Editorial: Rusia reîncălzește la foc mic ciorba federalizării R. Moldova

de | sept. 28, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Cum relațiile dintre UE și puterea de la Chișinău s-au șubrezit vizibil în ultimul an, pe fondul unor decizii departe de standardele democratice europene, Moscova a început din nou o mișcare concentrică în jurul idei de federalizare. Mirosul de sânge i-a atras rapid pe campionii federalizării R. Moldova, iar schema planificată nu este deloc un […]

Cum relațiile dintre UE și puterea de la Chișinău s-au șubrezit vizibil în ultimul an, pe fondul unor decizii departe de standardele democratice europene, Moscova a început din nou o mișcare concentrică în jurul idei de federalizare.

Mirosul de sânge i-a atras rapid pe campionii federalizării R. Moldova, iar schema planificată nu este deloc un scenariu fantasmagoric. Din acest punct de vedere, Rusia se află aproape de un moment-cheie. Unul pe care l-a pierdut în urmă cu 15 ani. Atunci, Vladimir Putin făcea cale întoarsă de la scara avionului cu care trebuia să sosească la Chișinău pentru a semna celebrul „plan Kozak”.

Acesta ar fi trebuit să federalizeze R. Moldova, punând greutate de decizie în jurul Comratului și al Tiraspolului pentru ca țara să nu poată devia niciodată de pe orbita Rusiei. Presiunea externă din partea Occidentului, dar și cea internă din Parlament, l-a făcut pe bătrânul comunist Vladimir Voronin să se sucească în ultima clipă, lăsând Moscova cu buza umflată. Un afront pe care Rusia nu l-a uitat și care se cere rezolvat.

A urmat o perioadă de tatonare și tango-uri nereușite ale UE cu Voronin, după care „Revoluția Twitter” de la 7 aprilie 2009 a pus în așteptare acest plan. Unul pe care de altfel Moscova nu l-a abandonat niciodată, ci l-a pus doar în conservare. Pentru vremuri mai bune.

Între timp, Rusia a început să caute alți cărători de proiecte politice la Chișinău și i-a găsit repede, în persoana lui Igor Dodon. Renato Usatîi a fost doar un „jolly joker” pe care malaxorul evenimentelor l-a scuipat afară rapid. Sprijinit politic, Dodon a reușit apoi să rupă rapid șobolanii care stăteau să fugă de pe corabia scundabilă a comuniștilor, conduși chiar de mentorul său.

Tânăr și energic, carismatic și abil în a mânui genți cu bani, economistul Dodon s-a trezit rapid pe un val ce s-a ridicat în special, dacă ar fi să facem o paralelă cu tenisul, pe greșeala adversarului. Corupția și falimentul moral al partidelor de guvernare pro-europene l-au cocoțat rapid pe Dodon în fruntea sondajelor, acesta atingându-și apogeul politic în decembrie 2016, atunci când a devenit președinte.

Prin concursul banilor din offshore-urile din Bahamas veniți de la ruși și prin ajutorul dat paradoxal dat de purtătorii verbali de steag european de la Chișinău, care i-au pus la dispoziție lui Dodon mașinăria de propagandă și tacticile de „black PR” folosite din abundenț, Dodon avea să ajunsă președinte.

Dar această funcție nu a fost și nici nu este de ajuns pentru Dodon. Acesta este conștient că fără majoritate în Parlament este doar un președinte emasculat, fără prea multe prerogative. Un fel de câine fără colți care nu se poate înfrupta din fructele puterii. Moscova este la fel de conștientă și a continuat să pompeze resurse în spatele PSRM-ului și a lui Dodon, ca locomotivă imagistică pentru socialiști.

Pe fondul rupturii aproape totale a PD-ului de Bruxelles, și apucării pe calea „pro-moldovenismului”, Moscova a făcut în această lună o serie de mișcări pe care le vom analiza atent și în detaliu.

Este vorba în primul rând de întâlnirea de la Condrița, reședința prezidențială de lângă Chișinău, dintre Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki. Este o premieră ca un lider de la Tiraspol să vină în inima Chișinăului și să discute de la egal la egal cu președintele R. Moldova. După întâlnire, Dodon a dat un comunicat fad despre discuțiile ce s-au purtat într-o albie cuminte, cea a „pașilor mici” fixați de Guvern. Semn că Dodon nu este încă pregătit din punct de vedere al prerogativelor să preia frâiele negocierilor.

Dodon nu a făcut niciodată vreun secret din faptul că își dorește federalizarea R. Moldova. Cu o infuzie puternică de votanți de stânga pro-ruși, pe fondul unei depopulării masive a R. Moldova, în special a tinerilor care votează tradițional cu dreapta, Dodon are tot interesul ca un scenariu de federalizare să se producă.

Astfel, ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: ar curma orice tentativă de europenizare a R. Moldova și s-ar instala pe viață la cârma țării prin modificarea Constituției și ar poza și în patriotul-suprem care a rezolvat dosarul transnistrean. De facto, acest lucru ar definitiva R. Moldova care țară exportatoare de mere și vin pe piețele asiatice la prețuri mici și obiediență energetică și comercială totală față de Moscova. Un clește din care Chișinăul nu ar mai avea forța să iasă.

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Revenind la episodul întâlnirilor de care vorbeam mai devreme, imediat după întâlnirea cu Dodon, Krasnoselski a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria și Moldova, Dmitri Kozak.

Acel diplomat instalat în această vară și pe care Moscova îl scoate de la cutie în situație grele ce țin de planul politic și militar. Fost ofițer GRU, serviciul special de informații al armatei care a cunoscut în ultimul deceniu un reviriment pe fondul militarismului rusesc în cresendo, Kozak este omul de încredere al lui Putin care rezolva „treburile murdare”.

A făcut-o în anii 90 în Caucaz, apoi în anii 2000 în Georgia, pentru ca ultima misie a sa să fie legată de fortificarea ocupației rusești în Crimeea. Acum, după 15, Kozak revine ciclic la butoanele R. Moldova, acolo are misiunea de a resuscita planul său de federalizare în cadrul unui conflict înghețat. In extenso, în cazul reușitei, rușii vor să-l exporte mai departe și pentru Crimeea și estul Ucrainei. Deci, lovitura geopolitică este cu bătaie lungă.

Acțiunile sporite în acest sens vin pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din R. Moldova, ce vor avea loc pe 24 Februarie, 2019. Socialiștii sunt de departe partidul câștigător al acestor alegeri, dar rămâne de văzut dacă vor putea să formeze o coaliție de guvernare cu una sau mai multe forțe politice. Nu este exclus nici scenariul unei alianțe de largă respirație națională, acolo unde să conducă într-un binom contra-naturii la vedere, dar deja stabilizat de facto, cu PD.

Pe 26 septembrie, Dodon a zburat și el la Moscova, acolo unde s-a întâlnit și el cu Kozak. Dodon a fost laconic pe subiectul Transnistria după această întrevedere, dar a admis că a discutat aprofundat despre acest dosar.

Totul este încă în expectativă, dar Moscova începe să facă carțile pentru jocul federalizării. Numirea lui Kozak nu este întâmplatoare, iar terenul este unul propice. Cheia este din nou la PD, care în spiritul dual consacrat la Chișinău, va juca din nou între lumi. Între Est și Vest, acolu unde își va vinde scump pielea celui care va licita la mult. Următoarele luni și apoi deznodământul de la urne programt de Dragobete va spune multe despre cine va iubi Moldova pe viitor. Până atunci, spectacolul se joacă în culisele, acolo unde actorii repetă replicile cu sufleurul de la Kremlin. Kaneț filma!

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri