de Anatol Terzi | nov. 11, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Rusia este pregătită să construiască noi reactoare nucleare civile în Iran, a anunţat directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, în timp ce ţările occidentale fac apel la adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului, din cauza programului său nuclear controversat. „Studiem, avem ordine, deci studiem această propunere” a Iranului, a decarat Serghei Kirienko, directrul Rosatom, citat de agenţiile ruse. Construirea de reactoare nucleare „nu este legată de subiecte sensibile, deci este întru totul posibilă”, a insistat el. Aceste declaraţii survin după publicarea unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în care aceasta exprimă „îngrijorări grave” cu privire la programul nuclear iranian. Mai multe ţări occidentale au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, care, deşi a respins în mod repetat acest lucru, este suspectat că vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil. Rusia a avertizat, miercuri, că nu va susţine asemenea măsuri. De altfel, Rusia a construit prima centrală nucleară iraniană, la Bushehr, în sudul ţării. Aceasta a fost inaugurată în august 2010, dar reactorul centralei a intrat în funcţiune abia în mai 2011. Centrala de la Bushehr urmează să ajungă la capacitate deplină în 2012. De asemenea, Rusia şi China, membre permanente cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au convenit că Iranul nu trebuie supus unor noi sancţiuni din cauza programului său nuclear, se anunţă într-un comunicat emis joi de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Cu ocazia unei întîlniri avute la Moscova, diplomaţii ruşi şi chinezi şi-au exprimat convingerea că instituirea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului nu va conduce la rezultatele scontate, precizează comunicatul.
de Anatol Terzi | nov. 9, 2011 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Iranul a reuşit să depăşească paşii critici necesari pentru a proiecta şi construi o armă nucleară, se arată în raportul pe care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică urmează să-l dea publicităţii miercuri. Documentul semnalează că programul nuclear iranian este mai ambiţios şi structurat decît se credea şi are ca obiectiv construirea şi testarea unei arme nucleare care să se poată cupla la o rachetă cu rază lungă de acţiune, au spus diplomaţii, sub acoperirea anonimatului. Totuşi, nu există dovezi că Iranul ar fi luat decizia strategică de a începe să construiască această armă, au nuanţat diplomaţii. Raportul mai arată că Iranul nu a oprit cercetarea în domeniul armamentului, nici dezvoltarea tehnologică a programului său nuclear în 2003, cum credeau pînă acum serviciile de informaţii ale SUA. Programul nu s-a oprit niciodată cu adevărat, a declarat la rîndul său, pentru Washington Post, directorul Institutului pentru ştiinţă şi securitate internaţională, David Albright, care a fost inspector de arme pentru ONU. Raportul survine la o lună după ce SUA au acuzat Iranul că a orchestrat un complot împotriva Ambasadei Israelului la Washington şi a ambasadorului saudit Adel Al-Jubeir. Statele Unite şi Israelul încearcă să lovească Iranul pentru a lupta împotriva influenţei sale tot mai mari, afirmă preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care avertizează împotriva oricărui atac care ar viza ţara sa, într-un interviu publicat luni de un cotidian egiptean. ‘Iranul şi-a mărit capacităţile şi continuă să progreseze şi din acest motiv poate rivaliza pe plan mondial. Acum, Israelul şi Occidentul, în special America, se tem de capacităţile şi rolul Iranului’, declară preşedintele Ahmadinejad în cotidianul Al-Akhbar.
Ameninţările Gardienilor Revoluţiei
Zece ofiţeri americani vor fi ucişi în Irak şi Afganistan, dacă SUA asasinează un singur ofiţer iranian, a ameninţat un oficial militar iranian de rang înalt, citat de Fars, reacţionând faţă de o propunere de asasinare a unor oficiali militari iranieni sugerată de experţi americani. „O mână de lideri americani fără creier, care par atinşi de maladia Alzheimer, ameninţă cu asasinarea comandanţilor Gardienilor Revoluţiei”, a declarat generalul Amir Ali Hadjizadeh, comandantul forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei. „Nu trebuie să uitaţi că există comandanţi americani în Afganistan, în Irak şi în alte ţări din regiune. Dacă voi ucideţi unul singur de-ai noştri, noi vom ucide zece de-ai voştri”, a ameninţat el. Unii experţi militari americani au declarat într-o audiere în Congres, la sfârşitul lui octombrie, că Statele Unite ar trebui să asasineze comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei.
