Teheranul, pregatit pentru razboiul nuclear

„Republica Islamica este pregatita sa respinga orice atac”, a declarat amiralul Habibollah Sayyari, comandantul fortelor navale iraniene, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile inaltului oficial militar iranian au fost facute cu ocazia reuniunii anuale a absolventilor institutiilor militare navale din Iran, desfasurata la Teheran, la doar cateva zile dupa ce directorul serviciilor secrete britanice MI6 a insistat la Londra asupra necesităţii unor „operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii” pentru a obţine un maxim de informaţii în legătură cu eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară.
„Încetarea proliferării nucleare nu poate fi abordată numai pe planul diplomaţiei convenţionale”, a apreciat Sir John Sawers, într-un discurs fără precedent transmis în direct de televiziunea britanică. „Avem nevoie de operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii pentru a face în aşa fel încât să fie mai dificil pentru ţări ca Iranul să dezvolte arme nucleare”, a adăugat el. „Cu cât eforturile internaţionale vor întârzia achiziţia de către Iran a tehnologiei armei nucleare, cu atât vom avea mai mult timp pentru a găsi o soluţie politică”, a continuat el.

Islamul nuclear

Descoperirea instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Qom, în nord-vestul Iranului, care „este un succes pentru serviciile de informaţii”, a condus la „intensificarea presiunii diplomatice asupra Iranului şi la sancţiuni mai severe din partea ONU şi UE, care încep să facă rău”, a apreciat şeful spionajului britanic. „Regimul iranian trebuie să se gândească bine unde este interesul lui”, a avertizat el. Dezvăluirea, în septembrie 2009, a existenţei centrului de îmbogăţire a uranului din apropiere de Qom (la 150 de kilometri sud-vest de Teheran) a alimentat polemica în Occident cu privire la adevărata natură a programului nuclear al regimului islamic.
Problema îmbogăţirii uraniului este în centrul unei dispute între Iran şi marile puteri care se ocupă de negocieri (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) şi care se tem că Teheranul foloseşte uraniul în scopuri militare. Uraniul îmbogăţit poate fi folosit drept combustibil nuclear pentru reactoarele civile dar poate servi şi la fabricarea bombei nucleare în cazul în care este îmbogăţit la un nivel superior.

„Ripostă la scară planetară”

Anterior, preşedintele Republicii Islamice Iran, Mahmoud Ahmadinejad, a promis o „ripostă la scară planetară” în cazul în care ţara sa va fi atacată şi a afirmat că „palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. „Opţiunile noastre nu vor cunoaşte limite (…). Ele privesc planeta întreagă”, a afirmat preşedintele iranian, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală reacţie a Teheranului la un posibil atac. „Cred că unii se gândesc să atace Iranul, în special în rândul entităţii sioniste (Israel), însă ei ştiu că Iranul este un scut indestructibil şi nu cred că stăpânii lor americani îi vor lăsa să o facă”, a declarat Mahmoud Ahmadinejad. Acesta a adăugat că aceste ţări ştiu că „palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. Totodată, preşedintele Iranului a mai susţinut şi ideea că sancţiunile n-ar avea efect asupra Iranului deoarece acestă ţară „are o economie solidă şi relaţii cu lumea întreagă”. Referindu-se la programul nuclear iranian, Mahmoud Ahmadinejad a susţinut ideea relansării iniţiativei Braziliei şi a Turciei privind un schimb de uraniu îmbogăţit.
Preşedintele iranian a mai afirmat că SUA duce o politică eronată în Afganistan. „Suntem dispuşi să le arătăm calea cea bună (…), să îi ajutăm să plece din această ţară şi să-i lase pe afgani să îşi vadă de treburile lor”, a spus Mahmoud Ahmadinejad. T

Centrala de la Bushehr, functionala

Iranul a început recent să încarce combustibil nuclear în reactorul centralei de la Bushehr, din sudul ţării, a anunţat postul iranian de televiziune în limba arabă Al-Alam, citat de mass-media internationala. Momentul marchează o etapă importantă în punerea în funcţiune a centralei, unde producţia de electricitate este programată să înceapă în 2011. Această fază finală a încărcării centralei de la Bushehr, demarată la 21 august, intervine în condiţiile în care întreaga operaţiune a suferit întârzieri în raport cu calendarul prevăzut iniţial de autorităţi.
Rusia va furniza combustibil pentru centrala nucleară iraniană şi va colecta deşeurile, oficiali de la Moscova afirmând că astfel va fi prevenită posibila lor folosire la arme nucleare. Programul nuclear al Iranului provoacă îngrijorare în rândul naţiunilor vestice, care pun la îndoială utilizarea centralei în scopuri paşnice. Cu toate acestea, experţii spun că atâta timp cât facilităţile sunt operate de Rusia sub supervizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, nu există motive de îngrijorare. Combustibilul nuclear care va fi folosit este îmbogăţit în proporţie de 3.5%, cu mult sub nivelul de îmbogăţire necesar pentru o armă nucleară, peste 90%.
Construcţia centralei de la Bushehr, începută de Germania în 1975, apoi întreruptă de Revoluţia islamică din 1979 şi de războiul Iran-Irak (1980-1988), a fost reluată de Rusia în 1995, după refuzul occidentalilor de a relansa şantierul.

Sanctiuni evitate

Oficialii americani au declarat că Iranul încearcă în secret să cumpere şi să deschidă bănci în ţările musulmane, inclusiv în Irak , folosind nume false şi scheme de proprietate netransparente pentru a evita sancţiunile împotriva programului său nuclear care împiedică activităţile bancare globale ale Teheranului. Faptul că Teheranul încearcă să găsească noi căi pentru activităţile sale bancare este „un semn al eficienţei crescânde a sancţiunilor”, cred oficialii americani după ce departamentul Trezoreriei a pus pe lista neagră 16 bănci iraniene pentru faptul că sprijină programul nuclear al Teheranului şi activităţile teroriste.
Iranul pare să aibă puţin succes în demersurile sale de a deschide noi bănci. Între timp, un oficial irakian a informat că Teheranul a deschis la Bagdad două bănci, inclusiv una afiliată Băncii Melli, cea mai mare bancă comercială a Iranului pe care Consiliul de Securitate a nominalizat-o în 2008 ca fiind implicată în activităţile nucleare ale Iranului şi ale cărei birouri au fost închise în întreaga Uniune Europeană. În ultimele săptămâni oficialii departamentului Trezoreriei au călătorit de-a lungul globului, în ţări ca Azerbaidjan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Liban pentru a verifica în ce măsură sunt respectate sancţiunile.
Recent , ministrul iranian al finanţelor, Shamseddin Hosseini, a declarat la Washington presei că au fost puţine probleme în a face comerţ cu alte ţări. „Lumea este mare iar cei care fac comerţ cu noi găsesc căi de a transfera bani”, a arătat oficialul iranian. Experţii spun, însă, că este probabil ca operaţiunile bancare, chiar dacă au fost create cu succes în alte ţări, să fie la scară mică şi insuficiente pentru a reface volumul activităţii bancare pierdute de Iran. Pe de altă parte, bănci internaţionale majore, ca Lloyds, Credit Suisse şi Barclays au fost sancţionate cu milioane de dolari de către autorităţile americane pentru a fi continuat să proceseze plăţi iniţiate în Iran sau să le ascundă.

Sprijin chinezesc

Administraţia Barack Obama a ajuns la concluzia că firmele chinezeşti ajută Iranul să-şi îmbunătăţească tehnologia balistică şi să dezvolte arme nucleare. Autorităţile americane au cerut Beijingului să pună capăt unor asemenea activităţi, pe fondul inrautatirii vizibile a relatiilor vizibile.
Casa Albă se află, din nou, în situaţia de a trebui să echilibreze presiunile asupra Chinei de a pune capăt acordurilor cu Iranul şi de a limita investiţiile chinezeşti în industria energetică iraniană cu menţinerea abilităţii de a lucra cu China pe teme care le includ pe acelea de la valoarea yuan-ului până la problema nord-coreeană. Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a arătat că guvernul de la Beijing va investiga cele semnalate de către SUA.
Într-o vizită în China în luna septembrie un înalt oficial al Departamentului de Stat a înmânat părţii chineze o semnificativă listă de companii care ar încălca sancţiunile Consiliului de Securitate impuse Iranului. Între ele s-ar număra şi Corporaţia naţională chineză a petrolului.
Fiecare naţiune, în mod special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, între care şi China, trebuie să se conformeze sancţiunilor ONU. Legislaţia americană autorizează preşedintele să sancţioneze orice companie care vinde combustibil Iranului sau care a investit 20 de milioane sau mai mult de dolari în sectorul energetic al Iranului. China a rămas singura economie majoră cu investiţii semnificative în industria energetică a Iranului, toate celelalte retrăgându-se, cu gigantul nipon INPEX anunţându-şi retragerea săptămâna trecută.