Presedintele R Moldova – Nicolae Timofti, felicitat din toate partile

Presedintele R Moldova – Nicolae Timofti, felicitat din toate partile

de | mart. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit vineri, în cadrul unor convorbiri telefonice, felicitări de la Preşedintele României, Traian Băsescu, Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici şi Premierul Ungariei, Victor Orban. De asemenea, UE a salutat ”rezultatul reuşit” al alegerilor prezidenţiale de la Chişinău.
Într-o declaraţie comună, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton şi comisarul european pentru extindere Stefan Fule menţionează că rezultatul scrutinului deschide calea către dialog între toate facţiunile politice, astfel încât să se poată oferi în continuare un răspuns aspiraţiilor sociale şi economice ale ţării şi consolidării societăţii din Republica Moldova. ”Uniunea Europeană îl felicită pe preşedintele Nicolae Timofti pentru alegerea sa şi este gata să conlucreze cu el pentru sprijinirea democraţiei, a reformelor şi a agendei ambiţioase de apropiere de Uniunea Europeană, ca şi în privinţa soluţionării rapide şi paşnice a conflictului transnistrean”, arată declaraţia UE.
Traian Băsescu, Viktor Ianukovici şi Victor Orban i-au urat noului Preşedinte al Republicii Moldova mult succes şi realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus. În cadrul convorbirilor cu Traian Băsescu şi Viktor Ianukovici s-a menţionat necesitatea consolidării relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate, dar şi necesitatea dezvoltării acestora în continuare. Preşedinţii României şi Ucrainei l-au invitat pe Nicolae Timofti să întreprindă vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev în timpul apropiat. La rândul său, Victor Orban a menţionat că ar fi bucuros să aibă o întâlnire cu Nicolae Timofti şi şi-a exprimat speranţa că va avea această ocazie în viitorul apropiat.
Nicolae Timofti a mulţumit pentru felicitări şi a menţionat că, în calitate de Preşedinte, va depune toate eforturile pentru a asigura dezvoltarea Republicii Moldova în condiţii de stabilitate.

Felictări din capitala României

”Cu prilejul discuţiei care a avut loc la scurt timp după confirmarea alegerii domnului Timofti în funcţia supremă în statul vecin, preşedintele Băsescu i-a adresat acestuia urări de succes în îndeplinirea mandatului şi l-a asigurat de sprijinul său deplin pentru continuarea proceselor de reformă internă şi de apropiere de Uniunea Europeană” precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti. Totodată, preşedintele Băsescu a transmis felicitări şi clasei politice de la Chişinău pentru acordul exprimat vineri în Parlament.
De asemenea, Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat vineri că salută alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, spunând că acesta este un magistrat respectat, de o ţinută profesională şi o probitate morală deosebite. “Acest lucru oferă garanţia unui profil deosebit, de tip european, noului preşedinte ales al Republicii Moldova. Încă o dată, vorbim de o decizie politică absolut necesară pentru stabilitatea ţării şi continuitatea demersurilor de apropiere de UE”.
La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Atilla Korodi, susţine că este îmbucurător că se termină o perioadă cu multe incertitudini şi cu multe momente critice pentru democraţia din Republica Moldova. El crede că odată cu alegerea unui preşedinte care să-şi asume destinul proeuropean al Republicii Moldova vor putea să se continue reformele pro-europene. “Ceea ce înseamnă şi o apropiere de ceea ce reprezintă România, ca stat membru UE, şi de ceea ce reprezintă UE, ca instituţie care militează pentru democraţie largă şi o rezolvare cât mai grabnică a problemelor îngheţate, respectiv a situaţiei din Transnistria”, a adăugat el.

Share our work
Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia

Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia

de | ian. 27, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro

timoc-valeAdunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).

Protestul românilor din  Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.

Share our work