de Anatol Terzi | dec. 27, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Deputatul neafiliat din parlamentul Republicii Moldova Mihai Godea a contestat luni validitatea alegerilor preşedintelui din 16 decembrie din cauză ca majoritatea deputaţilor au prezentat public buletinele de vot, înainte de a le depune în urnă. Godea consideră că astfel a fost încălcat dreptul constituţional care prevede secretul votului. În cazul în care Curtea Constituţională va decide că a fost încălcată constituţia, ar putea dispune reluarea procedurii. Pe de altă parte, opoziţia comunistă consideră că aceasta reprezintă o tentativă de tergiversare a alegerii şefului statului.
Majoritatea celor 62 de deputaţi care au participat la alegeri la 16 decembrie au arătat în faţa presei modul în care au votat, la solicitarea preşedintelui parlamentului, Marian Lupu, care a candidat pentru funcţia de preşedinte. Chiar şi aşa, un membru al Alianţei pentru Integrare Europeană nu a votat pentru Marian Lupu. Lupu a declarat ulterior că cineva ar fi utilizat un pix special, cu cerneală care dispare la scurt timp. Marian Lupu a acumulat 58 de voturi din 61 necesare, iar parlamentul urmează să organizeze alegeri repetate pentru funcţia de preşedinte, până la mijlocul lunii ianuarie.
de Razvan Iorga | oct. 4, 2011 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Fortele democratice de la Chisinau pun la cale o noua stratagema privind modificarea legii supreme si trecerea peste impasul politic provocat de respingerea de catre fosta conducere a Curtii Constituional a amendamentul privind simplificarea alegerii sefului statului. Pentru acest lucru, liberalii condusi de Ghimpu au depus ieri un nou proiect de constitutie in timp ce tot ieri a fost ales la carma Curtii Constitutionale, Alexandru Tanase, fost ministru al Justitiei in actualul cabinet Filat si fost membru al PLDM. Partidul Liberal din R. Moldova a depus la secretariatul Parlamentului două proiecte ce vizează adoptarea unei noi Constituții a țării, a declarat luni seara, într-o emisiune televizată, deputatul PL Ion Hadârcă. „Dacă nu vor merge discuțiile cu PCRM, atunci revenim la dialogul în cadrul AIE să vorbim despre variantele permisibile. PL a înregistrat deja două proiecte la Parlament. Unul ține de o lege care ar explica modalitatea de adoptare a unei noi Constituții, și al doilea – proiectul propriu zis al noii Constituții. La urma urmei, Partidul Liberal ar accepta și o variantă în care să stea președintele interimar încă trei ani până la sfârșitul mandatului”, a declarat Hadârcă la ProTV Chişinău. De cealaltă parte, președintele de onoare al democraților, este de părere că liberalii prea se grăbesc cu noua Constituție. „Eu personal l-am rugat pe dl. Ghimpu să nu se grăbească cu noua Constituție. Cum un grup parlamentar a înregistrat o Constituție? Nu se face așa – asta e Constituție – trebuie cu toți să vedem ce e scris acolo. Graba strică treaba. Nu suntem împotriva ideii propriu-zise, dar acest lucru se face când avem cel puțin stabilitate politică în țară”, a opinat acesta.
Negocieri cu PLDM
Deputatul PLDM, Tudor Deliu, a declarat că formațiunea pe care o reprezintă acceptă versiunea cu modificarea Constituției, doar că discuția ar trebui să se poarte într-un cadru mai larg: modul cum sunt numite administrațiile teritoriale, locul Procuraturii, republică parlamentară sau prezidențială, atribuțiile președintelui, etc. Luni, liderul PLDM, Vlad Filat, a spus că există două căi de rezolvare a crizei politice. „Prima: În urma unui dialog cu PCRM să identificăm o soluție, nu un candidat, pentru ca președintele să fie ales. Doi: Modificarea Constituției. Aici trebuie să fac precizarea – în procedura legală, nu așa cum înțeleg unii. Noi optăm pentru adoptarea unei Constituții noi. Dacă organizăm referendum și solicităm oamenilor să se expună asupra acestui subiect, trebuie să le cerem să se exprime și asupra formei de guvernământ, poziția pe care trebuie să o aibă Procuratura și multe alte lucruri”, a spus Filat, citat de Unimedia.md.
