Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia, traseu strategic pentru dezvoltarea Europei de Est

de | mai 4, 2018 | Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE | 0 comentarii

Plenul Euroregiunii „Prutul de Sus”, întrunit în şedinţă la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie privind realizarea drumului rapid Gdansk – Varşovia – Lviv – Cernăuţi – Suceava – Bucureşti – Sofia, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, după reuniune, citat de mass-media de la București, preluată de […]
Autostrada Gdansk-Sofia, un vis frumos al politicienilor din Polonia, Ucraina, România și Republica Moldova
Autostrada Gdansk-Sofia, un vis frumos al politicienilor din Polonia, Ucraina, România și Republica Moldova

Autostrada Gdansk-Sofia, un vis frumos al politicienilor din Polonia, Ucraina, România și Republica Moldova

Plenul Euroregiunii „Prutul de Sus”, întrunit în şedinţă la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie privind realizarea drumului rapid Gdansk – Varşovia – Lviv – Cernăuţi – Suceava – Bucureşti – Sofia, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, după reuniune, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS.

Potrivit mass-media de la București, rezoluţia, votată la propunerea preşedintelui CJ Suceava, este adresată, în numele Consiliului Euroregiunii ”Prutul de Sus”, guvernelor României, Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina, coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor.

Infrastructură deficitară

Potrivit lui Flutur, în document se arată că la întâlnirile organizate în cadrul Euroregiunii, precum şi în cadrul altor întâlniri transfrontaliere, s-a ridicat în mod constant o problemă identificată atât de cetăţenii ucraineni, cât şi de cei români şi moldoveni, şi anume, timpul nepermis de mare petrecut în punctele vamale dintre România şi Republica Moldova sau România şi Ucraina şi lipsa în zonă a unei autostrăzi sau a unui drum expres care să conecteze regiunile pe care le reprezintă la coridoare de transport europene.

„Efortul nostru de a atrage investitori, care să contribuie la dezvoltarea economică şi, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, precum şi la demersul de a oferi confort tuturor persoanelor din Europa, şi nu numai, care aleg să tranziteze această zonă, trebuie să fie susţinut, în mod obligatoriu, de investiţii în infrastructura de transport, care să faciliteze transportul mărfurilor şi persoanelor în condiţii decente, condiţii care există în toate regiunile Europei”, se arată în rezoluţie.

Rezoluție ambițioasă

Ţinând cont de aceste aspecte, semnatarii rezoluţiei consideră absolut necesară introducerea în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere care să treacă prin România, Moldova şi Ucraina şi care să facă legătura cu coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Neagră, coridorul Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia.

„Aşa cum foarte multe regiuni europene beneficiază de autostrăzi, de căi de comunicaţii foarte rapide şi eficiente, considerăm că şi Regiunea de Nord-Est a României, Regiunea Cernăuţi din Ucraina, precum şi unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova situate la graniţa cu România merită să fie scoase din izolare, prin intermediul unor rute care să lege Nordul de Sudul şi Estul de Vestul Europei”, se mai precizează în rezoluţie.

Planuri pe termen lung

Mass-media de la București mai precizează că Euroregiunea „Prutul de Sus” a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.

La Boian au fost prezentate propunerile de proiecte de perspectivă ce vor fi promovate la finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional „România-Ucraina 2014-2020”, s-au purtat discuţii cu privire la posibilitatea creării unui sistem comun transfrontalier integrat pentru monitorizarea efectivă şi atenuarea consecinţelor şi evenimentelor tehnologice şi naturale asupra populaţiei din zonele de frontieră ale Ucrainei, în cadrul unui proiect-pilot similar cu serviciul SMURD din România şi Republica Moldova. (N.G.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *