de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, prezentă în Libia
Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.
„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.
Contingent turc
„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 24, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
NATO, pus la încercare de neînțelegerile dintre statele membre
NATO a anunţat miercuri ”progrese bune” în discuţiile militare dintre Grecia şi Turcia pentru a se evita o confruntare în Mediterana Orientală, unde situaţia între cele două ţări rămâne tensionată, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un ”mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale.
”Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez. ”Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a precizat el.
Efort german
Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.
Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.
Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică, dar nave militare turcești patrulează în continuare în zona de conflict. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.
Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.
Creșterea dependenței de importuri
Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.
Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.
Statistici variate
Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).
În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).
De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.
În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).
Perimetru Neptun, speranță românească
În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.
România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.
ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.
OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.
În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.
Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime
Ofensivă turcă
Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
Ambiții energetice
Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.
„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.
„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene
Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.
Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.
Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.
Duel în manevre
Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.
Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.
Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.
Sancțiuni europene
Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.
„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.
Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.
„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.
Conflict strategic
Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.
„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.
Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.
Negocieri și manevre
Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.
Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.
Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.
Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.
Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlüt Çavuşoğlu, va întreprinde miercuri și joi, 26 și 27 august 2020, o vizită oficială în Republica Moldova, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În prima zi a vizitei, în cadrul întrevederilor la MAEIE va fi inaugurată prima reuniune a Grupului comun pentru planificare strategică, co-prezidat de miniștrii de Externe celor două țări.
Tot astăzi 26 august, miniștrii Oleg Țulea și Mevlüt Çavuşoğlu vor susține un briefing de presă, programul vizitei ministrului turc incluzând și întrevederi cu președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.
Reduta găgăuză
De asemenea, în data de 27 august 2020, înaltul oficialul turc va întreprinde o vizită la Comrat pentru participare la ceremonia oficială de inaugurarea a Consulatului General al Turciei. În marja deplasării la Comrat Mevlüt Çavuşoğlu va avea întrevederi cu guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, și alți oficiali din autonomie, inclusiv din cadrul conducerii Adunării Populare a UTAG, parlamentul local găgăuz.
Inaugurarea consulatului general este o dovadă în plus a interesului crescut al Turciei pentru regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova. Administrația Irinei Vlah a cultivat relații strategice cu Ankara, atrăgând diferite investiții în sectorul privat, partea turcă alocând și importante fonduri nerambursabile pentru investiții în sectorul public din autonomie.
Igor Dodon se bucură de relații apropiate cu Erdogan
Axa Dodon-Erdogan
La rândul său, Igor Dodon este un aliat fidel al autorităților de la Ankara, mizând pe sprijinul administrației Erdogan pentru a evita izolarea internațională. În timpul mandatului său prezidențial, Igor Dodon a permis arestarea și transportarea în Turcia a unui număr de profesori turci, adepți ai mișcări Hizmet, condusă de Fethullah Gulen. Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în acest dosar, fiind obligată să achite câteva sute de mii de Euro despăgubiri în acest dosar.
Concomitent, președintele Igor Dodon, confruntat cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, mizează pe votul masiv în favoarea sa al alegătorilor din Găgăuzia, situație favorizată de prietenia publică cu Erdogan. (N.G.)