Nou sef la Curtea Constitutionala
Totodata, AIE a dat ieri o noua lovitura instalandu-l pe fostul ministru al justiţiei de la Chişinău, Alexandru Tănase, in functia de preşedinte al Curţii Constituţionale, după ce fostul şef al instituţiei, Dumitru Pulbere, a fost demis săptămâna trecută pentru declaraţii referitoare la dizolvarea Parlamentului, interpretate ca o imixtiune în politic. Tănase a fost ales preşedinte al Curţii Constituţionale cu cinci voturi pentru şi unul împotrivă, în şedinţa de marţi a Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani. „Le-am mulţumit colegilor mei şi fostului preşedinte al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, pentru munca pe care a făcut-o. A muncit cinci ani în această instituţie – nu este o activitate simplă. Sunt convins că vom munci împreună cu colegii pentru a avea un produs calitativ, mă refer la hotărârile emise, care să soluţioneze probleme şi să fie în beneficiul cetăţenilor”, a declarat Tănase. Săptămâna trecută, Dumitru Pulbere a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, după ce a declarat că Parlamentul de la Chişinău încalcă de doi ani Constituţia, prin nealegerea şefului statului, iar Legislativul trebuie dizolvat până la 28 septembrie 2011. Declaraţiile lui Pulbere au fost interpretate drept politice, iar experţii şi liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au explicat că dizolvarea Parlamentului are loc doar după ce au fost epuizate tentativele de alegere a şefului statului, ceea ce nu s-a întâmplat, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova nefiind nici măcar iniţiată de legislativul ales în toamna anului trecut.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2010 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a declarat luni neconstitutional decretul presedintelui interimar Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice. In motivarea judecatorilor se precizeaza ca presedintele a incercat, prin decretul sau, sa dea o nota juridica evenimentelor istorice.
Prezent la Curte, reprezentantul deputatilor comunisti, care au sesizat instanta privind constitutionalitatea decretului, a mentionat ca decizia luata de magistrati este „logica si previzibila”. „Decretul a fost emis cu incalcari ale Constitutiei Republicii Moldova. Autoritatile emit acte incalcand legea. Sper sa fie o lectie pentru viitor”, a spus juristul PCRM, Sergiu Sarbu, citat de Jurnal.md.
La randul sau, reprezentantul Guvernului, Oleg Efrim, a declarat ca „decizia a fost luata si trebuie respectata. Decretul va fi anulat”. Inainte de inceperea sedintei Curtii Constitutionale, Efrim afirmase: „Daca anulam acest decret, ar trebui sa declaram neconstitutionala si Declaratia de Independenta, ceea ce este absurd”. “In ceea ce priveste ultimul punct, nu este nicidecum o indicatie data unui stat strain. In calitate de garant al suveranitatii, presedintele nu a facut nimic altceva decat sa aminteasca Federatiei Ruse sa-si respecte angajamentele internationale si sa-si retraga armata si avea tot dreptul s-o faca”, declarase, pentru Stireazilei.md, reprezentantul Guvernului, facand referire la cerea adresata Federatiei Ruse de a-si retrage trupele din Transnistria.
„Niciun punct din sesizarea deputatilor comunisti nu are argumente juridice, sunt doar declaratii politice. In Constitutie nu este scris nicaieri ca ziua de 28 iunie inseamna altceva. Mai mult decat atat, in preambulul Legii Supreme, se face referire la Declaratia Independenta, care la randul sau, spune clar ca pe 28 iunie 1940, teritoriul Basarabiei, Bucovinei de Nord si Tinutului Hertei, fara consultarea populatiei, au fost anexate la URSS”, a declarat Mihai Ghimpu luni, inaintea inceperii sedinteii Curtii. „Si Academia de Stiinte a Moldovei confirma ca pe 28 iunie 1940 a avut loc ocupatia sovietica. Si pe plan international exista multiple documente si rezolutii care confirma ocupatia. Pentru ca avem toate dovezile, si juridice, si stiintifice, aceasta zi poate fi comemorata. Prin acest decret nu sunt depasite competentele presedintelui deoarece seful statului este garantul independentei, suveranitatii, unitatii si integritatii Republicii Moldova”, a continuat presedintele R.Moldova.
Desi membrii Academiei de Stiinte au fost de acord cu faptul ca ziua de 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost rupta de Romania, poate fi calificata drept zi a ocupatiei sovietice, colegii lui Mihai Ghimpu din Alianta pentru Integrare Europeana au primit cu rezerva initiativa acestuia.
In plan extern, Rusia a reactionat cu vehementa, Ministerul de Externe de la Moscova, dar si Duma de Stat, calificand decretul lui Mihai Ghimpu drept “sacrilegiu” si „aventurism”. Mai mult, intr-un gest transparent, Rusia a blocat in vama cateva mii de sticle cu vin moldovenesc, invocand proasta calitate a vinurilor, transmite RRA. Adunarea Parlamentara a OSCE a adoptat vineri la Oslo o declaratie prin care a anuntat ca sustine cererea presedintelui interimar Mihai Ghimpu privind retragerea trupelor si armamentului rusesc din Transnistria