de Anatol Terzi | nov. 7, 2011 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele israelian, Shimon Peres, a avertizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că un atac al Israelului împotriva Iranului este din ce în ce mai probabil, iar şeful diplomaţiei israeliene, Avigdor Liebermann, a estimat că raportul AIEA va dovedi mai presus de orice îndoială obiectivele militare ale programului nuclear iranian. Şeful statului major al forţelor armate iraniene, generalul Hassan Firouzabadi, a afirmat la rândul său, miercuri, că Iranul ‘va pedepsi’ Israelul în caz de atac împotriva instalaţiilor sale nucleare. În schimb, Iranul respinge anticipat acuzaţiile dintr-un viitor raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică cu privire la o dimensiune militară a programului nuclear iranian, deoarece acestea se bazează pe ‘false documente’, potrivit ministrului iranian al afacerilor externe, Ali Akbar Salehi, citat duminică de agenţiile de presă. Acest raport ar putea justifica o lovitură militară preventivă din partea Israelului împotriva Iranului, potrivit presei israeliene, care de mai multe zile se face ecoul unor scurgeri de informaţii privind o dezbatere între liderii statului evreu pe tema oportunităţii unei astfel de lovituri. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică ar urma să distribuie marţi sau miercuri membrilor săi un raport care aduce noi indicii cu privire la eforturile iraniene vizând dezvoltarea de ogive nucleare şi rachete capabile să le transporte, potrivit unor diplomaţi.
Iran: Propaganda occidentala
‘Propaganda (occidentală) începe să spună că viitorul raport al AIEA va prezenta documente despre o activitate a Iranului în materie de rachete, dar agenţia a mai spus-o deja prezentând astfel de documente, iar noi le-am răspuns’, a declarat Ali Akbar Salehi, potrivit agenţiei Isna. ‘Estimăm că aceste documente sunt nişte falsuri şi am repetat că nu au niciun fundament’, a adăugat ministrul, sâmbătă. Totuşi, dacă AIEA doreşte în continuare să le utilizeze, ‘suntem gata să le facem faţă odată pentru totdeauna’, a adăugat ministrul Salehi, potrivit Agerpres. ‘Problema nucleară iraniană nu este tehnică, nici juridică, ci în întregime politică’, a reafirmat şeful diplomaţiei iraniene.
Ehud Barak nu vrea sa se grabeasca
Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, care este în favoarea înăspririi sancţiunilor împotriva regimului de la Teheran, a declarat că opţiunea militară nu poate fi retrasă, dar nu este o urgenţă imediată. Israelul îşi menţine poziţia că Iranul nu trebuie să ajungă la fabricarea de arme nucleare. Ministerul israelian al apărării, Ehud Barak, a declarat că se pronunţă pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva regimului de la Teheran, dar a reafirmat că nicio opţiune nu poate fi exclusă pentru oprirea programului nucelar iranian. Ministrul Barak susţine că un Iran înarmat nuclear ar veni în sprijinul terorismului, în special după retragerea Statelor Unite din Irak. Preşedintele Shimon Peres a acordat un singur interviu pe această temă, Canalului 2 al televiziunii israeliene, transmis vineri, 4 noiembrie, pe fundalul dezbaterii publice cu privire la o eventuală operaţiune asupra instalaţiilor nucleare iraniene. Shimon Peres a spus că problema nucleară iraniană nu este monopolul Israelului şi crede că lumea ar putea întreprinde curând o acţiune militară împotriva Iranului, pentru că această opţiune ar fi mai aproape de realitate decât cea diplomatică. Shimon Peres a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică urmează să publice, marţi, un raport privind programul nuclear al Iranului. Diplomaţi ai Agenţiei, de la Viena, susţin că există dovezi care sugerează că Iranul a construit modele computerizate pentru a testa focoase nucleare.
de Anatol Terzi | mart. 11, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. „Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.
