de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Armenia, pregătită de alegeri anticipate
Alianța politică din Armenia, YELK, l-a nominalizat pe demisionarul premier interimar Nikol Pașinian pentru postul de prim-ministru al fostei republici sovietice, relatează mass-media de la Erevan, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Celelalte facțiuni parlamentare au anunțat că își mențin promisiunea de a nu nominaliza nicio altă persoana pentru aceasta functie, într-un efort coordonat de a provoca alegeri anticipate. Pașinian a anunțat în data de 16 octombrie că demisionează pentru a netezi astfel calea spre alegeri generale anticipate. El a obtinut functia de premier în luna mai 2018, după proteste populare masive în principalele orașe din Armenia, conduse de el și care au dus la înlăturarea de la putere a premierului Serj Sarkisian.
Conform Constituției armene, alegerile anticipate pot avea loc doar dacă premierul demisionează și parlamentul nu reușește să-l înlocuiască timp de două săptămâni. Noile alegeri pot fi organizate într-un intreval de 30 până la 45 de zile.
Demisie cu repetiție
Premierul armean, Nikol Pashinyan, şi-a anunţat anterior demisia, deschizând calea convocării alegerilor legislative anticipate, considerată absolut necesară de acesta drept singura modalitate de reformare a vieții politice din Armenia.
Fost lider al opoziţiei armene, Pashinyan a devenit premier în luna mai 2018 printr-un vot al parlamentului de la Erevan, după mai multe săptămâni de proteste masive împotriva corupţiei şi nepotismului clasei politice. Protestele au fost declanșate de încercarea fostului preşedinte Serzh Sargsyan de a se menține la putere transferând prerogative prezidenţiale către primul-ministru, post pe care l-a ocupat imediat ce şi-a terminat mandatul de preşedinte al Armeniei, stat membru în structurile de cooperare euroasiatice inițiate de Moscova.
Mișcare strategică
În anunţul demisiei sale, Nikol Pashinyan a declarat că actuala compoziţie a parlamentului nu reflectă noua realitate politică a ţării şi că doreşte ‘să ducă până la capăt revoluţia de catifea restituind deplin puterea poporului’. El a făcut apel la susținerea electoratului, analiștii considerând acest pas drept o chemare la mobilizarea suporterilor săi pentru a sprijini demersul său de dizolvare a Parlamentului unicameral de la Erevan.
„Îmi dau demisia. Le doresc tuturor noroc în alegeri, garantăm alegeri corecte”, a spus Pashinyan. El a menționat că „este clar că demisia are un caracter formal, dar totuși este un moment special”.
În termen de 14 zile de la demisia primului ministru al Armeniei, Parlamentul țării trebuie să aleagă, conform Constituției, un nou șef al Cabinetului de miniștri. În cazul în care prim-ministrul nu este ales din două încercări, legislativul este dizolvat și sunt anunțate alegeri parlamentare anticipate.
Toate cele patru fracțiuni parlamentare au declarat că nu vor înainta candidați pentru funcția de șef de Guvern. Potrivit planurilor lui Pashinyan, alegerile anticipate vor avea loc în prima jumătate a lunii decembrie 2018.
Putin la Erevan
Cele două tabere politice din Armenia sunt implicate într-o competiție deschisă pentru atragerea sprijinului politic al administrației de la Kremlin, președintele rus fiind așteptat să efectueze o vizită oficială în Armenia în următoarele luni. Analiștii politici de la Erevan, citați de mass-media regională, nu au exclus posibilitatea ca Putin să efectueze această deplasare până la alegerile parlamentare anticipate din acest an și nu la începutul anului 2019, așa cum era prefigurată inițial.
„Am fost de acord ca Putin să viziteze Armenia la sfârşitul anului acesta, sau la începutul anului viitor. Anul acesta am avut deja contacte cu liderului rus şi plănuim să mai avem până la sfârşitul anului. Aşadar, consider că este corect să organizăm o vizită oficială la începutul anului viitor. Până atunci, vom avea o bază de documente şi sper să le semnăm în timpul vizitei”, a declarat premierul interimar al Armeniei. Acesta a avut deja 5 întrevederi oficiale cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în fruntea guvernului fostei republici sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 19, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri
Armenia, pregătită de alegeri anticipate
Premierul armean, Nikol Pashinyan, şi-a anunţat azi demisia, deschizând calea convocării alegerilor legislative anticipate, relatează mass-media de la Erevan, citată de agenția KARADENIZ-PRESS. Fost lider al opoziţiei armene, Pashinyan a devenit premier în luna mai 2018 printr-un vot al parlamentului de la Erevan, după mai multe săptămâni de proteste masive împotriva corupţiei şi nepotismului clasei politice. Protestele au fost declanșate de încercarea fostului preşedinte Serzh Sargsyan de a se menține la putere transferând prerogative prezidenţiale către primul-ministru, post pe care l-a ocupat imediat ce şi-a terminat mandatul de preşedinte al Armeniei, stat membru în structurile de cooperare euroasiatice inițiate de Moscova.
