de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a anunţat vineri, la Chişinău, într-o conferinţă de presă, că va demisiona din această funcţie.
El a evitat să spună ce va face în continuare, dar a precizat că, din moment ce PDL, formaţiunea din care face parte a trecut în opoziţie, i se pare firesc să facă acelaşi lucru. “Chiar dacă nu voi mai fi secretar de stat în perioada imediat apropiată, voi rămâne aproape de românii din Republica Moldova, voi încerca să contribui la tot ceea ce consider că este firesc şi necesar ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să se cunoască cât mai bine”.
Eugen Tomac şi-a exprimat speranţa că noul executiv de la Bucureşti va continua proiectele iniţiate în ultimii ani în relaţia cu Republica Moldova. “Sper ca actualul guvern să continue proiectele începute de către guvernele Boc şi Ungureanu, ţinând cont că recent a avut loc şi prima şedinţă ale guvernelor României şi Republicii Moldova. Sper ca proiectele să fie continuate şi nu văd motive de ce ar exista o altă abordare faţă de Republica Moldova. Pentru România relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate”, a declarat Eugen Tomac.
În cadrul aceleaşi conferinţe, el a prezentat un raport de activitate a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni 2009-2011 şi a anunţat că în următoarele zile instituţia va veni cu o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru şcolile şi bibliotecile din Republica Moldova, transmiet Agerpres. “Trebuie să refacem acest echilibru şi să dotăm cu carte în limba română, deoarece deficitul de carte este cunoscut iar posibilităţile de cumpărare ale populaţiei sunt mici”, a declarat el.
Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 2003. În anul 2005, a absolvit cursul de masterat, specializarea “Mecanisme de deznaţionalizare în URSS”, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti şi în prezent este doctorand în cadrul aceleiaşi facultăţi. În perioada 2000-2004, a fost preşedinte şi membru fondator al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. A coordonat, în perioada 2004-2006, programul româno-american “News to Know – introducing democratic media to schools in Romania” implementat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA. Din anul 2007 este director al Centrului pentru Educaţie Democratică, organizaţie neguvernamentală, care promovează drepturile omului şi principiile democraţiei în sud-estul Europei.
Eugen Tomac este coordonatorul colecţiei LEX – românii de lângă noi: “Comunităţi româneşti – drepturi şi norme universale”, ghid juridic ce cuprinde legi universale şi europene privind protecţia minorităţilor şi combaterea discriminării pe criteriu etnic şi al volumului “Focus on Romanians”. În perioada 2002 – 2008, a fost redactor al revistei de cultură istorică “Magazin istoric”, iar în perioada 2007-2008 realizator de emisiuni pentru Radio România Cultural. În luna ianuarie 2007, a reprezentat România în cadrul programului “International Visitor Leadership Program”, organizat de către Departamentului de Stat al SUA.
În 2006, a fost numit responsabil pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, funcţie deţinută până în luna ianuarie 2009. În perioada 2006-2008, a predat istoria românilor cursanţilor şi studenţilor originari din comunităţile româneşti din vecinătate, la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. În luna noiembrie 2008, a candidat la alegerile parlamentare, în circumscripţia 43 pentru românii din diaspora, colegiul 2, pentru funcţia de deputat în legislativul de la Bucureşti.
În ianuarie 2009, a fost numit secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Ca urmare a înfiinţării Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, instituţie cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru, este numit secretar de stat pentru românii de pretutindeni la data de 26 ianuarie 2010.
de Anatol Terzi | mai 7, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Patru angajaţi ai Comisariatului de poliţie Ciocana, Chişinău, au fost condamnaţi pentru tortură la câte cinci ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de probă de trei ani.
De asemenea, inculpaţii au fost privaţi de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul MAI pe un termen de trei ani, în baza sentinţei Judecătoriei Ciocana. Procuratura Generală a anunţat că, totodată, instanţa de judecată i-a achitat pe doi dintre aceştia pe cel de-al doilea cap de acuzare înaintat de procurori, şi anume, pentru abuz în serviciu. În context, procurorii vor ataca sentinţa instanţei de judecată, pe care o consideră prea blândă.
Potrivit probelor prezentate de procurori, la 10 aprilie 2009, doi dintre inculpaţi i-au încătuşat în mod abuziv pe doi elevi de la Liceul profesional nr.1 din Chişinău, pe care îi bănuiau de participarea la devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei şi i-au condus la Comisariatul Ciocana. În continuare, aceştia au privat ilegal de libertate victimele pentru 5 ore, în lipsa procesului-verbal de reţinere şi fără a le permite să-şi contacteze părinţii sau avocatul. În acest timp, victimele au fost bătute, torturate, ameninţate şi silite să recunoască participarea la dezordinile în masă, la devastarea şi sustragerea bunurilor materiale din clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului.
În total, în legătură cu acţiunile abuzive comise de reprezentanţii autorităţilor publice împotriva protestatarilor după evenimentele din aprilie 2009, au fost înregistrate şi examinate 108 sesizări. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat. Din numărul total de plângeri, în 58 de cazuri au fost deschise dosare penale.
Un număr de 27 de dosare în privinţa a 43 de poliţişti au fost finalizate şi trimise în judecată. În restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identitatăţii persoanelor care au acţionat ilegal, acestea fiind cu cagule pe cap. Drept rezultat, instanţele de judecată au condamnat nouă poliţişti, iar alţi 18 poliţişti au fost achitaţi.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 15 mii de cetăţeni au participat de 1 mai, la un miting al solidarităţii cu genericul „Împreună suntem o forţă”, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu prilejul Zilei internaţionale a muncii.
