Generalul O’Reilly: Rusii nu au ce sa spioneze la Deveselu
Şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunţă că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari şi susţine că nu îi suspectează pe ruşi că ar spiona locaţia, deoarece ar fi „plictisitor” pentru ei. El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că „ar fi foarte plicitisitor” pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă. Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, directorul general al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, care s-a aflat în această săptămână la Bucureşti, dezvăluie că i-a invitat pe ruşi să asiste la testele din baza militară şi speră şi la o întâlnire în cursul acestei luni, dar că până în prezent nu a primit un răspuns oficial, aceştia continuând să solicite lămuriri. Şeful Agenţiei SUA arată totodată că firmele locale vor fi preferate pentru a furniza servicii bazei de la Deveselu şi anunţă că, în primăvara anului viitor, va fi organizată la Bucureşti o reuniune dedicată companiilor româneşti interesate de astfel de contracte. Vizita de săptămâna trecuită a generalului american în România se înscrie în eforturile de sprijin a procesului de ratificare a Acordului bilateral semnat între România şi SUA şi în reafirmarea interesului american pentru implementarea proiectului de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA). Cu prilejul vizitei, generalul O’Reilly a efectuat o vizită în judeţul Olt unde a avut întâlniri cu autorităţile locale pentru a discuta aspecte legate de amplasarea sistemului american la Deveselu. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu.
Operaţionalizarea sistemului de apărare antirachetă pe care SUA îl dezvoltă, în etape, în Europa va contribui în mod esenţial la consolidarea securităţii României, a SUA şi a aliaţilor din NATO. Aceasta este una dintre concliziile desprinse în timpul întâlnirii de joi dintre ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi generalul locotenent Patrick O’Reilly, directorul Agenţiei pentru Apărare Antirachetă a SUA, care efectuează o vizită în România. Întrevederea a avut ca teme principale procesul de ratificare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România şi etapele ulterioare ale implementării acestuia, precum şi posibilităţile de cooperare pentru dezvoltarea capacităţii de apărare antirachetă a NATO, potrivit deciziilor adoptate în acest sens în cadrul Summit-ului Alianţei de la Lisabona. Participarea României la sistemul de apărare antirachetă se bucură de percepţii pozitive la nivelul populaţiei, iar „indiferent de platforma politică, apărarea antirachetă trebuie conştientizată ca fiind un proiect de importanţă majoră pentru securitatea naţională a României”, a declarat Baconschi. La rândul său, oficialul american a arătat că deschiderea manifestată de autorităţile şi populaţia locală reprezintă un factor extrem de important pentru dezvoltarea proiectului. În cadrul discuţiilor dintre cei doi oficiali a fost explorată ideea organizării în comun, în România, a unei conferinţe destinate firmelor româneşti interesate să contribuie la proiectul apărării antirachetă, fapt ce reconfirmă impactul economic al acestuia şi reprezintă un semnal pentru industria americană. Teodor baconschi a subliniat că unul din obiectivele importante ale României pentru summit-ul NATO de la Chicago este declararea capacităţii operaţionale interimare a sistemul de apărare antirachetă al Alianţei.
Spania va retrage sâmbătă cele patru avioane de patrulare aeriană F18 care iau parte la misiunea internaţională din Libia, a anunţat miercuri ministrul spaniol al apărării Carme Chacon în timpul unei videoconferinţe cu militarii din cadrul trupelor spaniole din afara graniţelor ţării, cu ocazia Zilei Naţionale.Avioanele vor reveni sâmbătă în Spania, însă vor rămâne pe poziţii, în cazul unor eventuale schimbări care pot surveni în Libia şi care ar face necesară revenirea lor în misiunea internaţională. În declaraţii făcute la TVE, dna Chacon a arătat că „Libia a redevenit stăpână pe destinul său” şi de aceea nu mai este nevoie de prezenţa forţelor aeriene spaniole. „Consiliul Naţional de Tranziţie readuce ţara pe un făgaş normal”, a precizat ea, transmite Agerpres. În luna martie, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero anunţa că Spania îşi asumă asumă responsabilitatea de a pune în aplicare rezoluţia 1973 a ONU cu privire la impunerea unei zone de excludere aeriană în Libia. Mijloacele puse la dispoziţie de Spania pentru intervenţia aliaţilor în ţara africană au fost un avion cisternă şi patru avioane F18 de patrulare în zona de excludere aeriană, plus o fregată, un submarin şi un avion de supraveghere maritimă pentru impunerea embargoului asupra Libiei.
Şeful Statului Major rus Nikolai Makarov a avut o întrevedere luni, la Moscova, cu James Stavridis, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, pentru a discuta despre scutul antirachetă european, relatează, scrie presa rusă. „Starea actuală şi perspectivele cooperării dintre Moscova şi NATO în domeniul militar, al scutului antirachetă european, precum şi securitatea regională şi internaţională figurează pe agenda negocierilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Luni, Stavridis s-a întâlnit şi cu comandantul suprem al marinei ruse, amiralul Vladimir Vîsoţki, pentru a discuta despre interacţiunea dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică în lupta împotriva pirateriei şi terorismului, transmite Mediafax. Statele Unite intenţionează să creeze, în perioada 2015-2020, o a treia zonă de poziţionare a sistemului lor de apărare antirachetă. Moscova se opune acestui proiect, considerând că amplasarea unui scut antirachetă în apropierea frontierelor sale ameninţă potenţialul strategic rus. Ideea unei cooperări în vederea amplasării unui scut antirachetă european a fost formulată în noiembrie 2010 în cadrul summitului Rusia-NATO din Lisabona. Alianţa Nord-Atlantică insistă asupra amplasării a două sisteme de apărare independente dar coordonate: unul rusesc şi celălalt al NATO. Moscova propune, la rândul său, înfiinţarea unui sistem indivizibil care să integreze dispozitivele celor două părţi.
Textul acordului încheiat de SUA cu România privind scutul antirachetă a fost explicat inclusiv la nivel tehnic şi tehnlogic părţii ruse, a declarat, joi, ministrul Teodor Baconschi, care a asigurat că s-a lucrat în deplină transparenţă cu Rusia. “Într-adevăr, în secolul XXI ne confruntăm cu ameninţări comune şi trebuie să găsim răspunsuri comune la aceste ameninţări, dar NATO va apăra NATO şi Rusia va apăra Rusia“, a afirmat ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat joi, alături de Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, la conferinţa cu tema “Missile Defence: Opportunities, Costs and Implications for Trans-Atlantic Security”, organizată de Institutul de Studii Populare (ISP) şi de Konrad Adenauer Stiftung. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a arătat caracterul special al relaţiei româno-americane: „După prăbuşirea comunismului, datorată şi angajamentului american pentru democraţie în lume, ţara mea a fost un aliat statornic, de încredere şi devotat al Statelor Unite, atât bilateral cât şi în interiorul NATO.”