Ucraina vrea sub scutul antiracheta european, dar impreuna cu Rusia
Ucraina este dispusă să contribuie la crearea scutului antirachetă european dacă acest program este dezvoltat în cooperare cu Rusia, a declarat joi ambasadorul ucrainean la NATO, Igor Dolgov, relatează presa rusă. „Este evident că acest proiect ar fi de un interes special pentru Ucraina dacă sistemul NATO este construit împreună cu Rusia”, a afirmat la Bruxelles Dolgov, citat de agenţia ucraineană Unian. „Dacă este construit un sistem care ar acoperi zone ale Europei de orice parte a Ucrainei”, atunci acesta „este în interesul nostru naţional”, a precizat diplomatul. Dolgov a adăugat că nu au existat discuţii concrete între NATO şi Ucraina privind participarea acestei ţări la proiect, deoarece configuraţia finală a scutului antirachetă european „nu a fost încă definită”. El a precizat însă că au avut loc „schimburi de informaţii” între Ucraina şi Alianţa Nord-Atlantică, menite să pună la curent oficialii NATO şi statele membre cu privire la oportunităţile Kievului în acest domeniu, transmite Mediafax. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat miercuri că scutul antirachetă european ar urma să fie complet operaţional până în 2018. Anunţul a fost făcut după ce Spania a decis să contribuie la acest proiect permiţând unor nave de război americane, echipate cu interceptori de rachetă de tip Aegis, să fie staţionate la o bază navală americană din portul Rota, situat în sudul ţării. Pe lângă Spania, România, Polonia, Olanda şi Turcia au convenit să găzduiască elemente ale scutului antirachetă. Rasmussen a precizat că nu ar fi uimit dacă şi alte ţări ar face anunţuri similare în săptămânile următoare. Rusia se opune ferm staţionării unor rachete ale NATO în apropierea frontierelor sale. Ministerul rus al Afacerilor Externe a avertizat joi că ar putea înceta cooperarea cu Statele Unite pe tema scutului antirachetă din Europa, condamnând Washingtonul pentru că ia decizii „fără discuţii colective” şi ignoră opiniile părţilor interesate.
Administraţia SUA a fost de acord ca navele sale, crucişătoarele Aegis, să fie aduse la baza navală de la Rota, pe coasta de sud a Spaniei, ca parte a sistemului de apărare antirachetă de protejare a Europei în faţa unei eventuale ameninţări nucleare iraniene, au informat miercuri oficiali americani din domeniul apărării, relatează presa internaţională. Oficialii americani au precizat că noul planul va înlesni menţinerea unei prezenţe navale continue în Marea Mediterană, şi, de asemenea, va asigura securitatea în estul Oceanului Atlantic. Iniţiativa survine la doar şapte luni după ce Pentagonul a trimis Monterey USS, o navă de război specială dotată cu echipamente radar, în Marea Mediterană, marcând prima fază a planului în patru etape al administraţiei SUA privind amplasarea unor radare terestre şi martime în diferite locaţii din Europa în următorul deceniu, transmite Agerpres. Creat în 2009 pentru a proteja Europa de o potenţială ameninţare nucleară iraniană, scutul antirachetă a fost aprobat de NATO în noiembrie anul trecut. În baza acordului, un sistem restrâns de interceptoare şi radare americane antirachetă planificate pentru zone din Europa – care include interceptoare în România şi Polonia şi un radar în Turcia – va fi legat de sistemul extins de apărare antirachetă european. Aceasta va crea un sistem destinat să protejeze fiecare ţară NATO împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază medie de acţiune.
Consiliul Rusia-NATO nu respectă principiul egalităţii şi nu îşi îndeplineşte funcţiile, a reclamat luni reprezentantul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, citat de agenţiile de presă ruse. În opinia sa, forumul a fost creat „ca o compensare” pentru Rusia din partea Occidentului după „saltul măreţ al NATO înspre est”. La început, se avea în vedere ca statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aibă un dialog individual cu Rusia. La ora actuală însă, din Consiliu lipseşte principiul egalităţii între părţi, de aceea structura nu îşi poate îndeplini obligaţiile, a explicat Rogozin. „Eu am apărut la Bruxelles la sfârşitul lunii ianuarie 2008 şi imediat am observat că nu există nicio egalitate la discuţii, cum se presupunea la început. Aceasta lipseşte şi acum. NATO adoptă deciziile în interior, iar ulterior ambasadorii statelor la Alianţă îmi aduc la cunoştinţă hotărârile deja luate”, a afirmat diplomatul rus. Dmitri Rogozin a mai spus că, în ciuda declaraţiilor potrivit cărora Consiliul Rusia-NATO trebuie să funcţioneze indiferent de conjunctura politică, părţile continuă să evite discutarea problemelor dificile. Rusia şi NATO încă mai pot să ajungă la un compromis în sfera cooperării în scutul antirachetă, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. „Timp pentru tratative mai există, deşi este limitat”, a subliniat el. Potrivit lui Rogozin, Rusia şi NATO n-au reuşit să ajungă la un progres important în sfere care ari fi putut reprezenta un salt în relaţiile dintre Rusia şi Alianţă. Ambasadorul rus consideră că tocmai cooperarea în sfera scutului antirachetă european ar contribui la îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale. De asemenea, Rogozin a menţionat că Rusia va încerca în continuare să obţină de la NATO garanţii juridice că sistemul antirachetă creat de Alianţă nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus clar omologului său român, Teodor Baconschi, la întâlnirea de la New York, că poziţia Moscovei în privinţa scutului antirachetă rămâne neschimbată, a declarat luni o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Adunarea Generală a ONU. „Poziţia Rusiei în privinţa apărării antirachetă în general şi a amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în special, rămâne neschimbată. Serghei Lavrov i-a spus clar acest lucru omologului său român în cadrul întâlnirii de la New York cu ocazia celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”, a declarat sursa citată de presa rusă, preluată de Mediafax. Presa rusă anunţase anterior că în cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri nu au discutat decât despre cooperarea economică, culturală şi comercială dintre ţările lor, fără să abordeze problema scutului antirachetă din Europa. KARADENIZ PRESS reaminteşte că Teodor Baconschi a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Ministrul român de externe a subliniat evoluţiile promiţătoare din domeniul cooperării economice şi dorinţa părţii române pentru reflectarea acestor evoluţii cu mai mare pregnanţă în plan politic. “Dacă ar fi să definim relaţiile noastre în acest stadiu, ele sunt pragmatice şi eficiente. Noi sperăm să le transformăm într-un dialog politic consistent şi deschis, în spirit european”, a declarat Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat satisfacţia pentru interesul investitorilor ruşi privind oportunităţile oferite de piaţă românească subliniind deschiderea părţii române pentru această prezenţă investiţională. Ministrul Baconschi a relevat perspectiva promiţătoare a cele de-a 10-a sesiuni a Comisiei Economice Mixte România – Rusia, care va avea loc între 3-4 octombrie 2011 la Moscova şi a solicitat părţii ruse ca acest eveniment să se încheie cu rezultate cât mai consistente. Baconschi şi Serghei Lavrov au subliniat importanţa continuării consultărilor sistematice între ministerele Afacerilor Externe de la Moscova şi Bucureşti în domenii precum agenda regională, securitatea europeană sau provocările la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat miercuri, 21 septembrie 2011, la deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se reuneşte anul acesta în jurul tematicii “Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”.
Sistemul care va fi instalat în baza de la Deveselu are caracterul strict defensiv ;i nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU, a declarat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a participat, în perioada 20-21 septembrie 2011, la conferinţa „Ballistic Missile Defense and European Security”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” la Garmisch-Partenkirchen, în Germania. Bogdan Aurescu a fost invitat să susţină o intervenţie în cadrul panelului „Perspectives of NATO members: Germany, Poland and Romania”. Demnitarul român a evidenţiat în prezentarea sa implicaţiile pe care le are pentru ţara noastră şi pentru regiune dezvoltarea de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în Europa, apreciind că acesta va contribui, ca parte componentă a viitoarei capacităţi de apărare antirachetă a NATO, la un nivel crescut de securitate pentru întregul continent european. Prezentarea a avut loc într-un context special, determinat de foarte recenta semnare la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în cadrul vizitei Preşedintelui României în Statele Unite. Secretarul de stat Aurescu a subliniat că „Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime şi semnat în cadrulproiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de Preşedintele Obama în septembrie 2009”. A arătat de asemenea, că „decizia României de a găzdui unele componente ale sistemului de apărare antirachetă exprimă angajamentul constant al ţării noastre pentru principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate”. A accentuat, totodată, caracterul strict defensiv al sistemului care va fi instalat în baza de la Deveselu, arătând că acesta nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU.