornind de la această reuşită, bazându-se pe acest parlament, Medvedev va fi capabil să formeze un nou guvern”, a spus Vladimir Putin, într-un interviu acordat posturilor de televiziune din Rusia, transmite Agerpres. De asemenea, Vladimir Putin a justificat, luni, intenţia sa de a candida la preşedinţie, comparându-se cu Roosevelt şi de Gaulle şi afirmând că a luat măsuri solide într-o ţară care „atârnă de un fir”. „Aş evita să spun că situaţia nu poate fi mai rea. Este suficient să luăm două-trei măsuri eronate şi totul s-ar prăbuşi atât de rapid că nici nu ne-am dat seama. Totul atârnă de un fir”, a spus Putin. „În condiţiile în care ne confruntăm cu ameninţări enorme, precum însăşi existenţa statului, atunci trebuie să mai strângem şuruburile, ca să o spun franc, şi să introducem mecanisme dure, în special la nivel politic”, adaugă premierul Rusiei. Putin a dat câteva exemple de oameni politici care au rămas mult timp la putere în perioade de criză, precum generalul francez Charles de Gaulle, cancelarul german Helmut Kohl sau preşedintele american Franklin Roosevelt. Putin şi Medvedev şi-au anunţat la 24 septembrie intenţia de a efectua o rocadă în 2012: actualul premier va candida la prezidenţialele din martie, urmând să revină la Kremlin, în timp ce actualul şef al statului, desemnat în fruntea listei electorale a Rusiei Unite, va fi numit la conducerea guvernului.
Dmitri Medvedev şi Barack Obama au avut luni o convorbire telefonică, în timpul căreia au discutat cum să-şi coordoneze acţiunile pentru soluţionarea problemelor regionale şi internaţionale, anunţă Kremlinul. „Preşedintele SUA a început discuţia exprimând profunde condoleanţe în legătură cu tragicul naufragiu al navei de pe Volga, soldat cu numeroase victime”, informează biroul de presă al preşedinţiei ruse. Medvedev şi Obama au avut un schimb de opinii despre reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah. Liderul de la Casa Albă a exprimat înalta apreciere a eforturilor întreprinse de omologul său rus în această direcţie, în timpul recentei întâlniri cu liderii azer şi armean, care a avut loc la Kazani, capitala Republicii Tatarstan. Totuşi, summitul celor trei preşedinţi nu s-a finalizat cu un succes. „Ambele părţi (rusă şi americană -n.r.) şi-au exprimat intenţia de a-şi coordona în continuare paşii pentru a ajuta Baku şi Erevan să identifice o soluţia paşnică a problemei”, menţionează Kremlinul, potrivit Agerpres. Nagorno-Karabah – regiune separatistă de pe teritoriul Azerbaidjanului, dar cu o populaţie majoritar armeană – a rămas sub controlul Armeniei de la sfârşitul anilor 80, când regiunea şi-a revendicat independenţa de Azerbaidjan. Peste 30.000 de persoane – armeni şi azeri – şi-au pierdut viaţa în conflictul din perioada 1988 – 1994. Medvedev i-a relatat lui Obama despre eforturile pe care le face Moscova, în strânsă coordonare cu ONU şi Uniunea Africană, pentru depăşirea crizei din Libia şi începerea unui dialog politic paşnic. De asemenea, cei doi preşedinţi au acordat o atenţie deosebită necesităţii de a încheia cât mai rapid armonizarea poziţiilor privind aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, menţionează sursa citată.
Liderul de la Kremlin, cadrul celei mai mari conferinte de presa de cand este presedinte, sustinuta la Skolkovo, in apropiere de Moscova, a atras atentia asupra riscului unei intoarceri la Razboiul Rece. Daca Statele Unite continua sa isi dezvolte proiectul de scut antiracheta in Europa de Est, in pofida protestelor Rusiei, Moscova „va trebui sa ia masuri de retorsiune, lucru pe care prefera sa il evite”, a declarat Medvedev, intr-o conferinta de presa la Skolkovo, la periferia Moscovei. „Ar putea fi vorba, in acest caz, de posibilitatea de a dezvolta potentialul ofensiv al capacitatilor noastre nucleare. Va fi un scenariu foarte prost, care ne va face sa revenim in epoca Razboiului Rece”, a avertizat el. Dmitri Medvedev a evocat riscul unei abandonari a tratatului ruso-american de dezarmare nucleara START, intrat in vigoare anul acesta, in ipoteza in care sistemul de aparare antiracheta in Europa va fi desfasurat fara consultarea Rusiei. „Am dori ca dezvoltarea sistemului antiracheta sa se supuna unor reguli clare”, a subliniat Medvedev, insistand pe necesitatea implicarii Rusiei la discutii. „Invitati-ne sa cooperam!”, a spus el, potrivit Mediafax. Rusia doreste sa fie parte cu drepturi egale la sistemul de aparare antiracheta din Europa. Occidentalii inca nu au raspuns solicitarii Rusiei, dand asigurari ca sistemul nu este indreptat impotriva Moscovei. De la 3 mai, cand a fost semnat un acord intre SUA si Romania pentru instalarea unor elemente antiracheta in aceasta tara, Rusia cere ca Statele Unite sa garateze ca aceste instalatii nu reprezinta o amenintare pentru capacitatile nucleare ruse. Moscova isi rezerva dreptul de a se retrage din Tratatul START daca Washingtonul nu va oferi garantii ca elementele europene ale scutului antiracheta nu sunt indreptate impotriva Rusiei, a avertizat recent adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. “Suntem dezamagiti de reactia Washingtonului, este o reactie negativa”, a subliniat oficialul rus, citat de presa de la Moscova. “Americanii insista asupra lansarii cooperarii practice fara preconditii”, a explicat Riabkov, subliniind ca Rusia “nu poate initia cooperarea pe proiecte specifice in lipsa unor garantii legale ca viitorul sistem nu va fi indreptat asupra intereselor sale in materie de securitate”. “Noul tratat START ar putea deveni ostatic al abordarii americane. Mobilizarea calitativa si cantitativa de armament pentru scutul american antiracheta, care va pune in pericol capacitatile nucleare strategice ruse, pot fi considerate un eveniment exceptional conform Articolului 14 al Tratatului, iar Rusia are dreptul sa se retraga din el”, a subliniat Riabkov. “Aceasta ar putea fi o circumstanta exceptionala mentionata in Articolul 14 al noului Tratat START, iar Rusia va trebui sa ia masurile corespunzatoare pentru restabilirea balantei de putere”, a subliniat Riabkov. Rusia este dezamagita de refuzul Washingtonului de a oferi garantii legale privind faptul ca scutul implementat in Europa nu este indreptat impotriva sa – a mai subliniat diplomatul rus. Ministrul rus al Apararii anuntase anterior ca expertii sai elaboreaza in prezent un plan de actiuni de raspuns in cazul instalarii elementelor sistemului american antibalistic in apropierea granitelor Federatiei Ruse. Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov recunoscuse vineri, la Astana, in Kazahstan, ca negocierile cu SUA privind desfasurarea scutului lor antiracheta in Europa “decurg anevoios”. De asemenea, ministerul rus al apararii elaboreaza un plan de actiune in cazul desfasurarii sistemului american antiracheta in apropiere de granitele Rusiei, a declarat, vineri, viceministrul rus al apararii, Anatoli Antonov. Fara a oferi detalii, el a subliniat ca nu este vorba doar de discutii, ci “de lucrari serioase, deoarece ministerul trebuie sa ia in calcul orice evolutie posibila a situatiei, inclusiv cea mai nefavorabila: in cazul in care pozitia Rusiei, la negocierille cu NATO, nu va fi auzita si, la granitele ruse, va fi desfasurat un potential militar ce poate ameninta securitatea sa nationala”. Anatoli Antonov a comparat negocierile Rusia-NATO, pe problematica antiracheta, cu o hartie de turnesol, ce va arata disponibilitatea tarilor Aliantei si, in primul rand a SUA, pentru o cooperare egala si bazata pe respect reciproc cu Rusia, care nu are nevoie de acorduri calitativ inferioare Tratatului START. Oficialul militar rus a declarat ca nu vor exista compromisuri pe seama securitatii nationale a Rusiei.
