de Anatol Terzi | aug. 10, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
„O fostă târfă care vrea să dea lecţii de morală”, asta a spus despre Madonna vicepremierul rus Dmitri Rogozin, trimis special lui Vladimir Putin pentru Transnistria.
Reacţia lui Dmitri Rogozin a venit după ce cântăreaţa americană a cerut, în timpul concertului pe care l-a susţinut la Moscova, eliberarea celor trei cântăreţe din grupul punk Pussy Riot. „Odată cu înaintarea în vârstă, orice fostă târfă vrea să dea lecţii de morală lumii întregi. În special cu ocazia turneelor sale în străinătate”, a scris Dmitri Rogozin, într-un mesaj postat pe Twitter. În timpul unei conversaţii cu un interlocutor pe Twitter, Dmitri Rogozin a adăugat următorul mesaj la adresa Madonnei: „Dă-ţi jos crucea sau măcar pune-ţi o pereche de chiloţi!”.
În timpul concertului pe care l-a susţinut marţi, la Moscova, Madonna a spus că se roagă pentru eliberarea celor trei membre ale grupului Pussy Riot, aflate în arest preventiv de peste cinci luni şi care riscă trei ani de închisoare, după ce au interpretat un cântec punk împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.
Critici din Occident
Înteţirea bruscă a criticilor din partea SUA şi UE pe marginea procesului împotriva trupei ruse Pussy Riot ameninţă să devină unul dintre principalii factori iritanţi dintre Rusia şi Occident. Potrivit experţilor, indiferent de deznodământul pe care îl va avea, procesul împotriva Pussy Riot ar putea anula în totalitate eforturile Kremlinului de a obţine o îmbunătăţire a imaginii Rusiei peste hotare, imagine oricum puternic afectată în ultimul an.
Valul de critici la adresa autorităţilor ruse a fost lansat de apărătorii drepturilor omului: Amnesty International le-a declarat pe membrele trupei rock „deţinute ale conştiinţei”. Apoi, la campanie s-au raliat cunoscuţi artişti internaţionali: de la Red Hot Chili Peppers şi Pet Shop Boys până la Sting şi Madonna. Procesul se află deja de câteva săptămâni pe primele pagini ale celor mai reputate mass-media internaţionale: influenta revistă americană Time a anunţat că în Federaţia Rusă „justiţia de buzunar a început vânătoarea de vrăjitoare”, publicaţia britanică The Economist a calificat Biserica Ortodoxă Rusă drept „forţă a conservatorismului şi xenofobiei”, aflată într-o „simbolică îmbrăţişare” cu Kremlinul, iar The Guardian a numit evenimentele din Rusia „teatru al absurdului”.
Nu în ultimul rând, la campanie s-au raliat politicieni din SUA şi UE. Departamentul de Stat al SUA a catalogat acest caz drept „motivat politic”, iar ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenber, a declarat că le admiră pe participantele grupului rock. De asemenea, fostul ministru pentru probleme europene, actualul deputat al parlamentului britanic Denis MacShane a recunoscut că fotografiile din sala de judecată îi amintesc de „vremurile GULAG-ului”. Până şi liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a catalogat comportamentul autorităţilor ruse drept „scandaloase”. În acelaşi timp, aproape toţi politicienii au ţinut să sublinieze că nu sprijină acţiunea Pussy Riot, însă consideră reacţia puterii de la Moscova drept „neproporţională”.
