Armata israeliană va instala luni, pentru prima dată, o baterie de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome în regiunea Tel-Aviv, a anunţat duminică seara un purtător de cuvânt al armatei. „Iron Dome este în curs de integrare în armata israeliană. În cadrul acestui proces, acest sistem este amplasat în diferite locuri din Israel şi va fi instalat şi în regiunea Gush Dan (în jurul oraşului Tel-Aviv, n.r.) zilele următoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-un comunicat, precizând că instalarea va începe luni, transmite Mediafax. Această instalare „face parte din planul anual de antrenament stabilit pentru acest sistem”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Decizia de a amplasa o baterie în regiunea Tel-Aviv intervine într-un moment de tensiuni alimentate de zvonurile privind posibile atacuri israeliene împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. Armata israeliană a început să instaleze din martie 2011 baterii Iron Dome în jurul Ashkelon (sud-vest), în apropiere de Fâşia Gaza şi în regiunea Beershiva, în Neghev (sud), în urma tirurilor de rachete lansate din Fâşia Gaza. Prezentat drept primul de acest gen din lume, acest sistem de concepţie israeliană ar permite distrugerea rachetelor cu raza de acţiune între patru şi 70 de kilometri.Fiecare baterie conţine un radar de detectare şi urmărire, un dispozitiv pentru controlul tirului şi trei lansatoare echipate cu 20 de rachete de interceptare fiecare. Iron Dome face parte dintr-un amplu program de apărare antirachetă. Acest program conţine alte două sisteme: Arrow (Săgeată), menit să intercepteze rachete cu rază lungă de acţiune, şi David’s Sling (Praştia lui David) pentru rachete cu rază medie de acţiune.
Peste 240 milioane de dolari vor fi acordaţi pentru achiziţionarea avioanelor de luptă şi a echipamentului necesar pentru securizarea spaţiului aerian al Republicii Moldova. Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, paza spaţiului aerian este asigurată de Ministerul Apărării, care însă nu dispune de echipamentul necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile. „Pentru asigurarea cu succes a supravegherii spaţiului aerian este necesară dotarea forţelor armate cu avioane şi elicoptere de luptă, dar şi cu echipament de interceptare”,a spus Marinuţa. Potrivit ministrului, banii necesari pentru achiziţionarea echipamentelor vor fi acordaţi din buget şi din programe de finanţare. Conform proiectului, împotriva navelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Moldovei, Ministerul Apărării va lua următoarele măsuri: va stabili identitatea navei, va lua legătură cu pilotul, va intercepta aeronava şi în cazul nesupunerii vor fi executate focuri de avertisment sau de nimicire. Dreptul de a ordona executarea focului de avertisment sau a celui de nimicire îl are ministrul Apărării, iar în lipsa acestuia şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, după aprobarea dată de Comandantul Suprem al Forţelor Armate. Incepind cu luna martie 2008 cinci elicoptere, iar din mai 2009, patru elicoptere ale Ministerului Apararii efectueaza misiuni de transport personal si asigurare logistica, in cadrul Misiunii de asistenta ONU in Afganistan UNAMA (United Nations Assistance Mission in Afghanistan). Misiunea principala a UNAMA este promovarea pacii si stabilitatii in Afganistan prin concentrarea eforturilor comunitatii internationale impreuna cu Guvernul Afganistanului in reconstructia tarii si consolidarea pacii si democratiei.
Armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor, declară premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al prezidenţialelor din 4 martie, într-un articol electoral dedicat apărării.. „În următorii zece ani, trupele vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale, cu bază terestră şi maritimă, 8 crucişătoare de importanţă strategică, purtătoare de rachete, peste 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de război, aproximativ 100 de aparate spaţiale în scop militar şi peste 600 de avioane moderne, inclusiv din cele de vânătoare de a cincea generaţie, peste 1.000 de elicoptere, peste 28 de baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 şi 38 de sisteme de divizie Vitiaz, 10 rachete Iskander-M”, detaliază Vladimir Putin. În plus, armata va mai primi peste 2.300 de tancuri moderne şi aproximativ 2.000 de sisteme de artilerie cu autopropulsie, precum şi 17.000 de automobile militare, a mai spus Putin. El a amintit că executivul de la Moscova va aloca, în următorul deceniu, 23 de mii de milioane de ruble (575 miliarde de euro) unor programe pentru dezvoltarea forţelor militare şi modernizarea industriei apărării.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că a fost finalizat programul de testare a rachetei balistice Bulava, care va sta la baza arsenalului nuclear rusesc şi care va fi autorizată de armată. Racheta balistică intercontinentală Bulava, cu care va fi dotată o nouă generaţie de submarine nucleare, a suferit o serie de eşecuri în timpul testelor care au durat ani de zile. Aceasta a pus la îndoială viitorul celui mai costisitor proiect militar în istoria post-sovietică a naţiunii., transmite Agerpres. Alte teste recente au fost totuşi reuşite, inclusiv lansarea simultană a două rachete Bulava de săptămâna trecută. Medvedev a făcut anunţul la o întâlnire cu ofiţerii din armată. La sfârşitul lunii septembrie, Rusia a anunţat că a efectuati cu succes un tir de încercare cu o lată rachetă strategică (Liner) de pe un submarin nuclear, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. ‘Focoasele rachetei şi-au atins ţinta în momentul prevăzut’ în peninsula Kamceatka, în Extremul orient rus, a precizat purtătorul de cuvânt, lt. col. Igor Konaşenkov. Tirul a fost efectuat de pe submarinul Tula în Marea Barents, care face parte din Oceanul Arctic. Liner este o rachetă balistică de ultimă generaţie dotată cu un focos cu încărcături multiple. Este mai puternică decât racheta intercontinentală Bulava, care urmează să echipeze în viitor submarinele nucleare ruseşti.
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat joi o reformă radicală a forţelor armate, în timpul unei vizite întreprinse la Corpul cadeţilor din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei. „În armată sunt aşteptate schimbări radicale”, a declarat Ianukovici, fără să intre în detalii. El s-a limitat să spună că această reformă este o prioritate pentru autorităţi. „Conducerea statului acordă o atenţie deosebită construcţiei militare şi reformei armatei”, a subliniat preşedintele ucrainean, amintind că o nouă ediţie a Strategiei securităţii naţionale şi proiectul noii doctrine militare a Ucrainei au fost deja finalizate, urmînd să fie aprobate de parlament în timpul apropiat. Forţele armatei Ucrainei sînt compuse în prezent din militari în termen şi angajaţi prin contract. Kievul a declarat de mai multe ori că armata sa va deveni una în totalitate profesionistă, dar întîrzie trecerea la serviciul militar doar pe bază de contract. Autorităţile ucrainene recunosc că acest deziderat este imposibil de pus în aplicare 100% în timpul apropiat. De asemenea, Kievul are în vedere creşterea numărului de angajări în armată pînă la 80% către orizontul anului 2017 şi reducea serviciului militar obligatoriu. In anul 2007, presedintele ucrainean de atunci anunta ca Ucraina va avea o armata constituita numai din angajati voluntari, termenul stabilit pentru realizarea acestui obiectiv fiind anul 2010. “Ultimul an de serviciu militar obligatoriu va fi 2009”, a indicat Iuscenko in cursul unei ceremonii militare la Kiev. “Costul trecerii la profesionism a armatei in urmatorii doi ani a fost estimat la 47 de miliarde de hryvne (6,5 miliarde de euro)”, a adaugat el. De asemenea, Ministerul Apararii ucrainean a anuntat ca fortele sale armate vor fi reduse la 100.000 de militari pana in 2015. In martie 2005, Parlamentul ucrainean aprobase o reducere cu 40.000 de soldati a armatei ucrainene, care avea atunci un efectiv de 285.000 militari. Durata serviciului militar obligatoriu a fost redusa, de asemenea, de la 18 la 12 luni.
Armata israeliană va instala luni, pentru prima dată, o baterie de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome în regiunea Tel-Aviv, a anunţat duminică seara un purtător de cuvânt al armatei.
Peste 240 milioane de dolari vor fi acordaţi pentru achiziţionarea avioanelor de luptă şi a echipamentului necesar pentru securizarea spaţiului aerian al Republicii Moldova. 
Armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor, declară premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al prezidenţialelor din 4 martie, într-un articol electoral dedicat apărării..
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că a fost finalizat programul de testare a rachetei balistice Bulava, care va sta la baza arsenalului nuclear rusesc şi care va fi autorizată de armată.
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat joi o reformă radicală a forţelor armate, în timpul unei vizite întreprinse la Corpul cadeţilor din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei. „În armată sunt aşteptate schimbări radicale”, a declarat Ianukovici, fără să intre în detalii. El s-a limitat să spună că această reformă este o prioritate pentru autorităţi. „Conducerea statului acordă o atenţie deosebită construcţiei militare şi reformei armatei”, a subliniat preşedintele ucrainean, amintind că o nouă ediţie a Strategiei securităţii naţionale şi proiectul noii doctrine militare a Ucrainei au fost deja finalizate, urmînd să fie aprobate de parlament în timpul apropiat. Forţele armatei Ucrainei sînt compuse în prezent din militari în termen şi angajaţi prin contract. Kievul a declarat de mai multe ori că armata sa va deveni una în totalitate profesionistă, dar întîrzie trecerea la serviciul militar doar pe bază de contract.