de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia va continua să efectueze reforme în spirit european, chiar şi fără Uniunea Europeană, a declarat marţi la Bucureşti Bulent Aras, director al Centrului pentru Cercetare Strategică al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Turcia.
Ankara, care consideră că partenerii europeni sunt responsabili de impasul în care se află negocierile la ora actuală, îşi doreşte să continue procesul de aderare la Uniunea Europeană. Dar „Turcia se descurcă foarte bine şi de una singură. Ea ştie unde vrea să ajungă de acum în 10 de ani. Uniunea Europeană nu pare a şti încă acest lucru”, a opinat profesorul Aras, în timpul conferinţei cu tema „Aderarea Republicii Turcia la Uniunea Europeană”, găzduită de Institutul Diplomatic Român.
„Din punct de vedere istoric, este logic ca Uniunea Europeană să devină o entitate multietnică şi multiculturală, iar UE are nevoie de Turcia pentru a atinge acest obiectiv”, a explicat expertul. În context, el a criticat atitudinea anumitor lideri politici europeni, care au adoptat poziţii împotriva acestui obiectiv, şi a prezis că aceştia nu vor mai rezista mult. „Orice lider politic, indiferent de numele său, care nu va recunoaşte curentul multicultural va dispărea”, a spus doctorul Bulent Aras. Pe de altă parte, „Turcia este un element-cheie în fiecare proiect energetic important al Uniunii Europene”, a ţinut să evidenţieze responsabilul turc, remarcând totodată că ţara sa va ajuta Europa să îşi îndeplinească un vechi deziderat: acela de a avea acces la Asia.
Procesul negocierilor dintre Ankara şi UE bate pasul pe loc, cu 13 capitole, dintr-un total de 35 deschise începând din 2005. Austria, Franţa şi Germania sunt reticente faţă de aderarea cu drepturi depline a Turciei la UE şi sprijină ideea unui parteneriat cu Ankara.
de Natalia Ciobanu | apr. 25, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Summit-ul NATO, ignorat de presedintele rus Vladimir Putin
Statele Unite ale Americii nu se pregătesc pentru desfăşurarea unei şedinţe a Consiliului Rusia – NATO în cadrul summitului Alianţei din 20-21 mai 2012 de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, citată de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, părţile americană şi rusă au afirmat că nu văd niciun motiv pentru organizarea unei astfel de întâlniri din cauză că poziţiile celor două părţi asupra unor probleme, inclusiv asupra scutului antirachetă, sunt în continuare ireconciliabile. Totodata, surse diplomatice de la Moscova au declarat ca rămâne deschisă problema nivelului de participare a Rusiei la summitul NATO.
Reamintim că, in data 19 aprilie 2012, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa a invitat Rusia să participe la reuniunea extinsă privind Afganistanul, care va avea loc în cadrul summitului de la Chicago, însă, după cum a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Rusia nu a stabilit încă nivelul său de participare, întrucât există în continuare semne de întrebare legate de frecventa participarii sale la astfel de reuniuni. Astfel, partea rusă este nemultumită pentru că nu este invitată în mod regulat la discusiile dintre NATO si partenerii lor privind situatia din Afganistan.
Putin „da cu flit” NATO
La sfârsitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat în urma Consiliului NATO – Rusia de la Bruxelles că noul presedinte rus, Vladimir Putin, nu va participa la Summitul de la Chicago. Motivul invocat de partea rusă este agenda aglomerată a presedintelui rus, precum si faptul că Putin va fi la doar câteva săptămâni de la preluarea un nou mandat de presedinte. În aceste conditii, Rasmussen a mai declarat că a convenit cu liderul de la Kremlin să discute ulterior subiectele de interes de pe agenda NATO-Rusia, atunci cand calendarul intens al celor doua parti va permite acest lucru.
Israel, interzis la summit
Anterior, si Republica Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza. “Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.
Demolarile, pretext diplomatic?
Surse diplomatice de la Ankara, citate de mass-media regionala, au mai declarat ca un alt motiv al opozitiei vehemente a Turciei este faptul ca in ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un recent comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.
de Vitalie Goncearov | apr. 24, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova
Seful misiunii diplomatice turce din Republica Moldova, ambasadorul Mehmet Selim Kartal, a solicitat autoritatilor de la Chisinău o mai mare deschidere fată de oamenii de afaceri turci, relateaza editia locala a cotidianului Adevarul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu acordat editiei locale a cotidianului „Adevarul”, ambasadorul a mai declarat ca Turcia va continua să susţină UTA Găgăuzia. „Acolo locuieşte o populaţie de origine turcică, dar relaţia specială pe care o avem nu creează disconfort pentru celelalte etnii, cu care la fel am găsit limbaj comun. Suntem transparenţi, nu avem o agendă ascunsă în Găgăuzia”, a declarat ambasadorul.
„Ce ţine de economie şi comerţ suntem la un nivel destul de bun. La fel e şi în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale. Şi asta se datorează faptului că ne percepem reciproc ca buni vecini, chiar dacă nu există o graniţă comună. Dacă luăm în considerare faptul că avem şi noi la sud o mică ieşire la mare, atunci putem spune că suntem vecini adevăraţi. Apropo de mare, am fost recent la expoziţia de turism de la Moldexpo şi mi s-a creat impresia că 90% din ofertele turistice pentru moldoveni sunt în Turcia şi doar 10% în România, Bulgaria şi alte ţări. E şi aceasta o dovadă a prieteniei noastre” a mai declarat ambasadorul.
