de Razvan Iorga | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova are in vedere modernizarea echipamentului militar folosit de contingentul de mentinere a pacii din Transnistria, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. „Militarii rusi din cadrul fortei de mentinere a pacii din Transnistria vor primi armament nou in conformitate cu planul de reinarmare a fortelor armate ruse (pana in 2020)”, a declarat luni Rogozin, care este si trimisul special al presedintelui rus in Transnistria, dupa o intalnire cu liderul transnistrean Evgheni Sevciuk. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a vizitat contingentul rus din Transnistria. „El (ministrul Apararii) a tras unele concluzii care coincid cu ale mele, iar acestea vor avea cu siguranta un efect”, a afirmat Rogozin. „Pana la urma, nu este vorba despre un echipament de gherila, ci de unul militar”. Vorbind despre armamentul sovietic depozitat in regiune, Rogozin a declarat ca acesta va fi mentinut in conditii bune sau va fi dezmembrat.
Insistenta pentru consulat
Pe langa chestiunea militara, Rogozin va aborda astazi cu premierul Vlad Filat si chestiunea deschiderii unui consulat la Tiraspol, miscare ce practic va consfinti legarea unor relatii diplomatice directe intre Moscova si republica separatista. „Marti la Chișinau vom ridica repetat problema privind deschiderea consulatului rus la Tiraspol. Sau vom gasi alte metode care ne vor permite eliberarea numarului necesar de pasapoarte pentru cetatenii rusi care locuiesc in regiunea transnistreana”, a declarat Rogozin la finele intrevederii cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Potrivit lui Rogozin, schimbul pasapoartelor este o problema foarte serioasa aparuta odata cu prabusirea Uniunii Sovietice. „Cetatenii din fosta URSS au dreptul sa aleaga cetatenia pe care o doresc. Si majoritatea din ei aleg cetatenia Federatiei Ruse”, a adaugat oficialul rus. „Rusia, in calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, este responsabila pentru ca cetatenii sai sa traiasca in siguranta și bunastare,” a conchis Rogozin. La randul sau, seful administratiei nerecunoscute de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a declarat ca a discutat cu Rogozin despre posibilitatea cresterii exporturilor transnistrene in Federatia Rusa. Liderul rus Dmitri Medvedev l-a desemnat la sfarsitul lunii martie pe Dmitri Rogozin reprezentantul sau special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici in mediul politic si in societatea civila din Republica Moldova. Diplomatia de la Chisinau s-a declarat surprinsa de aceasta decizie, mentionand ca nu a fost discutata in prealabil cu autoritatile din republica. Rogozin a ironizat reactia Chisinaului, remarcand intr-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura si in cotet s-a facut zarva”.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar din clasa Voronej, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contrapondere la bazele NATO din România.
Potrivit Nezavisimaia Gazeta, citând surse din cercurile apropiate preşedintelui rus, numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria şi coordonator din partea Rusiei în comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova marchează debutul aplicării politicii preşedintelui ales Vladimir Putin în spaţiul CSI. Astfel, conducerea rusă ar intenţiona să acorde o atenţie deosebită Transnistriei. „Ţinând cont de vecinătatea regiunii cu o ţară NATO – România – în care se află deja patru baze NATO, iar procesele legate de integrarea Republicii Moldova în România se intensifică, Federaţia Rusă intenţionează să-şi menţină prezenţa militară în Transnistria, mai mult, propune instalarea unui radar Voronej”, au adăugat sursele citate.
Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării a declarat că nu intenţionează să desfăşoare o staţie radar Voronej-DM în Transnistria. Conducerea instituţiei militare de la Moscova a decis construirea unor asemenea staţii exclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse – în regiunile Leningrad, Kaliningrad, la Armavir şi în Irkuţk.
Rogozin a afirmat, luni seara, la Tiraspol, că trupele armatei ruse din Transnistria vor fi înzestrate în conformitate cu planurile Ministerului Apărării de la Moscova, iar muniţiile aflate în depozitele din regiunea separatistă se vor păstra în condiţii corespunzătoare.
El a precizat că, înainte să meargă în Republica Moldova a discutat cu ministrul rus al Apărării, care a inspectat pe 12 aprilie subunităţile din Transnistria şi că s-au pus de acord în privinţa tuturor problemelor. Rogozin a subliniat că Rusia va face tot posibilul ca muniţiile de pe teritoriul autoproclamatei republici să se menţină într-o stare bună. “Fie va fi prelungită perioada de exploatare a acestora, fie proiectilele vor fi distruse la termen”, a spus vicepremierul rus.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În urma reglementării transnistrene, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional, care să asigure, totodată, continuarea procesului de integrare europeană, a declarat luni preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria.
Nicolae Timofti a reiterat poziţia Republicii Moldova, conform căreia reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, în cadrul căreia regiunea transnistreană va beneficia de un statut special, potrivit unui comunicat remis de preşedinţie.
Dmitri Rogozin a avut luni o întrevedere şi cu premeirul Vlad Filat, în cadrul căreia s-a convenit în privinţa creării unui grup de lucru bilateral în vederea avansării pe calea soluţionării problemelor din sectorul energetic. În privinţa procesului de reglementare a problemei transnistrene, cei doi oficiali şi-au exprimat speranţa că, în cadrul negocierilor oficiale în formatul 5+2, care se vor desfăşura la Viena pe 17-18 aprilie, vor fi identificate soluţii pentru subiectele incluse în agendă.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de stadiul actual al colaborării dintre cele două state, aprofundarea cooperării economice, sociale şi culturale, avansarea dialogului pe marginea problematicii transnistrene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Dmitri Rogozin întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia are preconizate întrevederi şi cu reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Patru generali turci, printre care şi un fost adjunct de şef de stat major, acuzaţi de îndepărtarea de la putere a primului premier islamist al Turciei în 1997, au fost plasaţi luni în arest pentru a fi judecaţi.
Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP), al premierului turc Recep Tayyip Erdogan, încearcă să limiteze puternica influenţă politică exercitată de armată, iar procurorii i-au adus în faţa justiţiei pe oficialii militari suspectaţi de complot atât împotriva guvernului actual cât şi a guvernelor proislamiste din trecut. O instanţă din Ankara a decis la sfârşitul săptămânii trecute că fostul adjunct de şef de stat major generalul Cevik Bir şi alţi trei generali vor fi judecaţi în stare de arest pentru a elimina riscul ca aceştia să fugă, pentru rolul lor în lovitura de stat ce a dus la îndepărtarea de la putere a premierului Necmettin Erbakan în urmă cu 15 ani.
În total, 18 ofiţeri au fost reţinuţi duminică şi luni în aşteptarea procesului. În Turcia nu există posibilitatea de eliberare pe cauţiune, iar detenţia în aşteptarea procesului se poate prelungi mai multe luni. Suspecţii sunt ţinuţi la o închisoare din Sincan, o localitate din apropiere de Ankara, unde militarii au scos în stradă tancurile pentru lovitura de stat din 1997, lovitură supranumită “post-modernă” pentru că, spre deosebire de celelalte acţiuni ale armatei de a prelua puterea, aceasta s-a încheiat fără a se face uz de forţă.
Armata turcă se consideră de decenii apărătoarea sistemului statal secular, ale cărui baze au fost puse de legendarul Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Consolidarea perspectivei europene a Republicii Moldova, modalităţi de revigorare a Parteneriatului Estic şi susţinerea pentru procesul de extindere al Uniunii Europene către Balcanii de Vest, au fost doar câteva dintre subiectele pe care ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, le-a ridicat luni, la întâlnirea cu omologul german, Guido Westerwelle.
Cei doi miniştri au subliniat cu satisfacţie stadiul excelent al colaborării în plan politic şi economic între România şi R.F. Germania, evidenţiat de contactele frecvente la nivel înalt din ultimii ani şi de consolidarea poziţiei Germaniei de prim partener comercial al României. La sfârşitul anului 2011, volumul schimburilor bilaterale cu R.F. Germania a depăşit 17 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 25% faţă de anul precedent.
Şeful diplomaţiei române a reiterat determinarea guvernului român de a asigura un climat favorabil pentru investitorii străini şi a invitat partea germană să îşi sporească prezenţa investiţională în ţara noastră, cu precădere în sectoarele energetic, bancar, infrastructură, dezvoltare regională. Ministrul Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania la dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
Mulţumiri pentru sprijinul în problema Schengen
Referitor la agenda europeană, ministrul Cristian Diaconescu a transmis aprecierea părţii române pentru poziţia favorabila adoptată de partenerii germani în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. “Doresc să mulţumesc ministrului Westerwelle pentru sprijinul şi abordarea constructivă a Germaniei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Am explicat faptul că suntem pregătiţi să asigurăm securitatea graniţelor externe ale UE, aşa cum a fost confirmat şi la Consiliul din iunie 2011, astfel că îmi exprim speranţa că statele care încă au unele rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen vor fi de acord cu o decizie de aderare în septembrie 2012”, a declarat ministrul român de externe.
Convorbirile celor doi miniştri au inclus şi teme precum guvernanţa economică, perspectivele financiare ale UE, politica de vecinătate a UE în spaţiul estic, securitatea energetică. De asemenea, au fost menţionate posibilităţile de dezvoltare a unor proiecte împreună cu partenerii germani sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Cei doi oficiali au avut şi un schimb de vederi cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, cu accent pe evoluţiile recente din Siria.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.
UE condamnă atacul
Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. „Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.
Moscova are in vedere modernizarea echipamentului militar folosit de contingentul de mentinere a pacii din Transnistria, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Rusia mentine un batalion de infanterie motorizat in regiune in cadrul Fortei comune de mentinere a pacii, plus un numar de militari care pazesc cateva depozite de munitie din perioada sovietica. „Militarii rusi din cadrul fortei de mentinere a pacii din Transnistria vor primi armament nou in conformitate cu planul de reinarmare a fortelor armate ruse (pana in 2020)”, a declarat luni Rogozin, care este si trimisul special al presedintelui rus in Transnistria, dupa o intalnire cu liderul transnistrean Evgheni Sevciuk. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a vizitat contingentul rus din Transnistria. „El (ministrul Apararii) a tras unele concluzii care coincid cu ale mele, iar acestea vor avea cu siguranta un efect”, a afirmat Rogozin. „Pana la urma, nu este vorba despre un echipament de gherila, ci de unul militar”. Vorbind despre armamentul sovietic depozitat in regiune, Rogozin a declarat ca acesta va fi mentinut in conditii bune sau va fi dezmembrat.