Deputatii europeni solicita noi sanctiuni
Executia iraniano-olandezei Zahra Bahrami a fost condamnata in mod ferm de Parlamentul European intr-o rezolutie votata joi, 10 martie. Relatiile viitoare UE-Iran, inclusiv posibile noi sanctiuni, ar trebui sa se concentreze nu numai pe dosarul nuclear, dar si pe abuzurile privind drepturile omului inregistrate dupa alegerile prezidentiale din 2009, au subliniat deputatii. In rezolutia elaborata de deputatul Bastiaan Belder (EFD, NL), membrii Parlamentului European se declara consternati cu privire la faptul ca „autoritatile iraniene i-au refuzat dnei Bahrami accesul la asistenta consulara si ca nu i-au asigurat un act de justitie transparent si echitabil”. Eurodeputatii solicita de asemenea Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe Cathrine Ashton sa aduca in discutie cazurile lui Sakineh Mohammadi Ashtiani si al lui Zahra Bahrami in contactelor cu autoritatile iraniene. Uniunea Europeana trebuie sa elaboreze o noua strategie privind Iranul, care sa depaseasca cadrul dosarului nuclear si sa abordeze situatia drepturilor omului din Iran si rolul jucat de aceasta tara pe plan regional. Deputatii solicita ministrilor de externe ai statelor membre impunerea de sanctiuni impotriva oficialitatilor iraniene considerate responsabile pentru implicarea in abuzurile privind drepturile omului comise in Iran din momentul controversatelor alegeri prezidentiale din iunie 2009, masuri similare celor adoptate de SUA in septembrie 2010.
Amenintarea nucleara iraniana
Privitor la refuzul Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica), consecinta logica a necooperarii este impunerea unor sanctiuni suplimentare, considera deputatii. Ei solicita de asemenea Inaltului Reprezentant Ashton sa evalueze impactul si eficienta masurilor restrictive aplicate de UE. Deputatii subliniaza insa faptul ca aceste masuri vizeaza oficialitatile iraniene si nu trebuie sa aiba efecte negative asupra populatiei in general. Parlamentul European regreta faptul ca numarul executiilor in Iran a fost, in 2009, cel mai ridicat din ultimii zece ani, Iranul fiind astfel, la nivel mondial, tara cu cel mai mare numar de executii raportat la numarul de locuitori. Membrii Parlamentului solicita guvernului impunerea unui moratoriu privind executiile si abolirea definitiva a executiilor minorilor. Deputatii europeni iau act de miscarile populare care au urmat alegerilor prezidentiale din 2009 si care demonstreaza aspiratiile poporului iranian pentru o schimbare democratica. Situatia interna din Iran a continuat sa se deterioreze, iar Presedintele Ahmadinejad continua o politica radicala antioccidentala si impotriva Israelului. Membrii PE avertizeaza ca dezvoltarea unui rol tot mai proeminent al Garzii Revolutionare Iraniene in societatea iraniana ar putea duce la escaladarea violentei si oprimarea opozantilor politici.
de Isac Mihai | oct. 31, 2010 | Asia Centrală, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Teheranul, pregatit pentru razboiul nuclear
„Republica Islamica este pregatita sa respinga orice atac”, a declarat amiralul Habibollah Sayyari, comandantul fortelor navale iraniene, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile inaltului oficial militar iranian au fost facute cu ocazia reuniunii anuale a absolventilor institutiilor militare navale din Iran, desfasurata la Teheran, la doar cateva zile dupa ce directorul serviciilor secrete britanice MI6 a insistat la Londra asupra necesităţii unor „operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii” pentru a obţine un maxim de informaţii în legătură cu eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară.
„Încetarea proliferării nucleare nu poate fi abordată numai pe planul diplomaţiei convenţionale”, a apreciat Sir John Sawers, într-un discurs fără precedent transmis în direct de televiziunea britanică. „Avem nevoie de operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii pentru a face în aşa fel încât să fie mai dificil pentru ţări ca Iranul să dezvolte arme nucleare”, a adăugat el. „Cu cât eforturile internaţionale vor întârzia achiziţia de către Iran a tehnologiei armei nucleare, cu atât vom avea mai mult timp pentru a găsi o soluţie politică”, a continuat el.
