de Anatol Terzi | ian. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Liderul regiunii transnistrene, Evghenii Şevciuk, a declarat că este împotriva schimbării actualului format de menţinere a păcii din regiune.
„Considerăm că operaţiunea de menţinere a păcii este una eficientă şi ne pronunţăm pentru consolidarea formatului actual al forţelor de pacificare. Acesta a demonstrat viabilitatea timp de mai mulţi ani, iar orice provocare din partea moldovenească sau din partea altor parteneri le considerăm nefondate,” a afirmat Evghenii Şevciuk, citat de Unimedia. Potrivit acestuia, autorităţile noi de la Tiraspol vor respecta acordurile semnate anterior, iar batalionul de menţinere a păcii din Transnistria îşi va îndeplini obligaţiile în continuare.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii susţin că este necesară demilitarizarea regiunii transnistrene, după tragicul incident în care un tânăr cetăţean al R. Moldova a fost ucis de un “pacificator” rus. De asemenea, ministerul german de Externe consideră că “acest incident arată într-un mod tragic că este nevoie urgent, spre binele populaţiei afectate de conflictul transnistrean, de a conveni asupra măsurilor de consolidare a încrederii şi de a revizui managementul securităţii, scopul fiind asigurarea deplasării libere şi în siguranţă a oamenilor pe teritoriul regiunii”.
Anterior, şi Ucraina a exprimat o poziţie similară, ministerul Afacerilor Externe de la Kiev exprimându-şi regretul faţă de incidentul care s-a produs în Zona de Securitate a conflictului transnistrean. Partea ucraineană îşi confirmă disponibilitatea de a lua parte activă la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi la transformarea actualei misiuni de pacificare pe Nistru într-una de garantare a păcii, sub egida OSCE, anunţa acum două zile ministerul de Externe al Ucrainei.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a reiterat miercuri solicitarea Chişinăului în privinţa modificării misiunii de pacificatori de pe Nistru. Acest accident demonstrează încă o dată necesitatea schimbării misiunii de pacificare în una civilă cu participare internaţională, a declarat Vlad Filat la şedinţa de guvern, cerându-i ministrului afacerilor externe Iurie Leancă să discute această chestiune pe canale diplomatice. Filat a amintit că modificarea misiunii de menţinere a păcii este şi un obiectiv al actualului executiv. Vicepremierul responsabil pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat presei după şedinţă că această chestiune este discutată de mai mult timp cu reprezentanţii formatului de negocieri 5+2. El a mai anunţat că un reprezentant al procuraturii militare ruse se află în Republica Moldova pentru a investiga cazul.
Chişinăul s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea schimbării misiunii de pacificare, dar Rusia a condiţionat ca aceasta să se întâmple după identificarea unei soluţii viabile pentru reglementarea conflictului transnistrean. Actuala misiune de pacificare a fost formată după conflictul armat din anul 1992. Ea este compusă din peste 1.200 de militari din partea Rusiei, Moldovei şi regiunii transnistrene şi câţiva observatori militari ucraineni.
de Anatol Terzi | ian. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, Germania şi Ucraina susţin că este necesară demilitarizarea regiunii transnistrene, după tragicul incident în care un tânăr cetăţean al R. Moldova a fost ucis de un “pacificator” rus.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova a declarat că poate lua parte la discutarea demilitarizării regiunii transnistrene. Într-un comunicat remis agenţiei Moldpres, ambasada SUA la Chişinău afirmă: „ne alăturăm Uniunii Europene în confirmarea disponibilităţii noastre de a participa activ la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii curente de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciile OSCE”.
„Statele Unite îşi exprimă regretul profund în legătură cu incidentul care a avut loc pe data de 1 ianuarie în Zona de securitate şi exprimă condoleanţe în legătura cu decesul tragic al lui Vadim Pisari”, se spune în declaraţie. „Noi îndemnăm autorităţile ruseşti şi cele moldoveneşti să întreprindă paşi pentru a evita creşterea tensiunii şi să efectueze împreună o investigaţie minuţioasă. Acest incident arată necesitatea demilitarizării zonei de securitate pentru a evita astfel de incidente pe viitor”, afirmă ambasada SUA la Chişinău.
Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, regretă moartea tânărului din Pârâta şi reiterează disponibilitatea Uniunii Europene de a se implica în discuţii privind demilitarizarea zonei de securitate. „Aş vrea să-mi exprim profundul regret faţă de acest incident nefericit care a dus la moartea tragică a cetăţeanului Republicii Moldova, Vadim Pisari. Sperăm la o anchetă obiectivă şi imparţială pe marginea acestui incident de către autorităţile ruse şi moldoveneşti”, a declarat ambasadorul, pentru Info-Prim Neo.
Privind discuţiile reînnoite, ca urmare a incidentului, despre necesitatea demilitarizării zonei de securitate, Dirk Schuebel a comentat: „UE aşteaptă cu nerăbdare o următoare rundă reuşită de negocieri în formatul 5+2 la Dublin. Ne confirmăm disponibilitatea de a ne implica activ în discuţii privind demilitarizarea regiunii şi transformarea corespunzătoare a operaţiunii actuale de menţinere a păcii de pe Nistru într-o misiune sub auspiciul OSCE în contextul reglementării conflictului transnistrean”, a declarat Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.
Germania si Ucraina
Pe lângă poziţia ambasadorului UE, ministerul de Externe al Germaniei s-a arătat consternat de uciderea lui Vadim Pisari, pe 1 ianuarie. Ambasada Germaniei la Chişinău a difuzat un comunicat în care se menţionează că „Ministerul Federal al Afacerilor Externe este consternat de incidental care a avut loc la punctual de control spre Transnistria, în care un cetăţean moldovean a fost rănit mortal de către un soldat al trupelor pacificatoare ruseşti”.
Ministerul german de Externe consideră că „acest incident arată într-un mod tragic că este nevoie urgent, spre binele populaţiei afectate de conflictul transnistrean, de a conveni asupra măsurilor de consolidare a încrederii şi de a revizui managementul securităţii, scopul fiind asigurarea deplasării libere şi în siguranţă a oamenilor pe teritoriul regiunii”.
Anterior, şi Ucraina a exprimat o poziţie similară, ministerul Afacerilor Externe de la Kiev exprimându-şi regretul faţă de incidentul care s-a produs în Zona de Securitate a conflictului transnistrean. Partea ucraineană îşi confirmă disponibilitatea de a lua parte activă la discuţiile cu privire la demilitarizarea regiunii şi la transformarea actualei misiuni de pacificare pe Nistru într-una de garantare a păcii, sub egida OSCE, anunţa acum două zile ministerul de Externe al Ucrainei.
de Anatol Terzi | aug. 15, 2011 | Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ca precondiţie pentru integrarea R. Moldova în spaţiul european, dar şi din necesitatea iniţierii unui amplu proces de reformare, ce vizează apropierea ministerului de comunitate, MAI va începe un proces de demilitarizare. Legislaţia care reglementează activitatea poliţiei şi a carabinierilor este depăşită moral şi nu mai corespunde cerinţelor timpului. Metodele de comunicare cu populaţia a poliţiei, carabinierilor şi altor subdiviziuni ale MAI sunt, de asemenea, învechite, generând necesitatea atât a revizuirii formelor de colaborare cu societatea civilă, cât şi a modificării criteriilor de evaluare a activităţii subdiviziunilor MAI, bazat pe asigurarea unui serviciu poliţienesc transparent, accesibil şi responsabil. Iniţial, MAI reprezenta un sistem format dintr-un aparat poliţienesc cu structuri dispersate, fără un centru unic de administrare şi dirijare, cu dublări de funcţii, care – în consecinţă – generau conflicte de competenţă, instrumentele existente de prevenire a politizării structurilor poliţieneşti erau ineficiente, fapt ce a impus elaborarea şi implementarea unor metode ce ar garanta în mod efectiv prevenirea oricăror imixtiuni în activitatea instituţiilor MAI. Pentru redresarea acestei situaţii a fost elaborată şi aprobată, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1109 din 6 decembrie 2010, Concepţia de reformare a Ministerul Afacerilor Interne, care are drept scop armonizarea cadrului instituţional, organizaţional şi funcţional al MAI, prin demolarea structurilor puternic ierarhizate şi instituirea unor noi structuri descentralizate, transparente şi flexibile, fundamentate pe supremaţia drepturilor şi libertăţilor civile. Realizarea procesului de “demilitarizare” a MAI va fi efectuat prin: iniţierea şi desfăşurarea procedurii de abrogare a Hotărârii Parlamentului nr.637-XII din 10 iulie 1991 “Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne”; transferul funcţiei de asigurare şi restabilire a ordinii publice de la poliţie către carabinieri; demilitarizarea aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne. Stabilirea statutului şi locului personalului respectiv în sistemul de interne; demilitarizarea structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, care nu exercită atribuţii poliţieneşti şi realizarea procesului de demilitarizare a poliţiei, cu stabilirea statutului de funcţionari publici cu statut special. Pentru realizarea acestui proces s-a efectuat analiza statelor de personal ale subdiviziunilor MAI şi celor subordonate, în vederea identificării categoriilor de funcţii care, în urma implementării legilor noi cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, cu privire la serviciul carabinieri, vor desfăşura activităţi poliţieneşti sau de carabinieri, precum şi cei care nu vor mai beneficia de acest statut. Totodată, se definitivează proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea structurii organizatorice a MAI, după aprobarea căreia va fi definitivat nomenclatorul funcţiilor care vor dispune de statutul special (de poliţist, de carabinier, de ofiţer de urmărire penală, de salvator), statutul de funcţionar public şi funcţionar.