Mișcare strategică
În anunţul demisiei sale, Nikol Pashinyan a declarat că actuala compoziţie a parlamentului nu reflectă noua realitate politică a ţării şi că doreşte ‘să ducă până la capăt revoluţia de catifea restituind deplin puterea poporului’. El a făcut apel la susținerea electoratului, analiștii considerând acest pas drept o chemare la mobilizarea suporterilor săi pentru a sprijini demersul său de dizolvare a Parlamentului unicameral de la Erevan.
„Îmi dau demisia. Le doresc tuturor noroc în alegeri, garantăm alegeri corecte”, a spus Pashinyan. El a menționat că „este clar că demisia are un caracter formal, dar totuși este un moment special”.
În termen de 14 zile de la demisia primului ministru al Armeniei, Parlamentul țării trebuie să aleagă, conform Constituției, un nou șef al Cabinetului de miniștri. În cazul în care prim-ministrul nu este ales din două încercări, legislativul este dizolvat și sunt anunțate alegeri parlamentare anticipate.
Toate cele patru fracțiuni parlamentare au declarat că nu vor înainta candidați pentru funcția de șef de Guvern. Potrivit planurilor lui Pashinyan, alegerile anticipate vor avea loc în prima jumătate a lunii decembrie.
Putin la Erevan
Cele două tabere politice din Armenia sunt implicate într-o competiție deschisă pentru atragerea sprijinului politic al administrației de la Kremlin, președintele rus fiind așteptat să efectueze o vizită oficială în Armenia în următoarele luni. Analiștii politici de la Erevan, citați de mass-media regională, nu au exclus posibilitatea ca Putin să efectueze această deplasare până la alegerile parlamentare anticipate din acest an și nu la începutul anului 2019, așa cum era prefigurată inițial.
„Am fost de acord ca Putin să viziteze Armenia la sfârşitul anului acesta, sau la începutul anului viitor. Anul acesta am avut deja contacte cu liderului rus şi plănuim să mai avem până la sfârşitul anului. Aşadar, consider că este corect să organizăm o vizită oficială la începutul anului viitor. Până atunci, vom avea o bază de documente şi sper să le semnăm în timpul vizitei”, a declarat premierul interimar al Armeniei. Acesta a avut deja 5 întrevederi oficiale cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului în fruntea guvernului fostei republici sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia
Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.
Solicitări dure
Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.
Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.
Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.
Negocieri prelungite
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.
În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.
Relații strategice
Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.
El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.
”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.
Accept tacit rus
După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.
Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.
Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.
Bomba Nagorno- Karabah
Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.
Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.
Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.
Conflict zbuciumat
Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.
În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.
Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.
Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Uncategorized @ro
Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan nu a obţinut astăzi majoritatea de voturi în parlament necesară pentru a deveni premier al Armeniei, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderii principalelor partide politice se pregătesc să plece la Moscova pentru noi consultări cu factorii de decizie din Federația Rusă, principalul partener strategic al Armeniei.
Pashinyan, care a fost singurul candidat pentru această funcţie, le-a cerut deputaţilor din parlamentul unicameral al fostei republici sovietice să depăşească graniţele de partid şi să-l susţină după ce Partidul Republican, la putere, a anunţat că nu îl va vota.
Pashinyan a obţinut numai 45 de voturi, mai puţin de 53 necesare pentru a avea majoritatea în parlamentul cu 105 locuri.
Proteste masive
Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Erevan la apelul lui Nikol Pashinyan, care a acuzat partidul la putere că vrea să împiedice alegerea sa în funcţia de prim-ministru de către parlamentul reunit în sesiune extraordinară.
Nikol Pashinyan, aflat în fruntea manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de două săptămîni Armenia, a promis un ‘tsunami politic’ dacă nu va fi ales prim-ministru, şi i-a chemat pe armeni să iasă în stradă în toate orașele republicii. El a cerut susținătorilor să blocheze traseele naționale, căile ferate, gările și Aeroportul din Erevan. „Mâine începând cu ora 08:15 blocăm toate traseele naționale, Aeroportul și căile ferate, demarăm greva generală, mișcarea noastră nu poate să se încheie fără victorie. De mâine începe acțiunea de nesupunere totală”, a declarat Nikol Pașinean în fața mulțimii.
Reamintim că Armenia traversează din 13 aprilie 2018 o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestaţiile la care au luat parte zeci de mii de opozanţi au dus la demisia lui Serj Sargsyan, ales prim-ministru cu şase zile în urmă de către deputaţi, după ce timp de zece ani exercitase funcţia de preşedinte al statului.
Criza politică din Armenia se intensifică
Pelerinaj la Moscova
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan, a anunțat zilele trecute că va menține Armenia în sfera de influență a Federației Ruse, în încercarea de a înlătura orice opoziție din partea Moscovei pentru alegerea sa în funcția de premier.
La rândul său, fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, a efectuat deja o vizită la Moscova, având întrevederi cu mai mulți înalți oficiali ruși, inclusiv cu Anton Vaino, șeful aparatului Administrației Prezidențiale de la Moscova, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mass-media rusă nu a dezvăluit motivele pentru care Kremlin-ul nu a sprijinit alegerea noului premier, după ce surse politice de la Erevan dădeau drept sigur sprijinul părții ruse pentru Nikol Pashinyan.
Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin
Oligarhii, păpușarii din umbră
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut anterior o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media. (M.B./M.I.)
