Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).
Protestul românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării
Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.
Curtea Constituţională din Macedonia a anunţat miercuri că a suspendat o controversată lege zisă a lustraţiei pentru a discuta pe marginea unui articol care îi obligă pe intelectuali să spună dacă au fost colaboratori ai poliţiei politice comuniste.
Bosnia şi Herţegovina şi-ar putea pierde statutul de membru al Consiliului Europei dacă nu va adopta rapid reforme democratice, a avertizat marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Croaţii au aprobat duminică aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum considerat crucial de autorităţile de la Zagreb, dar marcat de o participare redusă la vot.
Cetatenii croati sunt chemati sa voteze duminica in cadrul referendumului privind aderarea tarii lor la Uniunea Europeana, un ‘obiectiv crucial’ pentru autoritatile acestei foste republici iugoslave, independente din 1991, potrivit agentiilor internationale, citate de Karadeniz Press. Raspunsul ‘da’, care are nevoie de o majoritate simpla pentru a se impune, ar trebui sa obtina aproximativ 55% sau 60% din voturi. Optiunile pentru un vot ‘nu’ sunt creditate cu 30%, potrivit ultimelor sondaje. Alegatorii ar trebui totusi sa spuna da Uniunii Europene, in pofida reticentelor alimentate de criza din zona euro, si sa permita astfel tarii sa devina, in 2013, al 28-lea stat al blocului european. Biserica catolica, deosebit de influenta in aceasta tara de 4,2 milioane de locuitori, si Parlamentul s-au alaturat taberei proeuropenilor. Entuziasmul proeuropean care ajunsese la peste 80% in sondaje, in 2003, s-a estompat pe parcursul negocierilor (2005-2011), ca urmare a criteriilor dure fixate de Bruxelles, a caror intransigenta a fost uneori perceputa ca santaj, dar mai ales in urma actualei crize economice a UE. Daca va castiga raspunsul ‘da’, tratatul de aderare pe care Croatia l-a semnat in decembrie trebuie ratificat de fiecare din cele 27 de membre ale UE, decizie care va consfinti integrarea acestei tari in blocul european, la 1 iulie 2013.