de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Programul de reînzestrare a armatei ruse până în 2020, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro ar putea fi contramandat.
Guvernul se teme nu doar de un nou val al crizei mondiale, dar şi de faptul că industria de apărare nu este gata să asigure acest proces. Guvernul rus şi Kremlinul dezbat bugetul pe următorii trei ani, iar una din problemele celei mai importante vizează amânarea programului privind dotarea armatei, prevăzut iniţial în 2013-2020, pentru 2016-2033, menţionează presa rusă.
„În programul de stat privind înzestrarea armatei până în 2020, accentul se pune noi tipuri de arme şi tehnică, care se creează pe baza tehnologiilor moderne. Totodată, o mare parte a comenzii de stat este prevăzută pentru câţiva ani. Acest lucru va îmbunătăţi posibilităţile de dezvoltare de întreprinderilor de apărare. În pofida condiţiilor dificile de criză, noi am întreprins paşi care ne permit să facem armate şi flota noastră mai compacte, mobile şi capabile de luptă”, a declara Dmitri Medvedev, la finele anului trecut.
In luna februarie 2012, Vladimir Putin declara că armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor. “În următorii zece ani, trupele vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale, cu bază terestră şi maritimă, 8 crucişătoare de importanţă strategică, purtătoare de rachete, peste 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de război, aproximativ 100 de aparate spaţiale în scop militar şi peste 600 de avioane moderne, inclusiv din cele de vânătoare de a cincea generaţie, peste 1.000 de elicoptere, peste 28 de baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 şi 38 de sisteme de divizie Vitiaz, 10 rachete Iskander-M”, detalia Vladimir Putin.
În plus, armata va mai primi peste 2.300 de tancuri moderne şi aproximativ 2.000 de sisteme de artilerie cu autopropulsie, precum şi 17.000 de automobile militare, a mai spus Putin. El a amintit că executivul de la Moscova va aloca, în următorul deceniu, 23 de mii de milioane de ruble (575 miliarde de euro) unor programe pentru dezvoltarea forţelor militare şi modernizarea industriei apărării.
de Anatol Terzi | iun. 6, 2012 | Alte regiuni, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Un grup de militari din cadrul forţelor speciale ale Armatei SUA şi din Batalionul cu Destinaţie Specială „Fulger” al Armatei Naţionale a Republicii Moldova au lansat marţi, în premieră, un exerciţiu de antrenament comun.
Programul exerciţiului „Joint Combined Exercise Training 2012” include antrenamente la cercetarea specială, planificarea operaţiilor în terenul de luptă, practicarea metodelor de pătrundere în încăperi cu utilizarea substanţelor explozive şi improvizate, precum şi salturi cu paraşuta (sistemele de paraşutare MC-5) din aeronavele aflate în dotarea Armatei Naţionale.
„Instruirea pe care o primim din afara ţării este foarte utilă pentru noi, mai ales în domeniul acţiunilor în teatrele de luptă. Armata SUA are suficientă experinţă în acest domeniu cu care se va împărtăşi în cadrul acestui training. Totodată, sperăm şi colegii americani să preia elemente din pregătirea de luptă a militarilor noştri”, a afirmat maiorul Radu Burduja, comandantul Batalionului cu Destinaţie Specială.
Brian Kemp, comandantul grupului de forţe speciale al Armatei SUA, a mulţumit militarilor Armatei Naţionale a Republicii Moldova pentru ospitalitate. În context, Kemp şi-a exprimat convingerea că colaborarea dintre armatele Republicii Moldova şi a SUA se va consolida prin organizarea diferitor exerciţiilor bilaterale, iar trainingul lansat marţi va fi o dovadă în acest sens. Exerciţiul „Joint Combined Exercise Training 2012” face parte din cadrul Programului Parteneriat pentru Pace şi se desfăşoară în perioada 1-21 iunie.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
„Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că „armata egipteană nu va interveni în politică”. „Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.
Egiptul taie gazele Israelului
Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. „Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un „diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, a avut o întrevedere cu conducerea Ministerului Apărării.
„Societatea noastră, fireşte, este interesată ca sistemul de securitate militară să fie adecvat situaţiei geopolitice şi resurselor economice ale statului. Identificarea şi păstrarea echilibrului necesar între necesităţile armatei şi ale societăţii, în interesul statului şi al cetăţenilor săi, se vor număra constant printre principalele mele preocupări”, a declarat Ncolae Timofti. În cadrul întrevederii preşedintelui Timofti cu conducerea Ministerului Apărării, principalele teme de discuţie au fost perfecţionarea continuă a contingentului, dotarea cu echipamente moderne a Armatei Naţionale şi cooperarea cu forţele armate ale altor state în cadrul asigurării păcii în regiunea transnistreană.
„Nu este un secret că dotarea armatei din punct de vedere logistic este insuficientă, că armamentul şi instalaţiile militare sunt învechite, şi fizic şi moral. Vor fi susţinute eforturile ministerului de a asigura armata cu echipament nou, adecvat îndeplinirii sarcinilor trasate, inclusiv în baza unor programe de colaborare cu partenerii externi”, a mai menţionat Nicolae Timofti.
În opinia sa, colaborarea cu partenerii externi va fi una din oportunităţile Republicii Moldova principale pentru a perfecţiona din punct de vedere profesional corpul de ofiţeri şi subofiţeri al armatei, de a moderniza echipamentul necesar executării misiunilor ce revin Ministerului Apărării, inclusiv în zona de securitate. Preşedintele Republicii Moldova a subliniat că menţinerea fermă a vectorului paşnic în cadrul forţelor mixte va constitui garanţia realizării de progrese în negocierile bilaterale şi multilaterale privind regiunea transnistreană.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanţarea armatei afgane după retragerea trupelor combatante, la sfârşitul anului 2014, a declarat joi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a prezentat drept sigură semnarea unui acord pe această temă.
Potrivit explicaţiilor mai multor oficiali occidentali, neconfirmate de guvernul afgan, această sumă echivalează cu o reducere de facto a numărului de trupe afgane, care ar scădea de la 352.000 la 228.000 de poliţişti şi soldaţi. Un responsabil occidental a afirmat că cifra de 4,1 miliarde dolari, din care se scad 500 de milioane pe care-i va plăti Kabulul, a fost „o estimare iniţială” a sumei pe care comunitatea internaţională o va plăti pentru forţele de securitate afgane, care va fi certificată în cadrul Conferinţei de la Chicago privind Afganistanul din luna mai.
Unele state membre ale coaliţiei nu sunt însă de acord cu această sumă, a precizat o altă sursă occidentală. „S-a stabilit ca după 2014 şi pentru următorii zece ani, până în 2024, comunitatea internaţională condusă de Statele Unite, Europa şi alte ţări, să plătească 4,1 miliarde dolari pe an pentru armata noastră şi alte forţe armate”, a spus Karzai în cadrul unei ceremonii militare.
„Astăzi, armata şi poliţia, cu 352.000 oameni, costă 6 miliarde dolari. Cu 4,1 miliarde de euro, se vor finanţa 228.000 de oameni. Este un calcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul, în timp ce o altă sursă occidentală a confirmat că „suma de bani şi numărul de trupe sunt legate” între ele.
Programul de reînzestrare a armatei ruse până în 2020, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro ar putea fi contramandat.