de Razvan Iorga | aug. 9, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova trebuie sa insiste pe schimbarea misiunii de pacificatori din regiunea transnistreana in observatori civili. Despre aceasta a declarat joi, in cadrul unei conferinte de presa directorul Asociatiei pentru Politica Externa, Victor Chirila, citat de Infotag. El a remarcat ca in ultima perioada relatiile dintre Chisinau si Tiraspol s-au imbunatatit, ceea ce demonstreaza ca mediatorii isi fac bine treaba. „Prin reluarea traficului feroviar, facilitarea comertului si circulatia libera a persoanelor, Tiraspolul demonstreaza ca isi doreste o apropiere de Chisinau. Totusi, autoritatile trebuie sa fie foarte atente pentru ca aceasta ar putea fi o tactica a regiunii separatiste. Moldova trebuie sa solicita in continuare retragerea trupelor ruse din stanga Nistrului si existenta in regiune doar a observatorilor civili. Doar acest lucru va contribui real la solutionarea conflictului si apropierea celor doua maluri ale Nistrului”, a specificat Chirila. Potrivit lui, desi se observa dinamizarea relatiilor dintre Chisinau si Tiraspol, acest lucru ar putea insemna faptul ca Transnistria urmareste doar consolidarea sa economica, afectata grav de criza financiara. „Consider ca conflictul de pe Nistru poate fi solutionat doar cu pasi foarte mici, dar siguri. Semnarea anumitor protocoale sau documente dintre Chisinau si Tiraspol inseamna clar delimitarea responsabilitatilor, ceea ce ar putea pune in pericol solutionarea conflictului. in acest context, sugeram Guvernului sa nu semneze anumite acorduri sau documente cu autoritatile de la Tiraspol pentru ca ulterior va fi foarte greu sa ne apropiem din punct de vedere juridic”, a precizat directorul APE. Aceasta a sugerat autoritatilor sa insiste pe solutionarea conflictului in formatul 5+2, iar societatea sa fie mai activa si sa propuna solutii pentru reglementarea conflictului, care cauzeaza pierderi atat Moldovei cat si Transnistriei.
de Razvan Iorga | aug. 9, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentarii liberali vor examinarea situatiei arhivelor Comitetului Securitatii de Stat (KGB) al RSSM. O initiativa in acest sens a fost inregistrata in Parlament de catre parlamentarii Valeriu Munteanu si Ion Hadarca. Potrivit autorilor proiectului, este necesara crearea unei Comisii de ancheta care va prezenta Parlamentului, pana la 1 noiembrie 2012, un raport cu privire la numarul si gradul de secretizare a dosarelor de agentura si de informatori ale fostului KGB al RSSM. „Sustinem crearea unei Comisii parlamentare care sa elucideze soarta dosarelor informatorilor si agentilor netitulari ai fostului KGB al RSSM, pentru a putea aprecia soarta acestor dosare si a stabili un cadru oportun pentru o ulterioara aplicare a legii lustratiei”, se precizeaza in nota informativa a proiectului de hotarare. Comisia urmeaza sa fie constituita din 11 membri, reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare.
de Razvan Iorga | aug. 9, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul Ucrainei Mikola Azarov a declarat, joi, ca deciziile injuste ale arbitrilor au privat tara sa de la inca sase medalii la Jocurile Olimpice de la Londra. „Sincer vorbind, deciziile arbitrilor sunt injuste. Ne-au privat de sase medalii”, a spus seful guvernului din Ucraina, citat de agentia Interfax. Ucrainenii sperau sa aiba o prestatie mai buna decat la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, atunci cand au cucerit 27 de medalii, dintre care sapte de aur. ”Numai tarile puternice nu sunt private de medalii”, a mai spus Azarov. La Londra, Ucraina spera sa-si amelioreze performanta de la JO de la Beijing din 2008, unde a cucerit 27 medalii, dintre care 7 de aur. Pana in acest moment, Ucraina se afla pe locul 19 in clasamentul pe natiuni de la Londra, cu zece medalii (trei de aur, una de argint si sase de bronz).