Islamul nuclear
Descoperirea instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Qom, în nord-vestul Iranului, care „este un succes pentru serviciile de informaţii”, a condus la „intensificarea presiunii diplomatice asupra Iranului şi la sancţiuni mai severe din partea ONU şi UE, care încep să facă rău”, a apreciat şeful spionajului britanic. „Regimul iranian trebuie să se gândească bine unde este interesul lui”, a avertizat el. Dezvăluirea, în septembrie 2009, a existenţei centrului de îmbogăţire a uranului din apropiere de Qom (la 150 de kilometri sud-vest de Teheran) a alimentat polemica în Occident cu privire la adevărata natură a programului nuclear al regimului islamic.
Problema îmbogăţirii uraniului este în centrul unei dispute între Iran şi marile puteri care se ocupă de negocieri (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) şi care se tem că Teheranul foloseşte uraniul în scopuri militare. Uraniul îmbogăţit poate fi folosit drept combustibil nuclear pentru reactoarele civile dar poate servi şi la fabricarea bombei nucleare în cazul în care este îmbogăţit la un nivel superior.
„Ripostă la scară planetară”
Anterior, preşedintele Republicii Islamice Iran, Mahmoud Ahmadinejad, a promis o „ripostă la scară planetară” în cazul în care ţara sa va fi atacată şi a afirmat că „palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. „Opţiunile noastre nu vor cunoaşte limite (…). Ele privesc planeta întreagă”, a afirmat preşedintele iranian, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală reacţie a Teheranului la un posibil atac. „Cred că unii se gândesc să atace Iranul, în special în rândul entităţii sioniste (Israel), însă ei ştiu că Iranul este un scut indestructibil şi nu cred că stăpânii lor americani îi vor lăsa să o facă”, a declarat Mahmoud Ahmadinejad. Acesta a adăugat că aceste ţări ştiu că „palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. Totodată, preşedintele Iranului a mai susţinut şi ideea că sancţiunile n-ar avea efect asupra Iranului deoarece acestă ţară „are o economie solidă şi relaţii cu lumea întreagă”. Referindu-se la programul nuclear iranian, Mahmoud Ahmadinejad a susţinut ideea relansării iniţiativei Braziliei şi a Turciei privind un schimb de uraniu îmbogăţit.
Preşedintele iranian a mai afirmat că SUA duce o politică eronată în Afganistan. „Suntem dispuşi să le arătăm calea cea bună (…), să îi ajutăm să plece din această ţară şi să-i lase pe afgani să îşi vadă de treburile lor”, a spus Mahmoud Ahmadinejad. T
Centrala de la Bushehr, functionala
Iranul a început recent să încarce combustibil nuclear în reactorul centralei de la Bushehr, din sudul ţării, a anunţat postul iranian de televiziune în limba arabă Al-Alam, citat de mass-media internationala. Momentul marchează o etapă importantă în punerea în funcţiune a centralei, unde producţia de electricitate este programată să înceapă în 2011. Această fază finală a încărcării centralei de la Bushehr, demarată la 21 august, intervine în condiţiile în care întreaga operaţiune a suferit întârzieri în raport cu calendarul prevăzut iniţial de autorităţi.
Rusia va furniza combustibil pentru centrala nucleară iraniană şi va colecta deşeurile, oficiali de la Moscova afirmând că astfel va fi prevenită posibila lor folosire la arme nucleare. Programul nuclear al Iranului provoacă îngrijorare în rândul naţiunilor vestice, care pun la îndoială utilizarea centralei în scopuri paşnice. Cu toate acestea, experţii spun că atâta timp cât facilităţile sunt operate de Rusia sub supervizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, nu există motive de îngrijorare. Combustibilul nuclear care va fi folosit este îmbogăţit în proporţie de 3.5%, cu mult sub nivelul de îmbogăţire necesar pentru o armă nucleară, peste 90%.
Construcţia centralei de la Bushehr, începută de Germania în 1975, apoi întreruptă de Revoluţia islamică din 1979 şi de războiul Iran-Irak (1980-1988), a fost reluată de Rusia în 1995, după refuzul occidentalilor de a relansa şantierul.
Sanctiuni evitate
Oficialii americani au declarat că Iranul încearcă în secret să cumpere şi să deschidă bănci în ţările musulmane, inclusiv în Irak , folosind nume false şi scheme de proprietate netransparente pentru a evita sancţiunile împotriva programului său nuclear care împiedică activităţile bancare globale ale Teheranului. Faptul că Teheranul încearcă să găsească noi căi pentru activităţile sale bancare este „un semn al eficienţei crescânde a sancţiunilor”, cred oficialii americani după ce departamentul Trezoreriei a pus pe lista neagră 16 bănci iraniene pentru faptul că sprijină programul nuclear al Teheranului şi activităţile teroriste.
Iranul pare să aibă puţin succes în demersurile sale de a deschide noi bănci. Între timp, un oficial irakian a informat că Teheranul a deschis la Bagdad două bănci, inclusiv una afiliată Băncii Melli, cea mai mare bancă comercială a Iranului pe care Consiliul de Securitate a nominalizat-o în 2008 ca fiind implicată în activităţile nucleare ale Iranului şi ale cărei birouri au fost închise în întreaga Uniune Europeană. În ultimele săptămâni oficialii departamentului Trezoreriei au călătorit de-a lungul globului, în ţări ca Azerbaidjan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Liban pentru a verifica în ce măsură sunt respectate sancţiunile.
Recent , ministrul iranian al finanţelor, Shamseddin Hosseini, a declarat la Washington presei că au fost puţine probleme în a face comerţ cu alte ţări. „Lumea este mare iar cei care fac comerţ cu noi găsesc căi de a transfera bani”, a arătat oficialul iranian. Experţii spun, însă, că este probabil ca operaţiunile bancare, chiar dacă au fost create cu succes în alte ţări, să fie la scară mică şi insuficiente pentru a reface volumul activităţii bancare pierdute de Iran. Pe de altă parte, bănci internaţionale majore, ca Lloyds, Credit Suisse şi Barclays au fost sancţionate cu milioane de dolari de către autorităţile americane pentru a fi continuat să proceseze plăţi iniţiate în Iran sau să le ascundă.
Sprijin chinezesc
Administraţia Barack Obama a ajuns la concluzia că firmele chinezeşti ajută Iranul să-şi îmbunătăţească tehnologia balistică şi să dezvolte arme nucleare. Autorităţile americane au cerut Beijingului să pună capăt unor asemenea activităţi, pe fondul inrautatirii vizibile a relatiilor vizibile.
Casa Albă se află, din nou, în situaţia de a trebui să echilibreze presiunile asupra Chinei de a pune capăt acordurilor cu Iranul şi de a limita investiţiile chinezeşti în industria energetică iraniană cu menţinerea abilităţii de a lucra cu China pe teme care le includ pe acelea de la valoarea yuan-ului până la problema nord-coreeană. Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a arătat că guvernul de la Beijing va investiga cele semnalate de către SUA.
Într-o vizită în China în luna septembrie un înalt oficial al Departamentului de Stat a înmânat părţii chineze o semnificativă listă de companii care ar încălca sancţiunile Consiliului de Securitate impuse Iranului. Între ele s-ar număra şi Corporaţia naţională chineză a petrolului.
Fiecare naţiune, în mod special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, între care şi China, trebuie să se conformeze sancţiunilor ONU. Legislaţia americană autorizează preşedintele să sancţioneze orice companie care vinde combustibil Iranului sau care a investit 20 de milioane sau mai mult de dolari în sectorul energetic al Iranului. China a rămas singura economie majoră cu investiţii semnificative în industria energetică a Iranului, toate celelalte retrăgându-se, cu gigantul nipon INPEX anunţându-şi retragerea săptămâna trecută.
