de Natalia Ciobanu | iun. 6, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina
Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.
Limba rusa, avantajata
Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).
Opoziţia declanşează proteste
Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.
Protestatari dispersați
Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.
de Razvan Iorga | iun. 1, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Despre aceasta a declarat consilierul pentru comunicare publica, purtatorul de cuvant al presedintelui Republicii Moldova, Vlad turcanu, in cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Ping-pong politic ineficient cu alternare de roluri. Cultura relatiilor politice guvernare – opozitie parlamentara” organizate miercuri de Info-Prim Neo. „Legile apar ca urma unor situatii in care niste conflicte nu se pot solutiona si atunci se lanseaza o initiativa legislativa pe care se incearca a se reglementa o situatie si noi avem niste parghii prin care se poate chema la calm, adica exista forme de institutionalizare a relatiei dintre gruparile politice”, a spus Vlad turcanu. Potrivit consilierului, acum se va face inca o incercare de a se institutionaliza acest act de comunicare printr-o lege a opozitiei parlamentare, proiect care se afla pe masa presedintelui si care va fi facut public intr-un viitor previzibil. „in acest proiect exista o prevedere care se refera la dreptul opozitie de a avea partea leului in cateva institutii publice autonome cum ar fi Comisia Electorala Centrala, Curtea de Conturi si Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Nu este o forma noua de a oferi opozitie niste structuri”, a spus Vlad turcanu. Referitor la dreptul opozitiei parlamentare de a forma ordinea de zi, Vlad turcanu a spus ca asemenea practici au fost folosite si in trecut, dar dupa 2009 sunt proiecte de legi care nici macar nu ajung sa fie discutate. „O solutie ar fi ca opozitia sa formeze o lista de proiecte care sa poata sa fie discutata de catre deputati”, a declarat consilierul presedintelui. „Din pacate se ajunge sa se institutionalizeze ceea ce in mod normal s-ar putea reglementa fara sa se stampileze un document”, a comunicat Vlad turcanu. Pe parcursul dezbaterilor Vlad turcanu a precizat ca proiectul de lege care se afla pe masa presedintelui este elaborat de Partidul Socialistilor din Republica Moldova. Expertii prezenti la dezbatere au apreciat gestul socialistilor de a nu-si atribui meritele exclusive pentru elaborarea unui proiect si de a gasi o cale judicioasa de promovare a acestui prin intermediul sefului statului in ipostaza acestuia de mediator intre diferite forte politice din tara. Ciclul de dezbateri publice organizate de Agentia Info-Prim Neo” face parte din proiectul „Dezvoltarea culturii politice in dezbateri publice”, sustinut de Fundatia germana Hanns Seidel.
de Anatol Terzi | iun. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cea de-a XXXII-a şedinţă a Consiliului conducătorilor organelor de securitate şi serviciilor speciale din ţările-membre ale Comunităţii Statelor Independente a avut loc joi Chişinău.
Conferinţa a fost condusă de Aleksandr Bortnikov, directorul Serviciului federal de securitate din Rusia. R. Moldova a fost reprezentată de directorul adjunct al SIS Valentin Dediu. La şedinţa SORB în calitate de observatori au fost prezente delegaţii ale structurilor informative din Germania, Franţa şi Italia. Potrivit lui Bortnikov, în cadrul reuniunii au fost audiate mai multe rapoarte despre realizarea programelor de colaborare între statele membre ale CSI în domeniul contracarării terorismului internaţional şi manifestărilor de extremism şi de interacţiune în luptă cu criminalitatea, pentru anii 2011-2013.
Participanţii la şedinţă au făcut schimb de informaţii cu privire la activitatea grupărilor ilegale transfrontaliere, implicate în acapararea activelor financiare şi de alt tip ale întreprinderilor de stat şi private, precum şi la desfăşurarea măsurilor conjugate de identificare şi explorare a persoanelor, suspectate de activităţi teroriste şi extremiste. În cadrul evenimentului au fost abordate şi subiecte ce ţin de extinderea cooperării în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional, crimei organizate transnaţionale, actelor de cyberterorism, precum şi altor activităţi ilicite ce atentează la climatul regional şi general de securitate.
Timofti: CSI şi Occidentul trebuie să colaboreze
Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a adresat un mesaj de salut participanţilor, accentuând că parteneriatul serviciilor speciale din statele CSI şi Occident este o garanţie a faptului că împreună se va putea riposta împotriva crimei transnaţionale, terorismului şi extremismului – fenomene care ultimul timp s-au diversificat şi comportă în sine ameninţări reale de securitate. Timofti a opinat că, doar prin efort comun, serviciile speciale pot asigura interesele vitale ale cetăţeanului şi societăţii împotriva atentatelor criminale, contribui la garantarea supremaţiei legii. Interesele de securitate sunt comune, de aceea conducerea ţării va susţine parteneriatul SIS cu structurile specializate din ţările CSI şi Uniunea Europeană pentru a eficientiza mecanismul de asigurare a siguranţei naţionale astfel, încât Republica Moldova să-şi consolideze aportul său ca furnizor de securitate.
La iniţiativa SIS, un subiect aparte al lucrărilor Conferinţei l-au constituit sarcinile şi tactica serviciilor speciale în contracararea activităţii grupărilor criminale transnaţionale, specializate în preluarea ilicită a activelor financiare sau de altă natură ale întreprinderilor de stat şi private. În acest sens s-a accentuat necesitatea intensificării parteneriatului în vederea identificării, deconspirării şi combaterii prin eforturi comune a atacurile de tip raider, care atentează la securitatea economică a statelor–membre ale CSI. În cadrul Şedinţei au fost audiate totalurile activităţii pentru anul 2011 a Centrului Antiterorist al CSI, fiind evaluată calitatea interacţiunii organelor de securitate şi serviciilor secrete în contracararea activităţilor ilicite ale organizaţiilor teroriste şi extremist-religioase.
de Vitalie Goncearov | iun. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, devenita martira a opozitiei de la Kiev
După alegerile parlamentare din toamna acestui an, Ucraina se va alege cu un parlament pestriț și instabil. Analiștii politici ucraineni consideră că una din cauzele instabilității este revenirea la sistemul mixt pentru alegerea membrilor Radei Supreme, când 50% din parlamentari provin din circumscripțiile uninominale, iar alții 50% de pe listele de partid.
Deși acest sistem pare mai eficient decât atunci când parlamentarii sunt aleși doar pe listele de partid, pentru că alegătorii pot influența astfel deciziile Parlamentului și îi pot cere socoteală oricând alesului din circumscripție, analiștii spun că Partidul Regiunilor, care a schimbat legislația electorală recent, a avut alte motive, decât presiunile societății civile.
Parlament santajabil
Președintele Viktor Ianukovici știe că parlamentul care va fi ales în toamnă va fi instabil atât pentru opoziție, cât și pentru putere. Olexandr Palii, analist la Institutul de Politică Externă al Academiei de Diplomaţie din cadrul Ministerului de Externe ucrainean, considera că în aceste condiții Ianukovici își dorește limitarea prerogativelor legislativului și concentrarea puterii în mâinile sale. „Deputații care vor ajunge în Parlament de pe urma alegerilor în circumscripții uninominale vor avea pretenții mari atunci când se va ajunge la vot. Din start ei vor șantaja partidele mari să li se dea beneficii și drepturi. Discuții vor fi și atunci când va fi distribuit bugetul național, care este mic și nu ajunge la toți. Astfel, responsabilitatea Radei Supreme față de procesul bugetar ar putea fi redusă și trecută la atribuțiile președinției”, menționează Palii.
Sistem contestat
De instabilitatea legislativului de la Kiev este sigur și directorul Centrului de cercetări politice „Penta”, Volodymyr Fesenko. „După revenirea la sistemul electoral mixt, nici opoziția, nici puterea nu vor deține majoritatea. Mă refer la o majoritate stabilă și sigură, pentru că o jumătate din deputați vor fi aleși în circumscripții, printre aceștia fiind oameni apolitici sau reprezentanți ai partidelor regionale mici”, a subliniat Fesenko, precizând că viitorul legislativ nu va fi mai puțin conflictual decât cel actual.
Razbunarea lui Timosenko
Alegerile parlamentare din Ucraina vor avea loc pe 30 octombrie 2012. Acum câteva luni, două partide de opoziție – Batkivșcina, condus de Iulia Timoșenko, și Frontul Schimbărilor, în funte cu fostul speaker Arsenii Iațeniuk, și-au unit eforturile. Se presupune că cele două formațiuni vor constitui un bloc electoral, pentru a înlătura Partidul Regiunilor de la guvernare. Potrivit sondajelor, Batkivșcina, Frontul Schimbărilor și partidul boxerului Vitalii Kliciko „Udar” (care nu a aderat la opoziția unită) ar putea învinge Partidul Regiunilor.
Unii analiști însă prevăd un scor bun pentru partidul Batșivșcina, datorită situației în care se află fostul premier, dar și cerințelor neîncetate ale oficialilor europeni către actuala putere ca Iulia Timoșenko să fie eliberată din detenție și să poată candida liber pe lista formațiunii sale la alegerile din toamnă.
de Razvan Iorga | mai 31, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chisinaul şi-ar putea atinge obiectivele de integrare în Uniunea Europeană chiar dacă nu ar reuşi să reîntregească ţara rezolvând dosarul transnistrean. Declaratia ii apartine lui Manfred Grund, membru al Comisiei de politică externă al Bundestag-ului german şi preşedinte al Forului Germania-Moldova de la Berlin, în cadrul Clubul de presă de la Chişinău, relateaaza agentia Info-Prim Neo. Oficialul german susţine că chiar dacă Republica Moldova poate deveni membru UE fără neapărat să reîntregească ţara, autorităţile, totuşi, trebuie să ia toate măsurile necesare ca populaţia de peste Nistru să dorească să fie un tot întreg cu cei de pe malul drept şi să înţeleagă câte beneficii vor primi dacă vor face parte dintr-o ţară membră a UE. Grund spune că regiunea transnistreană este văzută de către partenerii europeni ca un teritoriu unde Rusia şi-a pus cizma militară pentru a-şi împiedica vecinii să realizeze alte opţiuni decât zonă de influenţă a Federaţiei Ruse şi dacă aceasta va bloca soluţionarea conflictului transnistrean, atunci se va admite posibilitatea Moldovei de a adera la UE fără această regiune. Oficialul german a comunicat că atunci când a căzut zidul berlinez prima declaraţie a nemţilor a fost că ei sunt poporul, ei iau deciziile, iar a doua a fost că ei sunt un singur popor. Manfred Grund s-a întrebat dacă nu pot şi moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului să facă o astfel de declaraţie. Potrivit membrul Comisiei de politică externă a Bundestag-ului german, cancelarul Angela Merkel şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev au avut o înţelegere în privinţa soluţionării conflictului transnistrean şi germanii chiar doresc să se găsească soluţii viabile pentru finalizarea conflictului, dar ei nu mai sunt siguri că noul preşedinte rus, Vladimir Putin, va dori să moştenească memorandumul ruso-german.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Directorul Executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului a Republicii Moldova, Denis Jelimalai, a declarat miercuri că suma totală a investiţiilor străine directe atrase în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova este de 3,1 miliarde de dolari.
Recordul investiţiilor străine directe a fost stabilit în anul 2008 – peste 700 de milioane de dolari, după care acestea au scăzut drastic odată cu criza economică mondială şi criza politică de la Chişinău, dar sunt în creştere de la an la an. În anul 2011 în Republica Moldova au venit investiţii de 217 milioane de dolari, cu 40% mai mult decât în 2010. Republica Moldova are un potenţial bun de atragere a investiţiilor străine datorită acordurilor de liber schimb cu spaţiul CSI şi cu Uniunea Europeană, dar o condiţie pentru investitorii străini este şi stabilitatea macroeconomică, precum şi cea politică, a declarat Jelimalai, precizând că autorităţile întreprind măsurile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia în acest sens.
În aceste zile la Chişinău se desfăşoară un forum investiţional internaţional cu participarea statelor membre ale CEFTA (Central European Free Trade Agreement). Relaţiile comerciale şi investiţiile din aceste state sunt foarte mici, iar Republica Moldova a prezentat domeniile cele mai atractive, a menţionat Denis Jelimalai. Directorul executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului (MIEPO), Denis Jelimalai, a făcut miercuri primele constatări cu referire la Forumul investiţional internaţional „Moldova – CEFTA – UE: Dialog, Comerţ, Investiţii”, care se desfăşoară în perioada 29-30 mai la Chişinău. Denis Jelimalai a considerat drept un succes al organizatorilor faptul că la forum au venit circa 200 de reprezentanţi atât din ţările-membre ale Acordului de Comerţ Liber în Europa Centrală, cât şi din Rusia, Ucraina şi Orientul Apropiat.
Denis Jelimalai a declarat jurnaliştilor la un briefing de presă că R Moldova exportă în ţările CEFTA 0,3 la sută din total şi importă 0,4%. Cei mai importanţi parteneri al Moldovei în cadrul acestui acord sunt Serbia la nivel de schimburi comerciale şi Croaţia la nivel de investiţii. Autorităţile moldovene au decis să organizeze forumul investiţional internaţional pentru a promova oportunităţile de afaceri oferite de R. Moldova.