Avocati strategici
Ambasadorul turc a criticat opozitia unor lideri europeni fata de integrarea Turciei in blocul comunitar. ”Este din cauza unor ţări, mai exact a unor anumiţi politicieni, lideri europeni, care au o viziune foarte îngustă şi nu văd în perspectivă. Când Turcia a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea Economică Europeană (care a devenit ulterior Uniunea Europeană), cancelar al Germaniei era Konrad Adenauer. Deşi era un conservator, a acceptat asocierea Turciei şi eventuala aderare mai târziu. Acum, în Germania la putere se află iarăşi conservatorii, dar liderii acestei guvernări ne spun cu totul alte lucruri, creează o categorie de state privilegiate, ceea ce nici nu există în UE, doar ca să nu ofere Turciei statutul de membru cu drepturi depline. Recent, ministrul turc de Externe a solicitat României să fie un avocat al Turciei, să se bată pentru ea la Bruxelles, la fel ca şi pentru Republica Moldova. Solicităm acest sprijin nu doar României, ci mai multor state, dar trebuie să fie clar că noi nu solicităm suport financiar. O voce în plus în favoarea noastră e binevenită întotdeauna. Aşa a fost de la începuturi. Avem nevoie de avocaţi care să ne facă mai facilă intrarea în UE” a mai declarat Mehmet Selim Kartal, citat de cotidianul de la Chisinau.
Potential nevalorificat
Ambasadorul turc a deplans problemele aparute in calea dezvoltarii relatiilor bilaterale. ”Capitalul turcesc este prezent pe piaţa moldovenească, dar potenţialul nevalorificat e destul de mare. Sfatul meu pentru autorităţile moldoveneşti ar fi să creeze o atmosferă mai benefică pentru businessmenii din Turcia. Atunci oameni de afaceri turci ar avea posibilitatea să vină în Moldova să deschidă societăţi comune cu antreprenorii moldoveni. Ar fi în avantajul ambelor părţi” a mai declarat ambasadorul. ”La moment, antreprenorii noştri care deja sunt aici se plâng de condiţii foarte stricte, de control prea dur din partea statului. Nu ştiu pe cât este de necesar acest control, dar ei percep aceste constrângeri ca pe nişte piedici. Nu cunosc dacă este cumva vorba de o atitudine discriminatorie. Reproduc ceea ce îmi spun ei – că e dificil să activezi în Moldova. Este multă birocraţie, dar nu numai” a mai adaugat inaltul diplomat turc.
Sanse pentru Moldova
„S-ar putea ca Moldova să devină un membru (n.n-al UE) cu drepturi depline mai degrabă decât Turcia” a declarat ambasadorul. „Doar dacă ne facem bine temele. Una este Legea Antidiscriminare. Ce credeţi despre dezbaterile aprinse legate de acest proiect? Cei care se opun vorbesc, între altele, despre „pericolul islamizării societăţii”, dacă legea va fi adoptată… Un ambasador nu poate da aprecieri unor discuţii despre politica internă. Dar în orice ţară modernă, democratică, există un articol în constituţie privind non-discriminarea faţă de orice categorie socială, minoritate religioasă, etnică sau de alt gen. Oamenii trebuie să fie toleranţi şi să înţeleagă că o societate în care oricine poate să se autoidentifice aşa cum vrea el nu poate să existe fără legi şi reguli” a mai adaugat acesta, citat de mass-media de la Chisinau.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
„Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că „NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. „Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că „problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că „Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.
Israelul continuă demolarile
În ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
„Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE „condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. „Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.
de Anatol Terzi | apr. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul irakian, Nouri al-Maliki, a declarat vineri că Turcia este pe cale să devină un inamic în regiune încercând să domine şi să se amestece în problemele interne ale vecinilor săi. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a răspuns, acuzându-l că „se dă în spectacol”.
„Continuarea politicii sale interne şi regionale va dăuna intereselor Turciei care va deveni pentru toţi cei din regiune un stat ostil”, a afirmat Nouri al-Maliki într-un comunicat. Joi, la sfârşitul unei întrevederi la Istanbul cu liderul kurd Massud Barzani, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, sunnit, l-a atacat pe omologul său irakian, şiit, acuzându-l de monopolizare a puterii şi „egocentrism politic şi discriminare împotriva grupurilor sunnite din guvernul său”, relatează presa turcă. „Evoluţiile din Irak, nu prevestesc nimic bun”, a adăugat premierul Erdogan.
„În ultima sa declaraţie, Recep Tayyip Erdogan a intervenit în problemele interne ale Irakului dovedind că el încă trăieşte cu iluzia că domină regiunea”, a mai spus şeful guvernului irakian. „Este regretabil că declaraţia lui are o dimensiune religioasă, pentru că în ciuda dezminţirilor precedente, această dimensiune apare foarte clar, şi ea este respinsă de toţi irakienii”, a mai spus premierul Nouri al-Maliki.
„I-am răspuns prin intermediul Ministerului de Externe. Dacă îi permitem lui Maliki să vorbească prea mult, îi oferim ocazia să se dea în spectacol, nu are nevoie să fie încurajat în aceste prestigioase încercări”, a declarat Erdogan la Istanbul, în cursul unei conferinţe de presă la întoarcerea dintr-o vizită efectuată în Qatar. „În cele mai grele momente, Turcia a fost mereu alături de Irak”, a subliniat prim-ministrul, dând asigurări că Ankara „nu face diferenţe între şiiţi şi sunniţi”. „Maliki trebuie să ştie că atitudinea sa nu ne va separa de fraţii noştri irakieni”, a continuat Erdogan.