Mitingul a fost organizat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor cu participarea Guvernului şi a Confederaţiei Naţionale a Patronatului din R. Moldova. La miting au luat parte reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi angajaţi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
„De 1 Mai, în premieră avem în PMAN o acţiune într-un cadru de dialog social. Aici s-au adunat acei care muncesc la uzină, sau învaţă copiii noştri, acei oameni care fac ca economia ţării să se dezvolte. Cu aproape doi ani în urmă, Republicii Moldova i se prezicea un viitor sumbru, dar s-a demonstrat ca prin efort comun am fost capabili să depăşim o mare provocare. Putem spune că am depăşit perioada crizei şi acum avem o mare şansă pe care o putem realiza doar fiind solidari”, a declarat Vlad Filat.
În discursul ţinut în faţa cetăţenilor adunaţi în PMAN, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a vorbit despre necesitatea adoptării unei legi a minimului de existenţă şi despre problemele cu care se confruntă tinerii specialişti. „Statul trebuie să susţină tinerii care au rămas să muncească în ţară, pentru că cei care au plecat nu mai revin. Iar noi trebuie să luptăm pentru o economie puternică, fără salarii în plic şi muncă la negru”, a spus Budza.
La finalul mitingului participanţii au adoptat o rezoluţie în care şi-au propus să susţină producătorii autohtoni, să depună eforturi pentru a asigura atestarea obligatorie a locurilor de muncă, să întreprindă acţiuni pentru stoparea creşterii presiunii fiscale asupra veniturilor persoanelor fizice.
Protestul lui Voronin
În schimb, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a protestat de 1 mai la Chişinău, cerând demisia actualei guvernări. Membrii şi simpatizanţii opoziţiei comuniste au organizat marţi al doilea Congres civic, în care au criticat “abuzurile” guvernării şi au cerut demisia acesteia.
Cu drapele bicolore, despre care susţin că ar fi aparţinut Ţării Moldovei, dar şi cu steaguri ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aceştia au organizat şi un marş de protest în centrul Chişinăului. Potrivit organizatorilor, la acţiune au participat peste 30.000 de persoane.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat autorităţile că au blocat participarea adepţilor formaţiunii sale la cel de-al doilea Congres civic şi că intimidează deputaţii comuniştii şi familiile acestora. Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că deputaţii comunişti vor continua boicotarea şedinţelor parlamentului şi a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul guvernului României a donat miercuri un lot de 20 de calculatoare liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” de la Tiraspol.
Ceremonia a avut loc în sediul primăriei municipiului Chişinău. Prezenţa DRP la Chişinău demonstrează interesul legitim pe care statul român îl are pentru toţi vorbitorii de limbă română, indiferent unde se află, a declarat şeful instituţiei, Eugen Tomac. „Statul român va continua politica de protejare şi de susţinere a identităţii româneşti indiferent unde sunt etnici români. Nu vrem decât ca mesajul nostru să fie înţeles foarte limpede şi corect – ne apărăm conaţionalii noştri indiferent unde locuiesc. Este regretabil că mai există locuri în care cetăţenii vorbesc în şoaptă în limba română”, a declarat Eugen Tomac.
Şi senatorul Viorel Badea, preşedintele comisiei pentru românii de pretudindeni din Senat a calificat gestul DRP drept un „episod extrem de important în ceea ce priveşte susţinerea identităţii româneşti pe malul stâng al Nistrului”.
Directorul Liceului „Lucian Blaga”, Ion Iovcev a vorbit despre condiţiile grele în care activează şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului, menţionând însă că în pofida acestora, cele opt instituţii de învăţământ au demonstrat verticalitate şi că îşi iubesc limba, istoria şi neamul.
Copiii de la liceul „Lucian Blaga” au mulţumit pentru donaţie cu cântece pascale şi patriotice. În regiunea de est a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist pro-rus funcţionează opt instituţii şcolare cu predare în limba română, care însă au fost supuse mai multor presiuni din partea autorităţilor neconstituţionale.
de Anatol Terzi | apr. 11, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău califică drept regretabil interviul acordat de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova în care acesta declară că retragerea militarilor ruşi din Transnistria ar fi inoportună şi reiterează necesitatea retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor militare ruseşti.
“Anumite declaraţii făcute în acest interviu regretabil lasă loc pentru interpretări. În acest sens reiterăm că în conformitate cu angajamentele internaţionale şi prevederile constituţionale ale Republicii Moldova, autorităţile moldoveneşti pledează ferm pentru retragerea necondiţionată de pe teritoriul ţării a forţelor militare ruseşti, inclusiv a muniţiilor stocate la Cobasna”, potrivit unui comentariu al diplomaţiei de la Chişinău, oferit marţi pentru Agerpres.
Potrivit aceluiaşi comentariu, Republica Moldova depune eforturi susţinute în vederea transformării misiunii de pacificare într-o misiune civilă sub mandat internaţional. Reacţia diplomaţiei de la Chişinău vine după ce ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a declarat într-un interviu publicat luni de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Aceste declaraţii au fost criticate şi de politicieni de la Chişinău, potrivit cărora acestea nu ar corespunde poziţiei oficiale a Republicii Moldova.
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.