de Razvan Iorga | aug. 9, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este ingrijorat de evenimentele care au avut loc in ultima perioada in tara și sustine ca exista anumite grupari politice care sunt deranjate de sustinerea acorda de catre Occident Chișinaului si indeamna societatea la nesupunere civica. „Anumiti politicieni au chemat cetatenii și institutii ale statului la nesupunere civica, au incercat sa inlocuiasca insemnele noastre nationale cu unele false, au cerut referendumuri locale și nationale pe teme confuze, au manipulat grupuri sociale, inclusiv religioase, pentru ca acestea sa se opuna ordinii constitutionale”, declara seful statului. Evenimentele la care face referire Timofti au legatura cu protestele care au inceput in fata cinematografului „Patria”, proprietate a lui Victor selin, unde simpatizantii PSD au provocat primele altercatii cu politia. Apoi, in scuarul „T. sevcenko” de langa restaurantul „Nistru”, unionistii au inceput mitingul, insa, de indata, au fost incercuiti de contraprotestatari, care au aruncat oua in directia politiei si unionistilor. Mai tarziu, unionistii au inceput marsul pe strada Puskin, pentru strada Independentei pietonala si mai larga a fost blocata de simpatizantii PSD, PSRM, PCRM si Miscarii „Voievod”. Contramanifestantii au incercat sa blocheze Marsul de mai multe ori. Cele mai mari ciocniri au avut loc la intersectiile strazii Puskin cu cele a strazilor Voluntarilor si stefan cel Mare. Politistii au reusit sa opreasca ambele parti doar pe strada Sfantul Nicolae, unde marsul a luat sfarsit, iar contramanifestantii, in majoritate, s-au imprastiat.
de Razvan Iorga | aug. 8, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean Victor Ianukovici a promulgat, miercuri, legea prin care limba rusa devine limba oficiala in aproximativ jumatate din regiunile Ucrainei, informeaza RIA Novosti. Legea permite Parlamentului, Guvernului si altor institutii legislative si executive sa isi poata publica deciziile in limba regionala si da voie totodata companiilor de televiziune sa poata transmite in aceasta limba. Autorii legii stipuleaza ca statutul limbii ucrainene ramane ca fiind singura limba de stat. Purtatorul de cuvant al Radei Supreme de la Kiev, Vladimir Litvin a refuzat sa semneze aceasta lege si si-a dat demisia in semn de protest pe data de 4 iulie. Totusi Rada a votat impotriva acestei desimii. Rada Suprema de la Kiev a refuzat saptamana trecuta sa revizuiasca legea care confera limbii ruse statutul de limba oficiala, respingand patru proiecte legislative propuse de mai multe formatiuni politice, prin care s-a incercat abrogarea respectivului text de lege. Potrivit opozitiei, legea “limbilor oficiale regionale” promovata de Partidul Regiunilor, aflat la putere, incalca Constitutia tarii, care prevede ca in Ucraina singura limba oficiala este ucraineana.
Capcana separatista a „moldovenismului”
Limbile “moldoveneasca” si romana ar fi avut statut special in Ucraina, daca proiectul de lege, adoptat in prima lectura de Rada Suprema, ar fi fost fi aprobat definitiv luni. Proiectul de lege pastrea prevederea prin care limba ucraineana este singura limba de stat, dar adauga ca pe teritoriul Ucrainei este garantata utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldoveneasca, romana, rusa, belarusa, bulgara, armeana, gagauza, germana, greaca moderna, poloneza, slovaca, maghiara. In cazul in care legea ar fi fost votata, articolul 11 din proiect ar fi obligat autoritatile locale sa publice actele in limba oficiala. Pe teritoriul in care erau utilizate limbile regionale comune insa, actele de guvernare locala ar fi trebuit publicate in limba nationala sau in limba regionala. in plus, in conformitate cu articolul 13 din proiectul de lege, actele de identitate ar fi trebuit perfectate in limba oficiala si in una din limbile care au obtinut statut de limba regionala, la solicitarea persoanei. Articolul 20 din proiectul de lege prevedea ca cetatenilor din Ucraina le este garantat dreptul la educatie in limba nationala si in limbile regionale. Prevederea s-ar fi aplicat la gradinita, scolile profesionale si in institutiile de invatamant superior.
Lege controversata
Pe 3 iulie 2012, Rada Suprema a Ucrainei a adoptat in lectura finala controversata Lege privind politica lingvistica, initiata de reprezentantii puterii, privind sporirea drepturilor limbilor vorbite de minoritatile nationale, care prevede ca limba de stat este ucraineana, iar, conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, in categoria limbilor regionale sau minoritare intra inca 18 limbi. Potrivit noii legi, masurile privind utilizarea limbilor minoritare la nivel regional pot fi aplicate in cazul in care reprezentantii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai putin de 10% din populatia teritoriului.
